Black Sea Arts Festival

Afis - Black Sea Arts Festival

eveniment liber sa spunÎntre 19 și 25 mai 2016 în București va avea loc prima ediție a Black Sea Arts Festival, un eveniment organizat de ONG Pământeni cu sprijinul Black Sea Trust for Regional Cooperation – A Project of the German Marshall Fund of the United States, care dorește să construiască poduri între popoarele din jurul Mării Negre prin intermediul artei. Continuă lectura „Black Sea Arts Festival”

ANDOgrafia 2016, o cronică vie a lumii noastre

ANDO XXXX

Dacă ANDO (adică Octavian Andronic) și-a dorit ca recenta sa expoziție de la Galeriile „Orizont’’ – ANDO XXXX (1975–2015) – să fie o retrospectivă a celor patru decenii de atentă observație a moravurilor și personajelor din „comodia vremii” și o iscusită surprindere a lor într-o panoramă a secvențelor semnificative, cu siguranță că i-a reușit pe deplin. De altfel, ANDO însuși își făcuse publică ideea încă de prin 2011, atunci când a publicat, la Fundația AlegRO volumul ANDOgrafia 2010, care poartă un atât de nimerit subtitlu: Cronica satirică a întâmplărilor și personajelor politice. Carte care, recitită acum, după ce ai vizitat expoziția, rămâne la fel de vie și de incitantă, chiar dacă mulți dintre eroii săi, pe atunci personaje de prim-plan ale scenei publice, s-au retras sau, după caz, au fost retrași prin culise sau prin alt fel de cabine… Continuă lectura „ANDOgrafia 2016, o cronică vie a lumii noastre”

„Des livres à venir, l’avenir des livres” – România la Salonul Internațional de Carte de la Paris

salon du livre paris 2014

eveniment liber sa spunRomânia va fi prezentă, în perioada 21–24 martie 2014, la cea de a 34-a ediție a Salon du Livre, cel mai important eveniment editorial din Franța, cu un stand organizat de Institutul Cultural Român, având tema „Des livres à venir, l’avenir des livres”.

Evenimentele propuse de Institutul Cultural Român vor pune în valoare patrimoniul literar românesc și, totodată, vor oferi o perspectivă asupra evoluțiilor literare și editoriale actuale din România. Programul românesc va include dezbateri, lansări de carte și întâlniri la care vor participa editori, scriitori, traducători, profesori universitari, jurnaliști români și francezi etc., propunând publicului o ofertă culturală diversificată. Criteriile avute în vedere la alcătuirea programului și, implicit, a listei invitaților, au fost următoarele: 1. Cărți (și autorii acestora) apărute în spațiile de limbă franceză în ultimul an; 2. Scriitori tineri (până la vârsta de 35 de ani); 3. Scriitori, editori și analiști din Republica Moldova; 4. Istorici și critici literari, editori, traducători, precum și alți comentatori ai fenomenului literar românesc; 5. Reprezentanți ai altor arte care folosesc și suportul hârtiei tipărite.

Dintre dezbaterile organizate menționăm: „Avangardă şi modernitate“, „Ezoterism şi sacralitate în lumea de azi“, „Les livres à venir, l’avenir des livres“ (Cărțile viitorului, viitorul cărții), „Livres français, lecteurs roumains / Livres roumains, lecteurs français“ (Cărți franceze, cititori români / Cărți românești, cititori francezi), „Realitate şi ficţiune în sport. O altă scriitură?“, „Présences de la peinture contemporaine roumaine en France“ (Pictori contemporani români în Franța). Locuri importante în program vor avea masa rotundă consacrată literaturii scrise de autorii tineri și dezbaterea despre perspectivele de integrare europeană a Republicii Moldova – la acest din urmă eveniment fiind prezent și E.S. Domnul Oleg Serebrian, scriitor, Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Franţa.

