„Oglinzile clipei”, expoziție de pictură Andreea Gheorghiu – ediție specială „Liber să spun”

Sâmbătă, 13 octombrie 2012, de la ora 12.00, la Radio 3Net „Florian Pittiș”, Nicoleta Balaci vă propune o ediție specială a emisiunii „Liber să spun”, care o va avea ca invitată pe pictorița Andreea Gheorghiu. Participă: Costin Tuchilă. Prin telefon: criticul Marina Roman și ziaristul Alexandru Leaua.

Expoziția de pictură a Andreei Gheorghiu, Oglinzile clipei, va fi deschisă în perioada 15 octombrie–3 noiembrie 2012, la Biblioteca Metropolitană București, sediul central (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei). Vernisajul va avea loc marți, 16 octombrie, la ora 18.00. Cu participarea actorului Mircea Albulescu. Expoziția va fi prezentată de Costin Tuchilă.

„Culoare intensă, duct sigur, rigoare în compunerea cadrului, dar deplin imaginară. Pictura Andreei Gheorghiu îţi dă sentimentul de siguranţă al valorii: este originală şi actuală în orice vreme. Fiindcă, aşa cum spune artista, a învăţat să picteze cu sufletul şi se conectează la puterea gândului frumos.

Decorative, prin îndrăzneala cromatică, şi profunde, prin armonia fiecărei compoziţii în parte, lucrările Andreei Gheorghiu răspund unor categorii variate de public.

Chiar şi pentru un ochi inexperimentat, ele trădează o fire deschisă şi o sensibilitate acută, calități atașante, la care se adaugă sinceritatea demersului artistic.

Din expresia portretelor sau din felul în care surprinde natura, privitorul înţelege că Andreea Gheorghiu vrea să-l facă părtaș la pace şi la bucurie, să-i spună că podul imaginar dintre lumea exterioară și cea interioară există cu adevărat.” (Marina Roman).

Vezi: Biblioteca Metropolitană București

Andreea Gheorghiu Art


Spectacolul de teatru „Absolut!” cu Marcel Iureş, la Comedy Cluj

Marcel Iureș în spectacolul Absolut! Foto: Alexandru Iureș

Absolut!, producție a Teatrului ACT în regia lui Alexandru Dabija, va fi prilejul întâlnirii publicului din Cluj-Napoca cu un Marcel Iureș cameleonic, protagonist al unui one man show tulburător.

Piesa are la bază povestea Ivan Turbincă scrisă de Ion Creangă în urmă cu mai bine de 130 de ani, dar care, prin tandemul Marcel Iureș – Alexandru Dabija, capată acum noi înțelesuri fiind mai actuală ca niciodată.

„Polemic și terapeutic ne încercăm puterile cu periculoasa artă a spunerii unei povești. Și nu una oarecare. E vorba despre o poveste printre personajele căreia se află Dumnezeu, Moartea, Dracul… Oamenii care or să o asculte își vor aminti, pentru o vreme, că se poate vorbi despre lucruri mari și esențiale fără fasoane, cu umor și nepăsare”, mărturisea regizorul Alexandru Dabija anul trecut cu ocazia premierei spectacolului Absolut! de la București.

Fără fasoane, dar cu umor, sunt așteptați și spectatorii clujeni duminică, 14 octombrie 2012, ora 19.00, la Teatrul Național Cluj-Napoca pentru a fi parte din spectacolul lui Marcel Iureș, concepția regizorală a piesei poziționând publicul pe scenă cu actorul. Biletele pentru acest spectacol se vor putea achiziționa de la agenția de bilete a Teatrului Național Cluj-Napoca.

