Tablouri de Corina Chirilă

O plimbare prin Herăstrău poate fi un bun pretext pentru a vedea expoziţia organizată de Asociaţia Artiştilor Plastici din Bucureşti în Pavilionul B, expoziţie care poate fi vizitată în fiecare zi între orele 10.00– 19.00, până la data de 12 iulie 2012. Pe simezele acestei galerii sunt expuse lucrările pictorilor: Corina Chirilă, Carmen Ungureanu, Mihai Mafteuţă, Vasilica Adăniloaie, Gheorghe Ionescu şi Georgeta Tudoran.

Vis auriu

Corina Chirilă este prezentă cu 26 de lucrări, două în tempera, celelalte în ulei, iar fiecare lucrare este însoţită de o mică poveste, o motivaţie pentru fiecare tablou în parte. Printre lucrările Corinei Chirilă descoperim peisaje cosmice, lumini şi umbre, pământul şi galaxia, planetele Saturn şi Uranus etc. Teme tulburătoare pentru noi, oamenii mileniului trei. Corina Chirilă foloseşte culori tari exprimând sentimente puternice, acordând ca într-o simfonie galbenul, movul, roşul, verdele, albastrul, auriul, albul etc. Sunt  tablouri fascinante ca temă şi mod de abordare. Mărturisirea artistei este lămuritoare în ceea ce priveşte arta sa:

„Mă numesc Corina Chirilă şi am început să desenez şi să pictez în anul 2000, când aveam 13 ani, fiind inspirată de poezia Dorinţa de Mihai Eminescu, poezie care m-a făcut să văd cu ochii minţii acea imagine de vis şi să-mi imaginez că sunt eu acolo în codru, în locul poetului. Îmi place să desenez şi să pictez toate lucrurile la care visez şi la care nu pot să ajung. […] Nu am făcut niciodată studii de specialitate şi am ales un alt drum în viaţa mea profesională, dar pentru mine pictura va rămâne cea mai plăcută modalitate de petrecere a timpului liber şi cel mai frumos mod în care eu îmi exprim cele mai profunde trăiri. Îmi place să aştern pe carton, hârtie, pânză, toate sentimentele mele, toate dorinţele şi fanteziile mele, toate lucrurile la care aspir dar nu pot să ajung, toate lucrurile la care pot doar să visez.”

Planetă devorată de steaua sa mamă

 

Floare albastră

Stele neutronice ciocnindu-se

Singur

Vezi: corinazon

Dan şi Lia Perjovschi la Londra

Cel mai cunoscut cuplu de artişti români contemporani, Dan şi Lia Perjovschi discută cu publicul la Hayward Gallery de la Southbank Centre, unul dintre cele mai puternice spaţii dedicate artei din Londra, în perioada 27–29 iunie 2012.

Este pentru prima dată când doi români se alătură unui grup de o sută de artişti din peste 40 de ţări pentru un proiect care îşi propune să abordeze problemele societăţii contemporane dintr-o perspectivă inedită. Utilizând ceea ce englezii numesc „lateral thinking“ – un mod de a gândi alternativ, dezbrăcat de prejudecăţi –, Dan şi Lia Perjovschi prezintă, dintr-o perspectivă subiectivă, noile căi de exprimare publică într-o lume în continuă schimbare.

În acest workshop, artiştii români vorbesc despre importanţa de a face ce e mai bun cu resursele pe care le ai la dispoziţie. Rezultatele discuţiilor de grup al căror scop este cultural şi educativ vor fi reunite într-un fanzin, publicat special cu această ocazie. De asemenea, participanţii vor putea construi o cronologie personală în funcţie de evenimentele politice, sociale şi intime care i-au marcat.

Parte a Festival of the World, proiectul este un experiment de autocunoaştesre care, pe lângă workshop-uri, inculde şi discuţii, lecturi şi performance-uri.

Dan Perjovschi şi Lia Perjovschi s-au format artistic la Sibiu, în anii grei ai comunismului. Cu timpul, lucrările lor au ajuns să fie exportate în întreaga lume. Dan Perjovschi este singurul artist contemporan român invitat să lucreze la celebrul muzeu MoMa, din New York. Convins că arta trebuie să fie vie şi, deci, efemeră, Perjovschi foloseşte desenul pentru a satiriza marile probleme ale lumii în care trăim. În galerii, desenele sunt făcute întodeauna „la cald“, pe pereţi sau în alte spaţii neconvenţionale, iar viaţa lor durează atât cât este deschisă şi expoziţia. În contrast, lucrările Liei Perjovschi se apleacă spre memorie şi arhivarea trecutului. Instalaţiile ei sunt un melanj de imagini, texte şi obiecte. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, Lia Perjovschi a demarat mai multe proiecte care să încurajeze libertatea de circulaţie, fie că era vorba despre idei sau informaţie. Dintre acestea, cel mai cunoscut este Muzeul Cunoaşterii.

