Kasandra Kalmann Năsăudean, zece ani de voluntariat în jurnalismul românesc de dincolo de granițe

kasandra-kalmann-nasaudean-occidentul-romanesc

„Obligaţia unui jurnalist este să apere adevărul şi să scoată nedreptatea la lumină”

interviu-liber-sa-spunPentru mulţi dintre noi, a face voluntariat se rezumă, de multe ori, la acţiuni singulare sau repetabile ocazional, dar există şi oameni pentru care voluntariatul devine un mod de viaţă. Astfel de oameni nu se abat nicio clipă de la misiunea asumată şi existenţa lor personală şi profesională devine mai bogată şi mai intensă tocmai pentru că fac asta. În orice domeniu, voluntariatul nu este uşor; în jurnalism, este poate şi mai solicitant, pentru că atenţia şi peniţa nu pot fi niciodată lăsate deoparte. Despre ce înseamnă un deceniu dedicat voluntariatului în presa dedicată românilor din afara graniţelor vorbim cu Kasandra Kalmann Năsăudean, editor pentru Spania „Gândacul de Colorado” din Denver (Colorado – SUA); redactor-şef la Radio Diaspora Online din Chicago; redactor-şef (editor executiv) al publicaţiei în limba română „Occidentul Românesc”.

sigla-occidentul-romanesc

Camelia Jula: Cu zece ani în urmă, deveneai editor în Spania pentru publicaţia „Gândacul de Colorado” din Denver (SUA) şi, ulterior, redactor-şef al Radio Diaspora Online din Chicago. Prin intermediul acestor instituţii de presă ai reuşit să creezi o punte de legătură între comunităţile româneşti din Spania, SUA, dar şi între acestea şi românii de acasă. Toată munca ta pentru această misiune este voluntară, de atâţia ani. Ce înseamnă să faci voluntariat pentru presa românească din diaspora, mai ales pe o perioadă atât de lungă?

Kasandra Kalmann Năsăudean: Succesul, indiferent de intensitatea sau de complexitatea lui, este ceva ce fiecare dintre noi dorim, materializat în lucruri realizabile sau irealizabile. Însă de fiecare dată când ne gândim la succes, în mintea noastră se crează o analogie cu o dorinţă aprinsă: un vis. Este o certitudine faptul că fiecare dintre noi visează şi îşi doreşte să-şi depăşească condiţia actuală. însă cum faci asta, in termeni cât se poate de concreţi şi reali? Simplu: treci la acţiune. Cea mai simplă metodă este crearea unui plan de promovare a propriei persoane. În tine trebuie să investeşti timp, răbdare şi dorinţe realizabile, care în final să ducă la ceea ce tu defineşti ca succes. Nimic nu este greu dacă vrei cu adevărat să ai succes. Şi succesul nu îl poţi dobândi decât prin muncă. Aici intervine voluntariatul. Continuarea Kasandra Kalmann Năsăudean, zece ani de voluntariat în jurnalismul românesc de dincolo de granițe

„Ţinutul de Mlaştină al Doamnei Liliac” de Carmen Vințan

emma-teller-povesti-din-oglinda-carmen-vintan-fragment

proza scurta rubrica liber sa spunLocul nu părea primitor. Pădurea cu copacii uscaţi, crengile desfrunzite, pământul moale îmbibat cu apă, şanţuri mlăştinoase lipite de movilele din muşchi, bolovani mari, răsfiraţi ici-colo, ceaţa densă, câte o pasăre de pradă învârtindu-se deasupra lor cu ţipătul ei ameninţător, până şi cerul vineţiu le înspăimântau. Această atmosferă stranie trăda prezenţa unui stăpân neospitalier pe un tărâm ostil. Nu ştiau încă în ce direcţie ar putea să îşi continue călătoria. Nu aveau nici o speranţă să întrevadă un capăt sau un sfârşit de drum. Emma se învârti de colo-colo, dezorientată. Cu o sclipire în ochi, entuziasmată de descoperirea ei, îi spuse Elnei:
– Am găsit! Opreşte-te!
– Ei?
– Priveşte! Fiecare copac are scrijelite pe scoarţa lui nişte litere. Îţi reaminteşti peretele unde am găsit prima dată caietul?
– Da, şi?
– Cum adică, şi?! Trebuie să descoperim cuvântul care ne aduce rezolvarea. Să verificăm fiecare copac, sugeră Emma. După un timp îi veni o idee salvatoare. Se dădu puţin în spate scrutând atentă coaja trunchilor goi din faţa ei. La baza fiecăruia se afla o literă de tipar. Unii dintre ei erau dispuşi în cerc. Descifrase următoarele: „Sub mlaştină se află locul”. Continuarea „Ţinutul de Mlaştină al Doamnei Liliac” de Carmen Vințan

Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Național al Țăranului Român

targul-de-sf-nicolae

Tot norodul: copii, părinți, studenți, șomeri, pompieri, actori, șoferi, doctori, bancheri, șefi, frizeri, violoniști, academicieni, artiști, funcționari, fotografi, profesori, poeți, IT-iști, bicicliști, corporatiști, bugetari, regizori, bucureșteni, provinciali, idealiști, bone, ochelariști, navetiști, ziariști, magistrați, piloți, toți, dar absolut toți sunt așteptați între 3 și 5 decembrie 2016, între orele 10.00 și 18.00, la Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Țăranului. Continuarea Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Național al Țăranului Român

Premieră de balet sold out la Comică pentru Copii: „Spărgătorul de nuci”

spargatorul-de-nuci-opera-comica-pentru-copii

Luna decembrie aduce o nouă premieră pe scena Operei Comice pentru Copii din București: celebrul balet Spărgătorul de nuci de Piotr Ilici Ceaikovski. Premiera va avea loc sâmbătă, 3 decembrie, de la ora 17.00, și duminică, 4 decembrie, de la orele 11.00 și 17.00, la Sala Mare a Operei Comice pentru Copii. Toate cele 13 reprezentații programate sunt jucate cu casa închisă, biletele epuizându-se cu două săptămâni înainte de premieră. Continuarea Premieră de balet sold out la Comică pentru Copii: „Spărgătorul de nuci”

Povestea aviatorului erou care a zburat la –40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918

vasile-niculescu-pilotul-erou-1918

La cimitirul din Rădăuţi, singurul din ţară traversat de o cale ferată în uz, se află, din primăvara lui 1981, un mormânt pe a cărui cruce stă scris numele de Vasile Niculescu, un bătrân ceasornicar, care s-a stins discret, ba chiar în anonimat, la 90 de ani. Povestea lui se leagă, însă, puternic de unul dintre cele mai importante momente din Istoria românilor: ziua de 1 Decembrie 1918. Atunci, Vasile Niculescu era pilot… Două vieţi a trăit de fapt Vasile Niculescu, două vieţi diferite, ca două romane care se întâlnesc într-un punct crucial. Continuarea Povestea aviatorului erou care a zburat la –40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918

„Patria română” de George Coșbuc

george-cosbuc-despre-patrie-poem

Patria română

Patria ne-a fost pământul
Unde ne-au trăit strămoşii,
Cei ce te-au bătut pe tine,
Baiazide, la Rovine,
Şi la Neajlov te făcură
Fără dinţi, Sinane,-n gură,
Şi punând duşmanii-n juguri
Ei au frământat sub pluguri
Sângele Dumbrăvii-Roşii.
Asta-i patria română
Unde-au vitejit strămoşii!

Patria ne e pământul
Celor ce suntem în viaţă,
Cei ce ne iubim frăţeşte,
Ne dăm mâna româneşte:
Numai noi cu acelaşi nume,
Numai noi români pe lume
Toţi de-aceeaşi soartă dată,
Suspinând cu toţi odată
Şi-având toţi o bucurie;
Asta-i patria română
Şi ea sfântă să ne fie!
 

Patria ne-o fi pământul
Unde ne-or trăi nepoţii,
Şi-ntr-o mândră Românie
De-o vrea cerul, în vecie,
S-or lupta să ne păzească
Limba, legea românească
Şi vor face tot mai mare
Tot ce românismul are:
Asta-i patria cea dragă
Şi-i dăm patriei române
Inima şi viaţa-ntreagă.

George Coșbuc

logo liber sa spunVezi: Arhiva categoriei Poezie 

Marcarea Zilei Naționale a României și a Centenarului Dada la Buenos Aires

dada-buenos-aires

Pentru a marca Ziua Națională a României și Centenarul Dada, Ambasada României la Buenos Aires, cu sprijinul Institutului Cultural Român, în colaborare cu parteneri locali, organizează două evenimente, la Centrul Cultural Kirchner (CCK) – cel mai mare centru cultural din America Latină și al patrulea din lume – și la sediul Ambasadei României din Buenos Aires. Continuarea Marcarea Zilei Naționale a României și a Centenarului Dada la Buenos Aires

Rubrica „Poezia săptămânii” – un an

rubrica-poezia-saptamanii-liber-sa-spun-un-an

Doamnelor și domnilor, după părerea noastră, a realizatorilor acestui site, poezia reprezintă esența sentimentelor omenești și, poate, chiar din acest unic motiv vă propunem spre lectură, POEZIE. Ne-am gândit că ar fi oportun să începem prezentarea cu poeți contemporani și internetul cu rețelele sale de socializare ne-a dat posibilitatea să gândim pe termen lung acest proiect. Am descoperit poeți consacrați, poeți la începuturile lor artistice, oameni talentați care merită o șansă în plus.

Mihai Eminescu afirma că poezia este ,,trandafirul ce creşte în potir de aur, sufletul frumos”, iar Eugène Ionesco spunea despre poeți că ,,sunt inima umanității”. Superbe argumente pentru a prezenta săptămânal câte un poet(ă), pentru că poezia ne dă posibilitatea să visăm, să ne redescoperim în relația cu lumea și cu noi înșine. Și de ce nu am aminti și de Lucian Blaga, care a ajuns la o superbă concluzie: „Poezia este un veşmânt în care ne îmbrăcăm iubirea şi moartea”.
În vâltoarea atâtor subiecte tragice, comice, grotești sau lipsite de importanță, poezia este și va rămâne IUBIRE. Pușa Roth și Costin Tuchilă vă invită la lectură, alături de poetul săptămânii. Continuarea Rubrica „Poezia săptămânii” – un an

România Centenară – Reflecții despre trecut și viitor

romania-centenara

eveniment liber sa spunDepartamentul Centenar al Guvernului României și Institutul Cultural Român vă invită marți, 29 noiembrie 2016, începând cu ora 18.30, la sediul ICR, Sala Mare (Aleea Alexandru nr. 38, Sector 1, București), la lansarea seriei de dezbateri România Centenară – Reflecții despre trecut și viitor. Continuarea România Centenară – Reflecții despre trecut și viitor

Un om BINE informat este un om puternic