„Occidentul Românesc”, ziarul românilor din Spania, s-a epuizat în două zile

În Spania apare o publicație lunară cu titlu semnificativ pentru românii din diaspora, Occidentul Românesc, fondat de Kasandra Kalmann-Năsăudean (redactor șef) și Florin Valentin Barbu. Ediția tipărită a numărului 3 al ziarului a fost distribuită în toată Spania, în cele mai importante puncte din comunitățile românești.

Cu ocazia evenimentelor organizate pe Costa Blanca de americani la începutul lunii mai, ziarul a fost foarte bine primit, epuizându-se peste 10 mii de exemplare în două zile. Publicația poate fi citită și pe internet, accesând: www.occidentul-romanesc.com.

În cele 24 de pagini ale Occidentului Românesc sunt reflectate, pe lângă evenimente la zi din Europa și din lume, inițiative ale comunităților de români din Spania, ziarul făcând cunoscute figuri proeminente ale diasporei. La Coslada există un Centru Hispano-Român care a organizat, în preajma Sărbătorilor Pascale, o serie de activităţi pentru adulţi şi copii, „al căror scop a fost integrarea românilor şi spaniolilor prin intermediul tradiţiilor legate de această dată importantă, având în vedere că, în acest an, Paştele catolic şi cel ortodox s-au celebrat la aceeaşi dată. Ciclul de activităţi legate de sărbătorirea Paştelui a fost deschis sâmbătă, 9 aprilie, cu o expoziţie de costume populare româneşti. Zece costume naţionale, din zonele Munteniei şi Olteniei, au fost puse la dispoziţia Centrului de Valentina Petre, preşedinta Asociaţiei de români «Pro Vita Lex» din Torrejón de Ardoz.”

„Românii muncesc mult pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba spaniolă, ajungând la un nivel foarte bun”, apreciază Marta Baralo Ottonello, Directoarea Masteratului şi Doctoratului în Lingvistică aplicată predării limbii spaniole pentru străini, din cadrul Universităţii Antonio de Nebrija.

În articolul Matca limbii române, Dan Caragea consideră, pe urmele unor mai vechi teorii lingvistice, că „dacă limba noastră este neîndoios neolatină, albia este totuși geto-dacică, limba triburilor autohtone care coboară, la rândul lor, din traci și din iliri. Tracii de nord au fost numiți geți, de istoricii greci, și daci, de către cei romani. Se pare că migrația tracilor a pornit din Carpați (carpii erau un alt neam tracic) întinzându-se din Moravia (la vest) până la Nipru (la est), pentru ca la sud să atingă poalele Olimpului și insulele egeene. Firește, pe un teritoriu atât de vast, traca nu putea fi un idiom omogen. Indigența datelor nu permite însă speculații. Tot ce putem scoate la iveală, ca zăcământ străbun, sunt elementele comune cu albaneza, limbă tracă, dar și cu aspect ilir. Despre iliri știm că erau răspândiți pe o arie mărginită de Adriatică, de un hotar ce urcă, la nord, dinspre Istria până în Pannonia superioară, și care coboară, în peninsulă, până în Calabria, incluzându-i pe veneți. Sa vedem acum ce șoptiri ne-au ajuns din gura tracică. Al. Rosetti, sintetizând, arată că sufixul adjectival -esc/-ește ne vine din adâncuri: omenesc, bărbătește, București (derivat din Bucur, întrutotul tracic). În vocabularul geografic, s-au păstrat unele nume de râuri traco-ilire: Buzău, Criș, Mureș, Timiș. O celebră baladă românească începe astfel: „Pe Argeș în jos, / Pe un mal frumos”, unde Argeș si mal sunt, desigur, anteromanice.”

Un sensibil portret al Silviei Bîrsan, originară din Sebeș, „un ardelean de frunte în țara lui Cervantes”, alcătuiește Kasandra Kalmann-Năsăudean: „În Spania anilor ’90, imigranții români erau într-un număr restrâns, își găseau de lucru și erau respectați și apreciați de spanioli. În această țară a ales familia Bîrsan să înceapă o nouă viață. Primii pași au fost grei și poate umilitori dar toate au un început în această lume. E foarte important, însă, să poți și să ai curajul de a lua totul de la zero chiar și atunci când crezi că șansele sunt reduse. În 1998, soțul Silviei împreună cu fratele său a creeat o firmă de coletărie pentru românii din Spania, firmă ce a devenit cunoscută pe plan internațional. O activitate extrem de apreciată și de un real folos imigranților români din Regatul Spaniol dar și familiilor rămase în România. O activitate de succes bazată pe multă muncă, seriozitate și corectitudine, benefică tuturor românilor și astăzi.