luminita gliga zambetul sofranului

Luminița Gliga, Zâmbetul șofranului

Printre invitați se numără scriitori, artiști, critici, jurnaliști, traducători și alte personalități culturale: George Arion, Sylvain Audet, Iulia Badea Guéritée, George Banu, Tudor Banuş, Jean-Pierre Brach, Roxana Bauduin, Linda Maria Baros, Michel Carrassou, Al. Călinescu, Magda Cârneci, Corina Ciocârlie, Cosmin Ciotloș, Florica Courriol, Benoît-Joseph Courvoisier, Augustin Cupșa, Mark Despot, Reginald Gaillard, Michel Gavaza, Dinu Flămând, Dominique Ilea, Anna Keszeg, Miron Kiropol, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Adrian Mihalache, Vlad Moldovan, Bujor Nedelcovici, Radu Naum, Danielle Nees, Basarab Nicolescu, Luca Niculescu, Marily le Nir, Jean-François Pérés, Bruno Pinchard, Lakis Proguidis, Jacques Rancourt, Petre Răileanu, Paula Romanescu, Claudiu Soare, Dumitru Țepeneag, Nicolae Tzone, Cristian Robert Velescu, Olimpia Verger, Alain Vuillemin, Matei Vişniec ș.a.

Și anul acesta, la standul României vor fi expuse volume publicate de peste treizeci de edituri din spațiul editorial autohton, multe dintre acestea putând fi achiziționate, grație parteneriatului cu Librăria „Libris” din Brașov. Cel mai rapid caricaturist din lume (conform Cărții Recordurilor), celebrul artist român Ștefan Popa-Popa’s, va fi prezent la standul românesc, unde va realiza portrete „la minut”. De asemenea, Ambasada României din Franța – Palais de Béhague – va găzdui expoziţia Anthropo-satire | Arts visuels, aparținând artistului. Tot la standul României, scriitorului Luis Mizon îi va fi acordat Premiul internaţional de literatură francofonă „Benjamin Fondane”.

Ca în fiecare an, reprezentanți ai Centrului Național al Cărții din cadrul ICR vor avea întâlniri cu editorii, în vederea promovării programelor de traduceri: Translation and Publication Support Programme (TPS) și Publishing Romania.

Parteneri: Târgul de Carte „Salon du Livre”, Ambasada României în Franța, Ambasada Republicii Moldova în Franța, „Libris” Brașov.

Salonul Internațional de Carte de la Paris este dedicat atât profesioniştilor din domeniul editorial – editori, agenţi literari, distribuitori şi vânzători de carte din Franța şi din peste 100 de ţări – cât și publicului larg, bucurându-se de o maximă vizibilitate în presa franceză. Prezența românească din acest an vine după ce, la ediția din anul 2013 a Salon du Livre, România a avut calitatea de invitat de onoare.

salon-du-livre-paris

Program România

„Des livres à venir, l’avenir des livres”

Joi, 20 martie 2014

Ora 17.00 – Deschiderea oficială a Salon du Livre“ Participă organizatorii şi invitaţii.

Ora 20.00 – Salon d’Or, Palais de Béhague, Ambasada României în Franța, 123 rue Saint-Dominique, 75007 Paris: Vernisajul expoziţiei Anthropo-satire | Arts visuels de Ștefan Popa-Popa’s. Prezintă: Giorgio Cegna, fost decan al Facultăţii de Arte Frumoase din Roma, şi acad. Catia Gentilucci, director al Institutului de Arte Plastice din Roma. Invitaţi: Plantu (Jean Plantureux) – „Le Monde”, Georges Wolinski – caricaturist la „Libération”, „Paris-Match”, „L’Écho des savanes” şi Charlie Hebdo, Carlos Brito – caricaturist, Patrick Guilloton, redactor senior la cotidianul regional „Sud-Ouest”, cu o echipă de desenatori de la „Le Canard Enchainé”, Gerard Vandenbrouke, preşedintele Festivalului de desen de la Saint Just Le Martel, Jackie Redon (Paris Match), Thierry de Montbrial, preşedinte al Institutului Francez de Relaţii Internaţionale, Dominique de Villepin, fost prim-ministru al Franţei.

Ora 21.00 – „Vin d’honneur” cu participarea caricaturiștilor şi a personalităţilor invitate la Salon du Livre.

Vineri, 21 martie 2014

Ora 10.30, Standul României – Deschiderea oficială a standului României (52,5mp – zona U64). Întâlnire cu caricaturistul Ştefan Popa – Popa’s, care va realiza portrete ale spectatorilor. Moderator: Radu Ciobotea.

11.00–12.00, Standul României – Dezbatere pe tema „Les livres à venir, l’avenir des livres”. Moderator: Al. Călinescu. Invitaţi: Nicolae Manolescu, George Banu, Anna Kleszeg, Bujor Nedelcovici, Dumitru Ţepeneag.

14.30–15.10, Standul României – Lansare de carte: Paula Romanescu (coord.), La Roumanie vue par les français d’autrefois. Moderator: Alain Vuillemin. Invitaţi: Paula Romanescu, Al. Călinescu.

15.20–16.00, Standul României – Dezbatere: „Livres français, lecteurs roumains / Livres roumains, lecteurs français“, pornind de la volumul Sujets français de Nicolae Manolescu, Ginkgo Editeur, Franţa, 2013. Moderator: Mircea Martin. Invitaţi: Nicolae Manolescu, Corina Ciocârlie, Dominique Ilea, Lakis Proguidis.

16.15–17.00, Standul României – Lansare de carte: Dinu Pillat, En attendant l’heure d’après. Traducere de Marily le Nir, Editions des Syrtes, Franţa, 2013. Moderator: Dinu Flămând. Invitaţi: Radu Ciobotea, Marily le Nir, Olimpia Verger.

17.15–18.00, Standul României – Masă rotundă pe tema perspectivelor de integrare europeană a Republicii Moldova. Moderator: Nicu Popescu. Invitaţi: E.S. domnul Oleg Serebrian, scriitor, Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Franţa, scriitorul Gheorghe Erizanu, directorul Editurii Cartier de la Chişinău, istoricul Matei Cazacu şi scriitorul Emilian Galaicu Păun.

targ de carte

Sâmbată, 22 martie 2014

10.30–11.30, Standul României – Lansare de carte: Marta Petreu, Acasă, pe Câmpia Armaghedonului, Editions L’Âge d’Homme (Elveţia) şi L’Apocalypse selon Marta: Choix de poèmes, Editions Caractères, Franţa, 2013. Traduceri de Linda Maria Baros. Invitaţi: Mircea Martin, Florica Courriol, Linda Maria Baros, Mark Despot.

11.40–12.20, Standul României – Prezentarea numărului special al revistei „La traductière. Revue franco-anglaise de poésie et art visuel”: Dossier de poésie roumaine contemporaine, editat de Association franco-anglaise de poésie, Franţa, 2013. Invitaţi: Magda Cârneci, Jacques Rancourt şi Linda Maria Baros.

12.30–13.30, Standul României – Masă rotundă: „Ezoterism şi sacralitate în lumea de azi”. Moderator: Radu Ciobotea. Invitaţi: Jean-Pierre Brach, director de studii în cadrul EPHE, Bruno Pinchard şi Basarab Nicolescu.

 15.00–15.45, Standul României – Prezentarea volumului de poezie Chaosmos de Magda Cârneci. Moderator: Mircea Martin. Invitaţi: Magda Cârneci, Ana-Maria Gîrleanu-Gichard, Reginald Gaillard (editor).

 16.00–16.30, Standul României – Acordarea Premiului internaţional de literatură francofonă Benjamin Fondane. Câştigător: Luis Mizon. Prezintă: Magda Cârneci.

16.40–17.00, Standul României – Lansare de carte: George Arion, Cible royale. Traducere de Sylvain Audet. Moderator: Cristina Hermeziu. Invitaţi: George Arion (autor), Sylvain Audet (traducător) şi Danielle Nees (editor).

 17.15–17.50, Standul României – Masa rotundă: „Realitate şi ficţiune în sport. O altă scriitură?” Moderator: Luca Niculescu. Invitaţi: Radu Naum şi Jean-François Pérés.

Caricaturistul Ștefan Popa-Popa’s va fi prezent la standul românesc între orele 10.30-12.30.

Duminică, 23 martie 2014

10.30–11.30, Standul României – Lansare de carte: Cristian-Robert Velescu, Avant-gardes et modernités, Brâncuşi – Duchamp – Brauner – Voronca – Tzara & comp. Dezbatere pe tema: „Avangardă şi modernitate”. Moderator: Mircea Martin. Invitaţi: Michel Carrassou, Petre Răileanu, Cristian-Robert Velescu.

12.00–13.00, Standul României – Masa rotundă consacrată literaturii scrise de autorii tineri. Moderator: Cosmin Ciotloş. Invitaţi: Augustin Cupşa, Vlad Moldovan, Roxana Baudouin, Andrei Mocuţa. Invitat special: Nicolae Manolescu.

13.30–14.15, Standul României – Lansarea volumului Présences de la peinture contemporaine roumaine en France avec Soleil de l’Est entre 2009–2012. Prefaţă de Michel Gavaza, texte de Ciprian Radovan, traducere în limba franceză de Michel Gavaza şi Ioana Munteanu. Prezentare: Michel Gavaza. Dezbatere pe tema: „Présences de la peinture contemporaine roumaine en France”. Moderator: Michel Gavaza. Invitaţi: critici de artă şi pictori ale căror lucrări au fost incluse în volum.

14.30–15.10, Standul României – Lansare de carte: Alex Leo Şerban, La planète Proust: Esquisses d’un journal de lecture, Editions Non Lieu, Franţa. Moderator: Michel Carrasou. Invitaţi: Iulia Badea Guéritée şi Adrian Mihalache.

15.20–15.50, Standul României – Prezentare de carte: ABECEDAUR de Şerban Foarţă şi Tudor Banuş, Ofranda muzicală / Ofrande musicale de Şerban Foarţă (traducere din limba română de Benoît-Joseph Courvoisier) şi Chanter Bouche close de Tudor Arghezi (în traducerea lui Benoît-Joseph Courvoisier). Moderator: Dinu Flamând. Invitaţi: Tudor Banuş, Miron Kiropol, Nicolae Tzone.

16,00–16.40, Standul României – Prezentare de carte a autorilor tineri Bucarest-Paris: huit (+ deux) livres de poésie pour la France: Madrugada. Chansons d’amour et de furie de Anca Mizumschi, traducere din limba română de Angela Nache-Mamier; L’Épreuve de Cassian Maria Spiridon, traducere de Miron Kiropol; Madame Bovary /votre fidèle et savante lectrice de Angela Nache-Mamier, traducerea aparţine autoarei; Le harem des parfums de Mihail Gălăţanu, traducere de Vasile Savin et Daniel-Pierre Cattaneo; Lamé de Lia Faur, traducere de Alfred Hamm; L’homme avec deux cœurs de Florin Caragiu, traducere de Anamaria Lupan; Pavillons au rouge à lèvres de Paul Gorban, traducere de Letiţia Ilea; Respire avec moi de Diana Caragiu, traducere de Anamaria Lupan. Prezintă Nicolae Tzone, Miron Kiropol şi Claudiu Soare.

17.30–18.30, Standul României – Carte blanche à Matei Vişniec. Lansare de carte însoţită de spectacolul unei trupe de clovni-artişti, moment teatral conceput de Matei Vişniec.

Caricaturistul Ștefan Popa-Popa’s va fi prezent la standul românesc între orele 10.30-12.30.

Luni, 24 martie 2014

Rencontre des professionnels / Întâlniri ale profesioniştilor din domeniul editorial.

Doamnelor și domnilor, Moftul român!

moftul roman recital lari giorgescu teatrul mignon

Recital Lari Giorgescu

cronica dramatica liber sa spunPrivind retrospectiv, n-aș putea spune că Anul Caragiale ne-a răsfățat cu spectacole de reținut. Tribut modei și impresiei că opera lui Caragiale trebuie (o, Doamne!) actualizată, ca și cum nu ar fi suficient de actuală pentru multă vreme de-acum înainte (mă gândesc cu… groază cât de multă), se mai practică încă experimente facile, unele ajungând la derizoriu, combinații al căror relief estetic, de fapt, nu există. Am tot mai mult sentimentul că s-a instalat – și s-a generalizat – de mai mult timp o idee pe cât de greșită, pe atât de absurdă: și anume că spectatorul contemporan n-ar mai pătrunde cu ușurință într-un limbaj artistic, nu l-ar descifra și asimila dacă el nu este ostentativ, dacă nu-i produce un șoc. Nu divaghez, chiar dacă referința vă poate părea hazardată aici: vă amintiți de Oedipe în regia lui Andrei Șerban? Sunt aproape două decenii de atunci (1995). Acea aglomerare de spații și lumi, în care formele odioase ale tiraniei politice și nebunia generalizată prevalau, dorea, în concepția regizorului, să arate spectatorului de azi că mitul lui Oedip este universal, ca și cum el, spectatorul de azi, funciarmente limitat (altă idee păguboasă!) n-ar fi priceput asta fără a-i înfățișa astfel de imagini de apocalipsă, cu lozinci, mitraliere, pancarte, cu hitleri și ceaușești, ca și cum el, spectatorul de azi ar fi fost complet străin de capodopera enesciană și de rădăcinile ei… Luați-o ca orgoliu sau, dimpotrivă, dar se cuvine să mărturisesc că am fost printre puținii care nu s-au repezit atunci să nege acel spectacol cu viață foarte scurtă, de la Opera bucureșteană. Din contră. Și motivul a fost unul singur, esențial în regia de operă: în ciuda viziunii excentrice, tot ce se petrecea pe scenă, ca gest, atitudine, mișcare era chiar articulat pe muzica din partitura enesciană. Că acest fapt, fără de care cel puțin regia modernă de operă e de neconceput, a mai fost remarcat atunci, în vâltoarea negației, acum e ungher de arhivă…

caricatura din moftul roman nr 2 8 aprilie 1901

Caricatură din „Moftul român”, seria a II-a, nr. 2, 8 aprilie 1901, p. 1

Și la Caragiale, unii cred că dacă îl reflectă în tot felul de oglinzi, uneori prost șlefuite sau prea șlefuite, îl fac mai ușor de perceput, în sensul actualității operei lui, pentru spectatorul contemporan. Când de fapt textele lui Caragiale sunt ele însele atât de ofertante pentru un spectacol de teatru, inclusiv acelea care nu au, compozițional, o structură dramatică. La Caragiale totul se petrece la vedere, pe scenă, dacă vreți. De virtuțile teatrale ale prozei sale, literare sau jurnalistice (granița dintre publicistică și literatură fiind aici foarte elastică, adesea inexistentă) nu se mai îndoiește nimeni.

Cu atât mai mult am urmărit în primul rând cu o curiozitate firească recentul spectacol al Teatrului Mignon din București, recital al tânărului actor Lari Giorgescu, cu titlu incitant: „Moftul român”, din „Momente” de I. L. Caragiale. M-am întrebat de ce din „Momente”, dacă nu e ușor hazardat pentru cunoscători, știut fiind detaliul de istorie literară că autorul nu a inclus schița-dialog intitulată Moftul român (două variante, 24 ianuarie 1893 și 1 aprilie 1901) în volumul Momente, intrat în Librăria Socec în 10 octombrie 1901 – și nici alte texte ale recitalului nu fac parte din volumul amintit. Cum Caragiale nu a inclus multe alte texte care au apărut prima dată în revista satirică „Moftul român” (ambele serii) sau în alte gazete. Chestiunea ar fi sau nu de discutat când e vorba de un recital, și încă unul excelent din toate punctele de vedere: alegerea și combinarea textelor, teatralitatea lor pusă astfel în lumină – în eleganta, reconfortanta sală a acestui teatru din centrul Capitalei –, interpretarea, farmecul reîntâlnirii cu elemente esențiale din opera caragialiană, revalorificate astfel. Probabil că dorința a fost de a semnala mai degrabă spiritul Momentelor, care se răsfrânge de fapt asupra tuturor textelor, dacă nu e doar un titlu convențional-provocator.

recital caragiale lari giorgescu

Lari Giorgescu în spectacolul Moftul român

Lari Giorgescu și teatrul care l-a găzduit au realizat realmente o performanță artistică: un recital de o oră care se urmărește pe nerăsuflate, în care spectatorul trăiește textele de proză ale lui Caragiale cu o intensitate aparte, savurând totul, de la construcția fără cusur pe care a actorul a realizat-o (ceea ce nu e la îndemâna tuturor în cazul lui Caragiale) la schimbările desigla teatrul mignon bucuresti voce, relieful conferit pasajelor și cuvintelor-cheie, gestica și mimica sugestive. Lari Giorgescu, actor tânăr dar cu mijloace mature de exprimare, dovedește pe deplin în acest recital asimilarea unor texte dificile – cine crede că I. L. Caragiale e un autor ușor de înțeles și mai ales de… „spus” pe scenă se înșeală. Și iarăși se dovedește că nu e necesară întotdeauna multă recuzită și decor, scene aglomerate cu de toate, că vocea și chipul pot umple scena – când au resurse veritabile. Aducând vorba de teatrele în care totul era pe dos, de la calitatea pieselor la distribuții, Caragiale formula memorabil în 1900: „Dar cum poate merge un aşa teatru? Cu decor! Cu mult decor! Cu strălucit decor şi cu toba mare!” („Universul”, nr. 156, 9 iunie 1900, p. 1).

Incitant și foarte potrivit contextului începe recitalul lui Lari Giorgescu, cu articolul-program, schiță dialogată, Moftul român, cu care Caragiale deschidea seria a II-a a revistei „Moftul român”, la 1 aprilie 1901: „– «Moftul român» a înviat! – Adevărat a-nviat!…”, urmând memorabilele dialoguri pe tema moftului (între alții: Un cerșetor degerat și Un domn cu bundă, Un tânăr cu revolverul în mână și D-ra Acrivița, Dr. Babeș și Un mitocan, Un lari giorgescu caragiale recital mignon teatre bucuresteneipochondru și D. Primar, Un orator opozant și Un ministru). Să rostești replicile, chiar dacă scurte, ale tuturor acestor personaje, cu voce mereu diferită, să spui în context „Mofturi!” și „Moft!” de fiecare dată altfel, pentru a sugera imperiul nesfârșit al „moftului”, nu e la îndemâna oricui, iar Lari Giorgescu a dovedit, pe lângă tehnica foarte bună, inventivitate și relief expresiv aparte.

Spectatorul se întâlnește în acest recital cu o proză dacă nu mai puțin cunoscută, oricum mai puțin frecventată de cititor și chiar de cercetarea literară: Statistică („Moftul român”, seria I, nr. 21, 11 aprilie 1893, p. 2, inclusă de Caragiale în sumarul volumului Schițe ușoare, 1896). Caragiale își propune ca pe baza, zice-se, unei statistici nord-americane „plină de învățăminte” să lămurească chestiunea arzătoare a participării maselor la revoluții sau tulburări de stradă, mimând analiza sociologică aflată la bazele concluziilor statisticii. Evident, și statistica, și autorul ei „ilustrul statistic” Bob Schmecker, vocabulă cât se poate de transparentă („șmecher”) sunt ficțiuni. Ficțiuni, vai, cu răsfrângere verificată și în orice epocă verificabilă, „la orice revoluţie sau turburare” …nu mai trebuie să vorbim de noi, „românii moderni”, care pe toate le numim „cu un singur cuvânt: MOFT”. Rostind concluziile „ilustrului” urcat pe scaun, căci statistica, nu-i așa?, trebuie propovăduită de la înălțime, Lari Giorgescu nu face doar un exercițiu de virtuozitate. Nuanțat, punând accentele la locul potrivit, actorul conferă textului un relief dramatic pe care, poate, nu l-am bănui. Cu sugestii dintre cele mai potrivite sunt celebrele replici ale lui Mitică, pe care le redescoperim, cu tot hazul lor, în acest recital.

mosii tabla de materii

Remarcabile sunt și interpretarea schiței Repausul dominical („Universul”, nr. 140, 25 mai 1909, p. 1, publicat apoi în vol. Schițe nouă, 1909) și a enumerării apocaliptice, în crescendo, din Moșii (Tablă de materii), publicată în „Moftul român”, seria a II-a, nr. 8, 18 mai 1901, p. 6 – care încheie recitalul. Schița din 1909, răsfăț satiric pe o temă la care Caragiale revenea după mulți ani (publicase Opinia bărbierului meu asupra repaosului duminical în „Dreptatea”, nr. 338, 20 martie 1897, p. 1) amplificând totul într-un periplu „nebunesc” prin Bucureștii plini de mofturi, dobândește pe scenă, așa cum e rostită și „jucată”, o plasticitate vizuală încântătoare.