Programul românesc în cadrul Olimpiadei Culturale de la Londra este realizat şi coordonat de Institutul Cultural Român prin ICR Londra, fiind constituit atât din proiecte elaborate de echipa ICR, cât şi din proiecte avansate de operatori culturali independenţi, persoane sau organizaţii, selectate pe bază competitivă, printr-un concurs de idei lansat în aprilie 2011.

Expoziție de pictură Constantin Blendea

Muzeul de Artă Cluj-Napoca vă invită joi 28 iunie, 2012, orele 18.00, la vernisajul expoziţiei de pictură Constantin Blendea (1929–2012). Prima expoziţie postumă organizată de un muzeu de artă din România prezintă o bogată selecţie din creaţia de maturitate a artistului, ce poate fi considerată, din perspectiva aportului creativ, ca una din cele mai importante contribuţii la configurarea picturii din România ultimelor cinci decenii. Influenţa sa a fost resimţită şi din perspectiva prezenţei la catedră, unde talentul său pedagogic a contribuit la formarea multor generaţii de artişti.

Originar din proximitatea nordică a Peştişanilor, Constatin Blendea aduce în opera sa un conţinut tematic care poate fi pus în relaţie cu opera altui descendent din zona Peştişanilor, Constantin Brâncuşi. Structuri compoziţionale verticale, de tip coloană, recurenta temă a păsării şi a zborului, precum şi arhetipala formă semicirculară ce stă la baza unor structuri plastice complexe conturează marca unui soi de „spiritus loci” ce animă opera celor doi artişti.

O altă apropiere între cei doi artişti o reprezintă parcursul de la formele realităţii sensibile spre forme esenţializate, spre universuri personale ce reuşesc să se constituie în adevărate şi inconfundabile „voci ” plastice.

Constantin Blendea, Vapoare la Tulcea, 1975

Constantin Blendea s-a născut la 2 martie 1929 în satul Gureni, comuna Peştişani, judeţul Gorj. A urmat studiile medii la Târgovişte iar apoi, în perioada 1950–1956, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, clasa profesor Gheorghe Labin. Din anul 1959 a devenit cadru didactic la secţiile de Artă Monumentală şi de Pictură ale Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, parcurgând până la pensionarea din anul 1990 toate gradele universitare, de la asistent la profesor universitar, fiind în mai multe rânduri decan al Facultăţii de Arte Plastice. Începând cu anul 1958 până în anul 2004 a fost membru al Comisiei Monumentelor Istorice.

A participat începând cu anul 1956 la multe expoziţii de grup şi colective în ţară şi în străinătate organizând şi expoziţii personale la Galeria Orizont, Bucureşti, (1967), Sczeczin, Polonia, (1977), Sala Dalles, Bucureşti, (1985), Muzeul de Artă Craiova, (1986, 1999), Muzeul Judeţean Gorj, Târgu-Jiu, (1987, 2000), Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, (2004), Debrecen – Ungaria, Cośice – Cehia, Accademia di Romania, Roma, Italia, (2005), Palatul Parlamentului din Bucureşti, (2010), Complexul Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte, (2011).

A realizat restaurarea picturilor din paraclisul bolniţei de la Mănăstirea Cozia (1969) şi a coordonat restaurarea picturilor murale ale bisericii Umor (1972), fiind autorul mai multor lucrări de artă monumentală.

A fost distins cu numeroase premii şi distincţii: Medalia de argint la Festivalul Internaţional al Tineretului, Moscova, (1957), Medalia de argint la Festivalul Internaţional al Tineretului, Viena, (1958), Premiul al II-lea pentru pictură al Uniunii Artiştilor Plastici, Ordinul Meritul Cultural, clasa a IV-a, (1968), Premiul pentru Artă Monumentală al UAP (1980), Il premio di pace al Centrului Cultural „Caravaggio”, Roma, Italia (1980), Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române, (1985), Premiul I pentru pictură la Salonul Internaţional de Artă de la Quissac, Franţa, (2001), Ordinul serviciu credincios în grad de cavaler pentru activitate profesională în domeniul monumentelor istorice, (2002), Medalia de argint pentru pictură acordată în cadrul expoziţiei „Soleil de l’Est”, Toulouse, Franţa, (2002), Premiul pentru arte plastice la Gala Radio România Cultural (2011).

S-a stins din viaţă în luna ianuarie 2012.

Constantin Blendea, Dialog

„Dincolo de cuvinte”, expoziție de pictură Andreea Gheorghiu și Cristina Tămaș

În perioada 28 iunie–7 iulie 2012, la Galeria Elite Prof Art din București (str. Dr. Nanu Muscel nr. 14, cartierul Cotroceni) va fi deschisă expoziția de pictură Dincolo de cuvinte. Expun: Andreea Gheorghiu și Cristina Tămaș. Vernisajul va avea loc vineri, 29 iunie 2012, la ora 18.00. Expoziția va fi prezentată de Costin Tuchilă.

Program de vizitare: marți–vineri, orele 11.00–14.00; 15.00–19.00; sâmbătă, orele 11.00–14.00.

Cu stiluri, modalități de abordare și tehnici diferite, lucrările celor două artiste au certă individualitate. Acordurile cromatice puternice, de multe ori îndrăznețe, apropiindu-se uneori de viziunea expresionistă, predomină în lucrările Andreei Gheorghiu (acrilice pe pânză): flori, peisaje, portrete, compoziții tematice. Ca temă, Bărci la Ayvalik amintește de marii maeștri ai picturii românești, care au pictat marine (Dărăscu, de exemplu), dar are evident un mod de tratare și expresie personală, atât din punct de vedere compozițional, cât și cromatic. Portretul intitulat Noaptea Sânzienelor trimite la caracterul magic al sărbătorii, prin privirea hipnotică a „personajului” portretizat.

În tehnică mixtă, folosind tridimensionalitatea, Cristina Tămaș stilizează în manieră proprie imagini, pornind de la peisaje, chipuri umane, forme vegetale devenite prilej de meditație. Abstractizarea formei este realizată cu măsură, atât cât trebuie pentru a sugera o idee sau o stare, ca în Păpușă balerină. Explozia cromatică din unele tablouri conduce la pulverizarea formei, dar impresia de spațialitate, de relief se păstrează, creând efectul dorit (Vulcan).

Costin Tuchilă

 

Andreea Gheorghiu, Bărci la Ayvalik

Andreea Gheorghiu, Noaptea Sânzienelor

Cristina Tămaș, Păpușă balerină

Cristina Tămaș, Vulcan

„Viața ca o pasiune” de Vasile Parizescu

Muzeul Municipiului București și Editura Monitorului Oficial R. A. organizează lansarea cărții de artă Viața ca o pasiune. Colecționarii a cunoscutului pictor și colecționar Vasile Parizescu, Senator Efectiv al Academiei Internaționale de Artă Modernă Roma. Lansarea va avea loc vineri, 29 iunie, ora 17.00, la Muzeul Municipiului București (Palatul Șuțu, Bd. I. C. Brătianu nr. 2) și va fi urmată de un cokteil.

Volumul este o continuare a poveștii colecționarilor și a colecțiilor de artă din România, din secolul al XVIII-lea și pînă în zilele noastre, apărute în primul volum, publicat în 2008.

Graficianul Cristian Marcu a încetat din viață

Luni, 25 iunie 2012, la ora 14, a încetat din viață, după o cumplită suferință, graficianul Cristian Marcu, în vârstă de 53 de ani. Înmormântarea va avea loc miercuri, 27 iunie, ora 13, în Cimitirul din Huși.

Născut la Galaţi, la 29 ianuarie 1959, crescut şi educat la Huşi (a absolvit Liceul „Cuza-Vodă” din Huși), apoi la Bucureşti, Cristian Marcu a făcut studii private de grafică şi pictură cu profesorii Ion Gânju şi Nicolae Aurel Alexi. Grafician şi realizator de filme de animaţie începând din anul 1981, a fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici şi al Uniunii Cineaştilor din România, fondator al Asociaţiei Culturale „Punct”.

Cristian Marcu a fost iniţiator şi director artistic al Salonului de Grafică Satirică „Damigenius” de la Huşi, începând din 1989 şi preşedinte al Asociaţiei Culturale „Damigenius”.

Grafician şi caricaturist editorialist al „Jurnalului Naţional”, ilustrator al edițiilor de colecție ale aceluiași ziar, a colaborat la multe publicații din România și din străinătate: „Papagal”, „Academia Caţavencu”, „România Liberă”, „Ziua”, „Ţuşca-Răţuşca”, „Formula As”, „Plai cu boi”, „Flacăra”, „Azi”, „Infractorul”, precum şi de peste hotare: „Courrier International”, „Ludas Matyi”, „Eulenspiegel”, „Feconews”, „Witty World”, „IEJ” (International Education Journal – Australia), „Spilki” ş.a. La „România Liberă” a relansat banda desenată prin serialul social-politic Poveşti pe scurtătură.

Lucrările sale au fost expuse în 8 expoziții personale, în zeci de expoziţii de grup, în Saloane naționale și din Olanda, Turcia, Japonia, Indonezia, Italia etc. Lucrări de Cristian Marcu se află în diverse muzee şi colecţii private din ţară şi străinătate.

A realizat numeroase coperţi şi ilustraţii de carte, cărţi poştale şi afişe.

A fost distins cu 53 de premii, din care 23 peste hotare. Dintre aceste amintim: Marele Premiu (Amstelveen, Olanda, 1993), Premiul I (Istanbul, Turcia, 1995), Premiul de Excelenţă (Tokyo, Japonia, 1987), Premiul Special (Semarang, Indonezia, 1988; Skopje, Macedonia, 1998; Varazdin, Croaţia, 1999; Bucureşti, 1997; Ploieşti, 2001; Daejon, Coreea, 2002), Premiul „Ten Best Artists” (Trento, Italia, 1989), Premiul FECO (Beringen, Belgia, 1995) etc.

Cel mai important site de grafică satirică, „Iran Cartoon”, l-a inclus în spaţiul rezervat celor mai importanţi artişti străini, prezentând două pagini permanente cu lucrările sale.

Cristian Marcu a semnat animaţia la 32 de filme pentru copii şi regia la două filme de autor, în cadrul Studioului cinematografic „Animafilm”: Mozaic 3 şi Mozaic 6 (pilule). A colaborat cu regizori importanţi ca Nell Cobar, Zaharia Buzea, Gopo, Virgil Mocanu, Liana Petruţiu, Lucian Profirescu, Mihai Badica, Zoltan Szilagy ş.a.

De-a lungul timpului, lucrările sale au trezit interesul unor critici de artă ca Tudor Octavian, Corneliu Stoica, Ion Truică, Virgil Mocanu, Călin Căliman, Valentin Ciucă,ş.a., care au avut aprecieri elogioase referitoare la arta sa.

„Cristian Marcu, talent incisiv, plin de nerv şi de idei, cultivă toate genurile de caricatură: caricatura de satiră, caricatura portretistică, caricatura bazată pe metaforă sau simbol, caricatura aşa numită «de şevalet», destinată saloanelor de umor şi sălilor de expoziţie. Subiectele abordate sunt variate, vizând realităţi extrase din mediul social-politic, din viaţa cotidiană românească şi internaţională sau sunt plăsmuiri ale propriei imaginaţii. Formele personajelor sunt clare, au contururi precise, dezarmoniile unor părţi anatomice nu sunt exagerate. Uneori, accente suprarealiste îşi fac loc în compoziţiile sale. Linia desenului este viguroasă, mânuită cu spontaneitate, culoarea vine să mărească expresivitatea reprezentărilor caricaturale. Umorul său este sănătos, acid, bine dispune, dar poate să şi intrige pe cei care se simt vizaţi. Atunci când desenul satiric este doar o ilustraţie la un articol sau la un anumit editorial, artistul se concentrează, găseşte soluţiile cele mai potrivite pentru configurarea unor echivalenţe plastice care să exprime cât mai convingător conţinutul acestora. În multe cazuri, imaginea vizuală este însoţită de texte la fel de acide. […] Important reprezentant al graficii satirice contemporane româneşti, prezent în expoziţii de profil şi în presă, Cristian Marcu este un spirit incisiv, inventiv, riguros în construcţia imaginilor, original, bine cotat pe plan naţional şi internaţional, un artist care mai crede încă în celebrul adagiu «ridendo castigat mores».” (Corneliu Stoica).

Cristian Marcu, portret de Dan Silviu Turculeț

„Desenele sale au personalitate distinctă, sunt uşor de recunoscut după traseul lor elegant. Culoarea intervine în chip fericit, accentuează sensul şi semnificaţia prin alegerea unei tonalităţi adecvate. Îi place să folosească acuarela cu reveniri, care îi permite să ajungă la tonul dorit. În desenele din «Jurnalul Naţional» îndrăzneala lui în linie merge mai departe, îşi ia o libertate totală în imaginarea personajelor pe care le concepe după o «anatomie personală». Se produc mutaţii surprinzătoare în imagine, care măresc forţa şi caracterul şocant. Viziunea sa fantastică are ecouri din suprarealism şi impresionează prin bogăţia de idei vizuale”. (Ion Truică, Efectul de cupolă, Iași, Editura Cronica, 2005).

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Costin Tuchilă

 

Lucrări de Cristian Marcu

Expoziţie Victor Vasarely

Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, în colaborare cu Institutul Balassi – Centrul Cultural al Ungariei din Sfântu Gheorghe, vă invită să luaţi parte miercuri, 20 iunie 2012, ora 18.00, la vernisajul expoziţiei Victor Vasarely (1908–1997).

Expoziţia Victor Vasarely aduce în atenţia publicului clujean o parte semnificativă a colecţiei private a domnului Csepei Tibor din Budapesta, cunoscut muzician, pasionat colecţionar de artă şi prieten apropiat al celebrului artist francez de origine ungară.

Posesor al unui vast material artistic semnat „Victor Vasarely” (colecţionat cu începere din anii ’80), Csepei Tibor a făcut o adevărată profesiune de credinţă din popularizarea operei maestrului, eforturile sale susţinute concretizându-se până în prezent într-un număr apreciabil de expoziţii de mare succes, organizate în întreaga lume.

După un periplu prin mai multe oraşe din ţară (Bucureşti, Târgu Secuiesc, Miercurea-Ciuc, Târgu-Mureş), graţie generosului sprijin acordat de Institutul Balassi – Centrul Cultural al Ungariei din Sfântu Gheorghe, valoroasa colecţie privată a familiei Csepei ajunge să fie cunoscută şi la Cluj-Napoca.

Muzeul de Artă va găzdui un număr de 75 de tablouri, 15 obiecte şi o serie de documente originale, toate purtând semnătura unuia din cei mai importanţi reprezentanţi al mişcării artistice „Op-Art”.

Lucrări de Victor Vasarely

Expoziția va fi vernisată în prezenţa domnilor Csepei Tibor, colecţionar de artă, şi Lakatos Mihály, director al Institutului Balassi – Centrul Cultural al Ungariei din Sfântu Gheorghe.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 20 iunie – 3 iulie 2012, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00–17.00.

Muzeul de Artă Cluj-Napoca este o instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj.

Partener: Hotel Univers T.

Dimineață marină

Andreea Gheorghiu, Bărci la Ayvalik, acrilice pe pânză, 2012

O dungă roșie-n zări se iscase

și plopii, trezindu-se brusc, dinadins

cu umbrele lor melodioase

umerii încă dormind, mi i-au atins.

Mă ridicam din somn ca din mare,

scuturându-mi șuvițele căzute pe frunte, visele,

sprâncenele cristalizate de sare,

abisele.

Va fi o dimineață neobișnuit de lungă,

urcând un soare neobișnuit.

Adânc, lumina-n ape o să-mpungă:

din ochii noștri se va-ntoarce înmiit!

Mă ridicam, scuturându-mi lin undele.

Apele se retrăgeau tăcute, geloase.

Plopii mi-atingeau umerii, tâmplele

cu umbrele lor melodioase.

Din vol. Sensul iubirii, 1960

„La Mer”, muzica și versurile: Charles Trenet, 1946. Interpretează: Charles Trenet 

Între tradiționalism și avangardă

Marţi, 19 iunie 2012, ora 18.00, la Muzeul Municipiului București (Palatul Șuţu, Bd. I.C. Brătianu nr. 2) va avea loc vernisajul expoziției Între tradiționalism și avangardă: Vasile Dobrian, Spiru Chintilă, Florin Niculiu, Ion Alin Gheorghiu, Alma Redlinger, Aurel Cojan, Eugen Crăciun, Ion Mirea, Doru Bucur, Wanda Sachelarie-Vladimirescu, Marin Gherasim, Eugen Ispir, Dragoș Morărescu, Victor V. Ciobanu, Alexandru Țipoia, Harry Guttman ș.a.

Organizată de Muzeul Municipiului București și Societatea Colecționarilor de Artă din România, expoziţia va fi deschisă până la data de 15 iulie 2012 și va putea fi vizitată între orele 10.00–18.00, lunea și marţea închis.

Alma Redlinger, Buchet

Vasile Dobrian, Construcţie

Marin Gherasim, Antagonism

Spiru Chintilă, Natură statică

Florin Niculiu, Dealul