„Carmina Burana” în concertul de deschidere a stagiunii Orchestrei Naționale Radio

Una dintre ideile în jurul căreia a fost programată stagiunea 2012–2013 a Orchestrelor şi Corurilor Radio este „Născut în România”, un concept iniţiat de Radio România Cultural. Diferiţi artişti români de mare valoare, care au ales să îşi desfăşoare activitatea predominant în afara României, sunt invitaţi să concerteze pe scena Sălii Radio: violoniştii Liviu Prunaru, Mihaela Martin sau Cristian Măcelaru, pianiştii Michael Abramovich sau Luiza Borac, soprana Teodora Gheorghiu sau mezzo-soprana Ruxandra Donose sunt câţiva dintre cei pe care veţi avea ocazia să îi ascultaţi sau reascultaţi la Sala Radio.

Tiberiu Soare

Directorul artistic al Orchestrelor şi Corurilor Radio, Oltea Şerban-Pârâu, în acelaşi timp şi redactor şef al postului Radio România Cultural, afirmă: „Avem în faţă o stagiune plină de evenimente frumoase: un repertoriu tentant, cu lucrări cunoscute, dar şi cu titluri noi, mai rar ascultate de publicul român. Este o stagiune care sperăm să genereze din nou concerte cu casa închisă la Sala Radio.”

Noul dirijor principal al Orchestrei Naţionale Radio este tânărul şi carismaticul Tiberiu Soare, cunoscut deja publicului pentru numeroasele concerte, spectacole de operă şi balet dirijate în întreaga ţară, la Sala Radio şi pe scena Operei Naţionale Bucureşti.

Concertul de deschidere al Orchestrei Naţionale Radio – vineri, 12 octombrie 2012, ora 19.00 (Sala Radio) are în program celebra cantată Carmina Burana de Carl Orff, un prilej pentru a-l aplauda pe Tiberiu Soare. Solişti: soprana Irina Iordăchescu, tenorul Robert Nagy, baritonul Iordache Basalic. Dirijorul Corului Academic Radio: Dan Mihai Goia. Participă Corul de Copii Radio, dirijat de Voicu Popescu. Solista serii va fi Luiza Borac, cunoscuta pianistă de origine română stabilită în Germania, care va interpreta Concertul în do major pentru pian şi orchestră, KV 467 de Mozart.

Stagiunea Orchestrelor şi Corurilor Radio începe în luna septembrie şi se încheie în luna iunie. Cele nouă luni de muzică bună înseamnă în fiecare vineri concertul săptămânal al Orchestrei Naţionale Radio şi bilunar, în zilele de miercuri, concertele Orchestrei de Cameră Radio. Toate aceste evenimente sunt difuzate în direct de Radio România Cultural (on air în FM la nivel naţional) şi de Radio România Muzical, dar sunt accesibile şi pe site-urile posturilor menţionate,  www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.

n plus, programul stagiunii cuprinde şi momente muzicale speciale oferite prin concertele corurilor, recitalurile soliştilor concertişti – violoniştii Alexandru Tomescu şi Cristina Anghelescu, pianiştii Horia Mihail, Dana Borşan şi violoncelistul Răzvan Suma, alături de Cvartetul „Voces”, precum şi recitaluri ale unor invitaţi speciali sau ale muzicienilor orchestrelor radio, iar pentru iubitorii genurilor respective, concerte ale Big Band-ului Radio şi ale Orchestrei de Muzică Populară.

De asemenea, noua stagiune pe scena Sălii Radio va prilejui melomanilor şi concerte de excepţie cuprinse în turnee naţionale devenite deja evenimente de înaltă ţinută artistică aşteptate de spectatori din întreaga ţară. Pe lângă turneul naţional „Duelul viorilor”, pe 7 noiembrie violoncelistul Răzvan Suma revine pe scena Sălii Radio, în cadrul celei de-a doua ediţii a turneului naţional „Vă place Bach?”, alături de Corinne Chapelle (vioară) şi Răzvan Popovici (violă). În aprilie 2013, turneul „Pianul călător 3”, susţinut de pianistul Horia Mihail va ajunge la Bucureşti cu un program integral Beethoven, atât în recital cât şi în concert.

Pentru alte informaţii legate de stagiunea 2012–2013 a Orchestrelor şi Corurilor Radio vă rugăm să consultaţi site-ul orchestre.srr.ro.

Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, semnalizate Bilete.ro şi la Casa de bilete a Sălii Radio.

 Anonim, secolele XVII–XVIII

„Cu Caragiale de la Washington la Bucureşti”, expoziţie de fotografie şi bandă desenată

Biblioteca Naţională a României împreună cu Galeria Danaart Gallery continuă seria de manifestări culturale dedicate Anului Caragiale, printr-o expoziţie de fotografie şi bandă desenată, care va avea loc în perioada 10–31 octombrie 2012. Imagini din piesa de teatru O noapte furtunoasă, jucată la Washington (regia: Toma Enache, actori ai Teatrului Național din București şi la Bucureşti (Teatrul Masca), alături de pagini din volumul „O scrisoare pierdută” în benzi desenate, vor putea fi admirate la mezaninul Bibliotecii. Vernisajul expoziţiei Cu Caragiale de la Washington la Bucureşti va avea loc joi, 11 octombrie 2012, ora 18.00, la sediul Bibliotecii Naţionale a României, Bucureşti, Bd. Unirii nr. 22, sector 3.

Fotografiile aparţin jurnalistei Mădălina Corina Diaconu, Mihai Grăjdeanu semnând benzile desenate, prima adaptare în benzi desenate a unei piese a marelui dramaturg I. L. Caragiale.

Mădălina Corina Diaconu

Mădălina Corina Diaconu s-a născut şi a crescut în Bucureşti. Este absolventă a secţiei de Grafic Design de la Universitatea Tibiscus din Timişoara şi a Academiei de Artă din Bucureşti. A locuit 16 ani în Washington DC, unde s-a dedicat jurnalismului, devenind corespondent de presă atât pentru ziarele din România, cât şi pentru ziarele româneşti din SUA. În aceşti ani a colaborat cu TV Chicago, Antena 1, PRO TV şi Radiodifuziunea Română. În prezent este preşedinta Clubului Presei Transatlantice, reporter la Radio România Cultural, redactor la Radio Prodiaspora și s-a restabilit în oraşul natal, Bucureşti.

„Fotografiile mele NU sunt artistice! Sunt imagini de care un jurnalist se foloseşte la ilustrarea articolelor sale! Ele pot fi împărţite în două categorii: fotografii făcute intenţionat, atunci când am povestea şi-mi trebuie doar ilustrarea ei, şi fotografii făcute la inspiraţie, spontan, atunci când ochiul surprinde un moment, din care se naşte povestea!” – Mădălina Corina Diaconu.

Mihai Grăjdeanu

Născut la Mangalia și stabilit în Bucureşti, Mihai Grăjdeanu a început să deseneze încă din timpul grădiniţei. Copil fiind, a participat la concursurile de desene pe asfalt de la Constanţa, iar mai târziu la saloanele şi festivalurile naţionale şi locale de benzi desenate. În prezent este autorul a câtorva volume de benzi desenate: Legendele Dacilor – Piatra Sacră; Ciutanul (vol. 1), primul roman grafic românesc despre fotbal, Istoria alternativă a literaturii române în benzi desenate; După gratii, prima bandă desenată pentru deţinuţii din penitenciarele din România; O scrisoare pierdută, prima adaptare în benzi desenate a unei piese a marelui dramaturg I.L.Caragiale. De asemenea editează revista on-line pentru copii „Atelier BD” şi este autorul programului „Artă la Pachet”. În prezent a definitivat volumul al doilea al romanului grafic Ciutanul, urmând ca acesta, odata cu găsirea unei edituri, să vadă lumina tiparului.

 

Fotografii de Mădălina Corina Diaconu din spectacolul O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, regia: Toma Enache

Mihai Grăjdeanu, „O scrisoare pierdută” în benzi desenate, actul I

Expoziție de pictură Mihai Potcoavă

Mihai Potcoavă, Horia

Institutul IRECSON vă invită la vernisajul expoziţiei de pictură a artistului Mihai Potcoavă. Evenimentul va avea loc joi, 11 octombrie 2012, ora 18.00, la Sala de expoziţii a Galeriei Irecson din Calea Victoriei nr. 2. Pentru accesul în sala de expoziţii, formaţi interfon 73. Program de vizitare: Luni–vineri, între orele 9.00–17.00.

Pentru vizite în afara programului vă rugăm să sunaţi la numărul de telefon 0724.44.83.83 sau 021.777.30.70.

Mihai Potcoavă

Născut în 6 martie 1948, la Bucureşti, Mihai Potcoavă a urmat cursurile Liceului de artă „Nicolae Tonitza” din Bucureşti (1962–1967). Între 1988–1989, Mihai Potcoavă a locuit în Austria şi a pictat icoane la Biserica Catolică din oraşul Randegg. Stabilit în SUA în 1989, a urmat Şcoala pictorului american Marc Chatov, fost elev al lui Nelson Shanks, obţinând diploma de pictor portretist (1993–1995). I-au influenţat cariera şi i-au fost prieteni apropiaţi Afane Teodoreanu, Spiru Vergulescu si Florin Niculiu. În 1996 a revenit în România. Mihai Potcoavă este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1998.

Mihai Potcoavă, Reflecții

Portretul, peisajul, compoziția tematică, naturile statice cu flori domină în pictura lui Mihai Potcoavă, unul dintre numele de marcă ale artei contemporane.

• Expoziţii personale:

Muzeul de Ştiinţe Naturale „Fernbach”, Atlanta, Georgia, SUA, 1992, 1993

Chateau Elan, Georgia, SUA, 1994

D. Milles Gallery, Atlanta, Georgia, SUA, 1995

Kennesaw Mountain Vineyards Show, Georgia, USA, 1996 – premiul al II-lea

T.C. Art Gallery, Bucureşti Te Art Gallery, Bucureşti 2005

Sala UNESCO, Bucureşti, 2005

Galeria de Artă Ana, Bucureşti, 2008

Galeria IRECSON, Bucureşti.

Sala IRECSON, Bucureşti 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011

Galeriile SCITART, București, 2012

• Expoziţii colective:

Expoziţie omagială „Nicolae Tonitza”, Muzeul colecţiilor de artă, Bucureşti, 1996

Salonul Naţional de Artă, Romexpo, Bucureşti, 2001

Autumn National Art Fair, World Trade Center, Bucureşti, 2002

Istanbulul văzut de cinci pictori români, Muzeul Municipiului București, 2011

• Expoziţii permanente:

Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Olt, Slatina

Mihai Potcoavă are tablouri în colecţii particulare din Austria, Australia, Germania, Iugoslavia, Slovacia, Spania, SUA şi România.

Mihai Potcoavă, Dunărea și case la Sulina

„Cred în frumos, chiar atunci când abia se lasă descoperit. Mă simt împlinit şi fericit când dăruiesc şi comunic cu oamenii. Am o mare sete de cunoaştere şi îmi ridic singur ştachete de depăşit. Privesc cu bucurie şi curiozitate viaţa şi natura care mă uimesc continuu”, mărturiseşte pictorul.

„De o vreme încoace, în luna octombrie a fiecărui an, Mihai Potcoavă își rezervă simezele galeriei bucureștene «Irecson» pentru a deschide câte o nouă «personală» de pictură. Este un obicei la originea căruia poate sta fie faptul că artistul socotește locul respectiv ca fiind foarte potrivit cu atmosfera lucrărilor sale, fie conlucrarea convenabilă cu gazdele, fie un mod subtil de a-și obișnui publicul cu o anumită manieră de expunere (și implicit cu o anumită lumină) care, prin constantă și repetare, asigură pânzelor semnate de el o șansă în plus de a se fixa în memoria acestuia.

Oricare ar fi însă adevăratul motiv, important de menționat rămâne succesul tuturor vernisajelor de până acum ale expozițiilor de la amintita sală (dar nu numai de acolo) ale lui Mihai Potcoavă, vernisaje la care au participat, printre alții, pictori de cele mai diverse orientări, semn că arta sa a trezit interesul confraților, dar nu neapărat și invidia răutăcioasă a unora dintre ei. De fapt, nici nu s-ar fi putut să se întâmple altfel, de vreme ce artistul a fost și a rămas un figurativ convins, temeinic așezat și permanent autoperfectibil, căruia îi repugnă ideea oricărei încercări de a se aventura în teritorii necunoscute ori de a împărtăși experiențe străine de modul sau de a fi, riscând ieșiri necontrolate din sfera propriei sensibilități.” (Corneliu Ostahie, Mihai Potcoavă – spontaneitate și ragfinament, „Literatorul”, nr. 138–139, noiembrie–decembrie 2010).

„Dacă am ţine să-l încadrăm într-un curent anume, ar trebui să ne gândim, ca tehnică şi ca viziune, la postimpresionism. Casele, iarba, cerul, pământul se în cheagă din tuşe scurte, lumina este egală, uşor tamisată, învăluind obiectele. Artistul respectă, de obicei, culoarea locală, dominată, frecvent, de verdele plantelor, în combinaţii armonice, cu rare îndrăzneli contrapunctice. Lumea lui Mihai Potcoavă este calmă, caldă, sentimentul comunicat de artist este unul de împăcată meditaţie asupra existenţei. Lucrările din expoziţia actuală par alese în mod special aşa, dacă ne gândim la peisajele din Franţa, Veneţia, Dubrovnik sau Balcic, de exemplu, cu lumina lor solară, cu sonorităţi de roşuri şi galbenuri, cu ocruri calde.”(Victoria Anghelescu, „Adevărul”, nr. 5472, sâmbătă 16 februarie 2008).

„ […] pictorul Mihai Potcoavă ni se arată ca un mare portretist, poate cel mai bun al momentului, din ţara noastră. ” (Marius Tiţa, „Bursa”, nr.214 [3827], 31 octombrie 2008).

Pușa Roth

 Tablouri de Mihai Potcoavă

Privire

Jamie

Ian

Ora cafelei

Duminică dimineață

Nud

Peisaj cu iriși galbeni

Veranda lui Pelmuș

Drum de iarbă printre meri  la Bran

Grădina cu trandafiri

Vezeley, Franța

Lan de grâu

Ramură de măr

Petunii

Crini și fructe

Concert aniversar Ilarion Ionescu-Galați

La Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploiești a avut loc joi 4 octombrie 2012 concertul simfonic aniversar dedicat dirjorului Ilarion Ionescu-Galați, cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani și 55 de ani de activitate artistică.

„Concertul simfonic extraordinar, la fel ca și evenimentul în sine prilejuit de aniversarea unui maestru în arta dirijatului cum este Ilarion Ionescu-Galați a fost întîmpinat într-o manieră deosebită de instrumentiștii profesioniști membri ai Orchestrei Simfonice a Filarmonicii Ploiești: femeile îmbrăcate în rochii negre, bărbații având toți cămăși albe, unii lăsându-le deasupra pantalonilor.

Chiar și dirijorul când a apărut (incredibil de emoționat după sutele, poate miile de concerte pe care le-a condus) cu papion la gât, a părut majestuos în tunica neagră. Eram deja obișnuiți să-l vedem pe maestru mereu preocupat de aspectul exterior pe care-l afișa în fața publicului- distingându-se în mod cu totul special de ceilalți dirijori și prin tunicile multicolore cu care se îmbrăca – dar de data aceasta s-a văzut că și pentru dînsul este un moment festiv deosebit, aniversarea atît a vîrstei frumoase de 75 de ani cît și a carierei artistice de 55 de ani în fața pupitrului dirijoral marcându-l emoțional încă din debutul concertului.” Citește articolul integral pe site-ul Mediartys.

Tudor Mihalache