Desigur, fiecare dintre textele caragialiene interpretate de Lari Giorgescu ar merita o discuție aparte. Dar, doamnelor și domnilor, nu se cuvine să vă răpesc în plus bucuria de a vedea acest spectacol, în toamnă, când se va juca din nou la Teatrul Mignon din București.

Costin Tuchilă

Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva!

carte de bancuri florentin smarandache folclor internetist

La Editura Duran’s din Oradea (strada Iuliu Maniu, nr. 48) a apărut cel de-al treilea volum de folclor umoristic internetist, cu titlul Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva!, cules, selectat, prelucrat de Florentin Smarandache.

Florentin Smarandache este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe din Universitatea „New Mexico”, Gallup, statul New Mexico, Statele Unite ale Americii şi a primit prestigioasa distincţie pentru introducerea noţiunii de neutrosofie în logica matematică şi enunţarea „Ipotezei Smarandache” în fizica teoretică.

Profesorul Florentin Smarandache a absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii din Craiova. Este cunoscut în lumea ştiinţifică internaţională pentru contribuţiile originale în domeniul matematicilor moderne.

Considerat ca un om al Renaşterii, a publicat în domenii ca: matematică, fizică, computere, economie, filosofie, literatură, artă. Este, deopotrivă, creatorul teoriei Dezert-Smarandache în fuziunea informaţiei.

Profesorul român Florentin Smarandache de la Universitatea New Mexico din Statele Unite şi profesoara W. B. Vasantha Kandasamy de la Institutul Indian de Tehnologie din Chennai au primit Premiul statului New Mexico la categoria Ştiinţă şi Matematică pentru cartea lor Algebraic Structures Using Natural Class of Intervals, publicată de Editura de Educaţie din oraşul Columbus, în anul 2011.

„Textele şi fotografiile din acest volum au fost primite de la cunoscuţi şi necunoscuţi, prin email sau reţele de socializare, de-a lungul ultimilor ani. S-au inclus şi câteva butade, intrate în folclor, ale unor clasici (Tudor Arghezi, Gr. Moisil ş.a.). Editorul nu împărtăşeşte glumele jignitoare şi xenofobe. Selecţia, prelucrarea, ordonarea şi titlurile capitolelor ne aparţin. Volumul nu este destinat comercializării.” (Florentin Smarandache).

 foto carte de bancuri rest la adunare

„Chuck Norris este singurul om căruia îi dă rest la adunare.” (Imagine din Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva!, p. 86).

Vă prezentăm, spre a vă stârni curiozitatea, capitolele acestui volum de folclor umoristic internetist: Actualizare DEX, Patria necuvântătoarelor, Nu există evoluție: Chuck Norris, Costuri de hrană pe glob, Scandalul cu calul, Medicina de râs, Hai fotografic (I), Polițieni şi miliţişti, Oamenii companiei, În buclă, Generomahia, Cum să cucereşti inima unei femei, Blonde scurte, Instrucţiuni pentru a îmbrăţişa un bebeluş, Ion și Mărie, Atenţie ce cultivaţi!, Viaţă de ţigan, Viață de evreu, Viaţă de negru, Viaţă de nebun, Bancuri cu dedicaţii.

Spre exemplificare am ales primul capitol al cărţii:

„Actualizare DEX

Ghinioane. Varianta moldovenească pentru ardelenescul «bine, Ioane».

Haiti. Grupuri de lupi flămânzi care bântuie prin judeţul Botoşani.

Leşina. Pe unde merge «le tren».

Libertatea presei. Privilegiu de care se bucură un ziarist la ieşirea din închisoare.

Meritoriu. Teritoriul ocupat de livada de meri.

Moliere. Cutiuţe în care se păstrează naftalina.

Nasture. Plasture pentru nas.

Plasture. Nasture din material plastic.

Rateu. Pateu din carne de raţă.

Piton. Peşte a cărui lungime declarată se obţine din cea reală prin înmulţire cu 3,14.

Putoare. Stare avansată a lenii, care pute.

Scumpete. Termen drăgăstos adresat femeii iubite pe timp de inflaţie.

Tractor. Actor cu mult trac.

Tutun. A-a-arma de-de-de a-a-artilerie.

Ţurţur. Sunetul soneriei, iarna.”

„Omul de zăpadă”, expoziție Florian Doru Crihană

Florian Doru Crihană, Iarna la Paris – Made in China, din seria Omul de zăpadă

În perioada 3 decembrie 2012–15 ianuarie 2013, Biblioteca Franceză „Eugène Ionescu” din Galați (str. Basarabiei nr. 14) va găzdui expoziția artistului Florian Doru Crihană, Omul de zăpadă. Vernisajul va avea loc sâmbătă, 15 decembrie 2012, la ora 18.00.

Caricaturist și pictor apreciat în România, dar și peste hotare, Florian Doru Crihană s-a născut la Galaţi, în 7 aprilie 1958. A absolvit Facultatea de Mecanică – Nave Galaţi, promoţia 1984. După stagiul ca inginer la Şantierul Naval Galaţi, a activat la ICEPRONAV Galaţi, unde a studiat design-ul în colectivul de arhitecţi şi graficieni condus de arhitectul Dan Ujeucă.

Din 1990 s-a dedicat caricaturii şi picturii. În acel an, l-a cunoscut pe Dieter Burkamp, ziarist, colecţionar de caricatură şi organizator de expoziţii. Acesta îi organizează expoziţii şi îi plasează lucrările în evenimente expoziţionale. Astfel, expune în Germania pictură suprarealistă cu teme satirice şi umoristice, alături de lucrări celebre ale artei universale, aparținând lui Pablo Picasso, Salvador Dali, Gustave Doré, William Hogarth, Wilhelm Martin Busch, Charles Antoine Coypel, A. Paul Weber, Walter Hanel, în cadrul expoziţiei Paşii lui Don Quijote la Muzeul de Artă Modernă din Goslar, în 2003 şi la Muzeul Castel din Bad Pyrmont, în 2005.

În 1991 a făcut parte din marea expoziţie Karikatur – Europäische Kunstler der Gegenwart, unde a expus alături de André François, Loriot, Ronald Searle, Ralf Steadman, A. Paul Weber, Sempe, Roland Topor, Adolf Born şi alţii, la Wilhelm-Busch-Museum Hannover.

French Cancan, din seria La Tour Eiffel

Florian Doru Crihană a câştigat peste 80 de premii internaţionale, printre care Premiile I la Praga, Hannover, Zagreb, Santa Cruz de Tenerife, Novi Sad, Legnica de trei ori, Gabrovo, Boechout, Praga, Belgrad.

Lapte

A susţinut expoziţii personale la Muzeul Caricaturii din Varşovia şi la Casa Umorului şi Satirei din Gabrovo în 2004. În 2006 a avut lucrări expuse la Muzeul Societăţii Ilustratorilor din New York, iar în 2008 în expoziţia anului la Muzeul Caricaturii din Basel, Elveţia.

Nuduri, din seria Satiră dezbrăcată

În 2011, în pregătirea unei perioade mai lungi, cu numeroase evenimente expoziţionale în Polonia, Germania, Serbia, Italia, Florian Doru Crihană a făcut o escală în centrul istoric al Bucureştiului. Timp de cîteva luni pe parcursul anului 2011, lucrări din seriile tematice Portretul, Musca, Satiră dezbrăcată, Curtea veche au fost expuse în Buen Humor Café din București. (str. Smârdan nr. 30).

Pălărie, din seria Veneția

„Primele lucrări având ca temă omul de zăpadă le-am realizat în anul 2008 pentru o expoziție de grup. Seria scurtă de 10 lucrări a fost remarcată imediat în străinătate. Am acordat un lung interviu revistei «Epsilon» de la Atena, care a reprodus câteva lucrări la începutul anului 2009. Apoi seria s-a îmbogățit cu prilejul altor evenimente de iarnă și a culminat cu expoziția Snowman de la Centrul European al Caricaturii din Kruishoutem, Belgia. Expoziția de la Biblioteca Franceză cuprinde 30 de lucrări, dintre care două sunt în premieră: Iarna la Paris – Made in China și Omul de zăpadă pe Titanic”, spune Florian Doru Crihană.

 Lucrări de Florian Doru Crihană din seria Omul de zăpadă

Aerobic

Bursa

Mătura

Familia

 

Cafeaua de dimineaţă

Vezi și: https://www.facebook.com/CrihanaFlorianDoru