Satul, viața liniștită de la țară, natura, tradițiile și obiceiurile românești i-au ramas vii în minte și dragi în suflet, Silviei Bîrsan. După câțiva ani de muncă în țara lui Cervantes visul de a construi un laborator de preparate tradiționele din carne pentru românii din Spania, nu i-a dat pace și liniște. Dorea să pună în practică ceea ce văzuse și admirase în diverse supermarket-uri din țara de adopție. Astfel că, dorul de casă, de tradițiile și obiceiurile românești o îndeamnă pe Silvia să realizeze pentru românii din Madrid și nu numai, ceva nou, ieșind la lumină ideea unor unități de alimentație publică aprovizionate cu cele mai bune produse tradiționale din carne fabricate în laboratoarele proprii.” (Curajul de-a răzbate).

Un mic incident într-o parcare de pe malul Meditaranei, de Paști, este relatat în stil savuros de Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Tichetul de parcare).

În 3 aprilie 2011 – aflăm din paginile Occdentului Românesc – în cadrul Asociației Românilor din Comunitatea Madrid, a avut loc inaugurarea unei biblioteci destinată românilor stabiliți în această zonă. „Prin grija Primăriei din Câmpia Turzii, biblioteca a fost înzestrată cu sute de volume de carte în limba română pentru românii adulți și copii cu scopul de-a menține o legătură permanentă cu limba și literatura română. Printre invitații prezenți la acest eveniment am remarcat prezența Primarului de la Câmpia Turzii – Ioan Vasinca, Gabriel Fernández Rojas – Ministrul Adjunct al Imigrației din Comunitatea Madrid, Petre Constantin – Șeful secției consulare Madrid, Daniel Velázquez – Directorul Centrului Hiaspano-Român din Coslada, Ioana Anghel – Director ICR Madrid, Directorul Centrului Cultural Principe de Asturias – preotul Teofil Moldovan, directoarea Fundației Prolibertas, reprezentanți ai Consilului Director ai Camerei de Comerț Româno – Spaniole și mulți alții. Gabriel Fernández Rojas, Petre Constantin, preotul Teofil Moldovan și primarul din Câmpia Turzii au salutat și felicitat în discursurile lor, membrii și președinta Asociației Românilor din Comunitatea Madrid – Paulina Mircea, pentru inițiativa proiectului de-a oferi românilor posibilitatea să nu uite să citească și să gândească în limba română, să nu-și uite originile și cultura românească.”

Ambasada României la Madrid, reprezentată de Anamaria Almășan, consilier pentru afaceri europene, a participat la a IV-a Lectură universală a lui Don Quijote, eveniment organizat la 30 aprilie, de Sociedad Cervantina de Esquivias şi Primăria din Esquivias (localitate unde Cervantes a scris, conform unor surse istorice, prima parte din cea mai cunoscută operă a sa). „Evenimentul a oferit publicului fragmente din opera marelui autor spaniol, Miguel de Cervantes – Minunata poveste a iscusitului hidalgo Don Quijote de la Mancha, în peste 40 de limbi, între care şi româna. Pe lângă lecturarea în limba română a unor fragmente din Don Quijote, s-au prezentat publicului secvenţe filmate din spectacolul Don Quijote, pus în scenă de Compania Dan Puric – moment deosebit de apreciat de audienţă”.

În pagina 14 apare un interviu cu ziaristul Cristian Guitars Ioanoviciu, realizat de Anastasia Criste (Ziaristul de serviciu). Ziarul publică articole despre tradițiile românești, informații utile despre reprezentanțele diplomatice ale României în regatul Spaniei, Sfatul psihologului, Sfaturi juridice pentru românii stabiliți în Spania.

Pușa Roth

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *