Lidia Batali și Țara Copilăriei

lidia batali amintiri din vacante

cronica literara liber sa spunPe Lidia Batali am cunoscut-o în ianuarie 2016, la Gala de premiere a Campaniei ”Noi susținem excelența”, în urma Concursului Internațional de Creație organizat de publicația ”Occidentul Românesc”, la Benidorm, Spania, fiind una dintre câștigătoare. I-am citit poeziile, transpunerile în versuri ale unor povești precum cele ale lui Ion Creangă și am descoperit o poetă sensibilă, o poetă cu har și cu aplecare spre mirifica lume a copilăriei. Continuă lectura „Lidia Batali și Țara Copilăriei”

Anotimpuri și iubiri

esarfe de senin coperta

cronica literara liber sa spunAura Popa, un nume relativ nou în peisajul poetic actual, atrage atenția prin creația sa cititorilor, iubitorilor de poezie de dragoste. Cum s-a spus de multe ori, poezia este esența sentimentelor omenești, este coarda cea mai sensibilă a trăirilor noastre lumești și spirituale. Pornind de la acest adevăr, Aura Popa creează o poezie sub simbolul iubirii, de aici derivând toate celelalte sentimente, ca într-o simfonie în ton major. Continuă lectura „Anotimpuri și iubiri”

Corbigrame

corbigrame urmuzeu poetic

cronica literara liber sa spunDespre poetul, epigramistul, scriitorul, traducătorul și bibliologul George Corbu s-au exprimat personalități marcante ale culturii române, fiindcă atât opera sa cât și autorul însuși stau sub semnul originalității, al fanteziei debordante dar și al acribiei științifice și aici mă refer în primul rând la Istoria bibliotecilor din România. Studii şi cercetări (2003) şi Bibliotecă, bibliotecar, biblioteconomie. Tendinţe şi dezvoltări româneşti în tehnica de bibliotecă (2007). George Corbu participă la elaborarea Legii Bibliotecilor din 2002 şi valorifică experienţa profesională în calitate de prim preşedinte al Comisiei Naţionale a Bibliotecilor din România (2002–2003). A prefaţat 140 de volume (din care 125 numai de umor şi epigrame). Este membru al Academiei de Ştiinţe, Literatură şi Arte (ASLA, din Oradea, Secţiunea de Literatură) din anul 2000, membru al Uniunii Scriitorilor din România (2003), membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2008) şi membru al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2006). Este preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România (din anul 1995) şi directorul revistei „Epigrama” (din anul 2002). A fost primul preşedinte al Comisiei Naţionale a Bibliotecilor din România (2002).

george corbu portret desenEpigramistul George Corbu mi-a dăruit deunăzi volumul domniei sale, Corbigrame. Urmuzeu poetic. Epigrame în manieră absurdă, volum apărut la Editura Paideia în anul 2013, gândindu-se poate că și eu m-am lăsat ,,sedusă” de întemeietorul absurdului, Urmuz, scriind piesa Șambelan la viezuri după Pagini bizare. Fascinația urmuziană este molipsitoare și așa cum afirmă academicianul Mihai Cimpoi în prefața cărții Corbigrame, creația urmuziană ar putea fi definitorie pentru spiritul poporului român: ,,Dacă azi vorbim frecvent despre o caragializare a noastră, a societății și vremii noastre, de ce nu putem vorbi – ne întrebăm –  de tot atât de justificata urmuzizare a spiritului românesc, devenită, din păcate, epidemică sau chiar endemică. Prezentul volum își propune astfel să facă un gest justițiar: să ne întoarcă sub razele oglinzilor retrovizoare ale ceasului de față la originile unui fenomen: absurdul.” Continuă lectura „Corbigrame”

„Uneori nici noi nu ne cunoaștem propria poveste”

Coperta magda marin paraseste_ma

cronica literara liber sa spunÎntâiul gând care mi-a venit imediat ce am isprăvit de cetit cartea Magdei Marin, Părăsește-mă!*), a fost că avem în față un solilocviu care amintește surprinzător de mult cu La voix humaine a lui Jean Cocteau. În fiecare dintre cele două  scrieri este vorba de o femeie singură care, într-o încăpere, așteaptă un simplu telefon care să îi dea răspunsul îndelung așteptat la întrebările ce o răvășesc. Continuă lectura „„Uneori nici noi nu ne cunoaștem propria poveste””

Linia regăsirii

valentin-busuioc-linia-vietii

cronica literara liber sa spunCitind Linia vieții*), recentul volum apărut la Editura Tracus Arte, semnat de Valentin Busuioc, am recompus în paralel linia vieții mele ca într-o imagine suprapusă, pentru că această poezie ce mustește de viață, de întâmplări și de amintiri, sensibilă și creativă, te obligă aproape să-ți retrăiești viața. Valentin Busuioc dă cititorului șansa de a se recompune, oferind subtil și rafinat, cheia existenței sale, deschizând căi de comunicare – ca ,,un înger păzitor”–,  de amintiri simple, de trăiri și de vise. Continuă lectura „Linia regăsirii”

„Noi, două suflete trase la indigo’’

daniela pitirim

cronica literara liber sa spunCu acest titlu, neașteptat pentru un volum de poezii de dragoste – Îngerul de la etajul IV –, debutează Daniela Pitirim*). Dar nu numai în asta constă frumosul șoc emoțional pe care ni-l provoacă poeziile sale, de un lirism năvalnic, temperat cu multă știință, sub acolada unui dualism generic: ,,Noi, două suflete trase la indigo”. Continuă lectura „„Noi, două suflete trase la indigo’’”

„Păsări măiastre, gândurile mele”

magdalena iordache gandurile melecronica literara liber sa spun„Am strâns la un loc toate cuvintele care, rostite, dor, dar le-am zăvorât într-un loc numai de mine știut, căci am hotărât să mă însoțească de-acum în drumul vieții doar cuvintele care aduc bucurie, liniște, speranță. Nu a fost ușor…” Așa își mărturisește Magdalena Iordache temeiurile tainice și, deopotrivă, temeinice, ale volumului intitulat atât de simplu și cu o emoționantă discreție Gândurile mele…*). De fapt, un florilegiu de poeme în proză căruia bucuria esențială de a fi și de a dărui îi este har și menire. Continuă lectura „„Păsări măiastre, gândurile mele””

Eroina ce-și caută personajul

Ana Pop Sîrbu Poesii cronica de Serban Cionoff

cronica literara liber sa spunM-am întrebat şi eu de ce Ana Pop Sîrbu şi-a numit recenta carte Poesii*)?… Cochetărie stilistică, plăcere calofilă, aplecare spre arhaism şi vechi rostiri? Nici vorbă de aşa ceva! Din câte am reuşit să o cunosc din cărţile sale anterioare, Ana Pop Sîrbu este o poetă cu o rară aplecare spre cuvântul potrivit simţirii sale şi căutărilor unui „eu” liric niciodată împăcat cu odihna, aşa încât explicaţia trebuie căutată în cu totul alte raţiuni lirice. Continuă lectura „Eroina ce-și caută personajul”

Toma George Maiorescu, nonconformistul bine temperat

coperta toma george maiorescu sinucigas

cronica literara liber sa spunUn nonconformist, dar un nonconformist bine temperat, aşa îl consider a fi pe Toma George Maiorescu de când îl ştiu. Şi chiar îl ştiu de vreo 50 de ani de când, student în anul I la Filozofie fiind („filozofie” se mai zicea, încă, după faimosul Dicţionar al lui B. N. Ponomoriov!), am păşit cu sfiiciune în redacţia revistei „Contemporanul”, unde, printre atâţia oameni frumoşi şi senini, l-am întâlnit pe Toma George Maiorescu. Cât priveşte nonoconformismul, acesta a fost – şi, spre meritul său – a rămas şi azi nu doar unul de paradă, o mască. Dimpotrivă acest nonconformism exprimă o anumită construcţie morală, un anume crez de viaţă care nu aveau cum să nu se regăsească şi în scrisul lui Toma George Maiorescu. De aceea, mă bucur să aflu între referinţele critice de la secţiunea TGM văzut de, care însoţeşte cea mai recenta carte a sa – Sinucigaş plonjez într-un real imposibil*) – două texte care dovedesc tocmai această calitate cu totul aparte. Continuă lectura „Toma George Maiorescu, nonconformistul bine temperat”

Destine în ruleta rusească

ruleta fatala

cronica literara liber sa spunScriitoare cu o certă aplecare spre locul acela magic în care lumea lui „eu” se intersectează cu lumea lui „ei”, Teodora Bunea Popescu explorează acest univers misterios, în noua sa carte, Ruleta fatală*), dintr-o perspectivă inedită.

Mă gândesc la ceea ce însuşi titlul cărţii mai degrabă sugerează, pentru că, dacă ar fi făcut asta într-o naraţiune-fluviu (la care, sincer vorbind, tema se pretează atât de bine!), nu ar fi făcut decât să irosească încărcătura de înţelesuri ale experienţelor existenţiale pe care o traversează eroii săi. Aşa stând lucrurile, trebuie să citim acest mirco-roman prin ceea ce titlul său ne dă de înţeles. Este vorba despre jocul absurd între fatalitate şi evadare, între damnare şi izbăvire, în care fragila noastră fiinţă este prins fără putinţă de scăpare. Continuă lectura „Destine în ruleta rusească”