Bibliotecă publică românească la Madrid

biblioteca

eveniment liber sa spunO bibliotecă publică românească a fost inaugurată oficial în Madrid. Este prima astfel de bibliotecă deschisă de România pe teritoriu spaniol, în ultimii 60 de ani.

Biblioteca ICR Madrid are 2.700 de volume, un fond de reviste, multe dintre traducerile în spaniolă ale scriitorilor români, o mare parte dintre cele publicate înainte de 1989 din literatura română, cărţi de istorie, de eseistică, de poezie, publicate de exilul românesc în Spania, cărţile legate de cultura română sau spaniolă, publicate în cele două ţări, dar şi o colecţie importantă de carte românească clasică – literatura secolelor XIX-XX.

Biblioteca are şi o colecţie multimedia, care cuprinde majoritatea filmelor româneşti, inclusiv cele recente, şi care pot fi vizionate la sediul instituţiei. Mai mult, există şi DVD-uri cu muzică românească clasică, cu concerte înregistrate, cu muzică folclorică.

Deschisă încă de anul trecut, biblioteca a fost inaugurată oficial la 15 ianuarie 2013, cu ocazia Zilei Eminescu.

Radu Beligan – Confesiuni despre artă şi viaţă

radu beligan

eveniment liber sa spunSpectacolul autobiografic susţinut de maestrul Radu Beligan ajunge acum în oraşul tău! Dacă eşti din Cluj sau Târgu Mureş vino la Opera Naţională din Cluj în data de 21 ianuarie 2013 sau la Palatul Culturii din Târgu Mureş pe 22 ianuarie 2013. Spectacolele încep la ora 19.00.

Grăbeşte-te să prinzi un bilet! Adresează-te Agenţiei Teatrale din Piaţa Ştefan cel Mare nr. 14radu beligan confesiuni în Cluj-Napoca, tel. 0264/595363 de luni până vineri între orele 11.00–17.00 şi cu 30 de minute înainte de începerea reprezentaţiei, în cazul în care mai rămân bilete, la casieria din holul Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca.

Pentru Târgu Mureş, biletele se găsesc la Casieria Filarmonicii din strada George Enescu nr. 2, tel. 0265/261420, deschisă de luni până vineri între orele 10.00–13.00, precum şi marţi, miercuri, joi de la orele 17.00–19.00. Cu o oră înainte de începerea reprezentaţiei, în cazul în care au mai rămas bilete, acestea se vor pune în vânzare la casieria Palatului Culturii.

Mediateca George Enescu

Mediateca-George-Enescueveniment liber sa spunBiblioteca Metropolitană Bucureşti anunţă redeschiderea Mediatecii George Enescu marţi, 15 ianuarie 2013, de la ora 14.00 (Şos. Mihai Bravu nr. 4, vizavi de Primăria Sectorului 2). În program, la redeschidere: Fascinația culorii, expoziție de pictură Luminița Gliga; Dor de Eminescu cu poetul Ioan Gliga; Poema română de George Enescu (audiție).

Mediateca George Enescu este unica filială publică specializată pe profil de artăbiblioteca metropolitana bucuresti și multimedia din București, al cărei fond cuprinde colecții de arhitectură, pictură, sculptură, arte decorative, cinematografie și artă teatrală, muzică pe suporturi tradiționale și moderne.

Mediateca George Enescu răspunde nevoilor de instruire, de informare şi de recreere prin consultarea colecţiilor din domeniul artei, formate din albume, partituri, cărţi, înregistrări sonore, video, DVD-uri şi CD-uri, discuri, periodice şi documente online, cu caracter enciclopedic destinate oricărei categorii de utilizatori: copii, adolescenţi, adulţi de toate vârstele.

redeschidere mediateca george enescu bmb

Multe documente de bibliotecă vor putea fi împrumutate şi la domiciliu, în condiţii de operabilitate şi de eficacitate maximă, proprii modelului cultural al societăţii informatizate.

Mediateca este un spaţiu destinat organizării de activităţi cu public pe diverse teme: dezbateri, cursuri, seminarii, lansări carte, CD, DVD, expoziţii, audiţii, recitaluri, proiecţii cinematografice, prezentări power point ș.a. Un spaţiu destinat comunicării la distanţă tip skype. Biblionet cu şapte staţii de lucru.

Serviciile de informare (textuale, vizuale, sonore, audiovizuale) oferite angajează o multitudine de procedee şi tehnici de concepere, realizare şi gestionare a datelor, care pot fi difuzate simultan sau succesiv, imediat sau la diferite intervale de timp, individual sau în condiţii de (micro)grup.

luminita gliga vara

Luminița Gliga, Vară

Perfecţionarea lor implică asocierea diverselor tehnologii de comunicare (telematica, reţele informatizate specializate, bănci de date, resurse audiovizuale) în condiţiile adaptării acestora la cerinţele comunităţii educative.

O asemenea structură de funcţionare înseamnă deschiderea documentelor stocate şi procesate spre toate formele de informare şi educaţie / instruire (formală-nonformală-informală subordonată unor obiective de formare şi de evaluare continuă) realizabile prin acţiuni care valorifică tehnologii pentru prelucrarea fluxului informaţional cotidian. Totodată, se realizează asistarea şi ghidarea utilizatorilor în căutarea, găsirea informaţiilor şi a documentelor existente.

Coordonator de proiect: Sergiu Găbureac.

Expoziție omagială Eminescu

afis eminescu

eveniment liber sa spunBiblioteca Naţională a României găzduieşte în perioada 15 ianuarie–31 ianuarie 2013, expoziţia omagială de artă plastică şi decorativă Eminescu.

Participanţi: Rodica Ailincăi, Vlad Basarab, Marcel Bunea, Daniela Constantin, Vioara Dinu Popescu, Şerbana Drăgoescu, Suzana Fântânariu, Cătălina Florescu, Daniela Frumușeanu, Miruna Hsșegan, Anca Alexandra Higiu, Georgeta Hlihor, Alexandra Andreea Ionașcu, Andreea Gabriela Ionescu, Constantin Ovidiu Ionescu, Carmen Iordache, Ileana Dana Marinescu, Alexandru Ioan Mărginean, Lucian Muntean, Alexandra Neacșu, Lisandru Neamțu, Vasile Pop Negreșteanu, Cristina Gloria Oprișa, Letiţia Oprișan, Ioana Liana Popa, Adriana Popa Canija, Cristiana Maria Purdescu, Marin Răducu, Doina Reghiș Ionescu, Ana Maria Rugescu, Adina Sztrharszky, Valeriu Şușnea, Alina Vodă.

Curator/organizator: Daniela Frumușeanu.

Prezintă: Mihaela Varga, critic de artă.

Instituţii organizatoare: Universitatea Naţională de Arte Bucureşti şi Biblioteca Naţională a României.

ipotesti

Sponsor: ART MAT DISTRIBUTION SRL (REMBRANDT).

Parteneri media: MODERNISM – tabloid de artă şi stil, Zile şi nopţi, Art Out, Dialog Textil, Agenţia de carte.ro.

Vernisajul va avea loc marți, 15 ianuarie 2013, ora 17.00, la Biblioteca Naţională a României, Sala Palimpsest – mezanin, B-dul Unirii nr. 22, sector 3, Bucureşti.

Program de lieduri din repertoriul românesc: Mihaela Roxana Zavodnik (soprană), Simona Codreanu (pian).

Interpretează versuri din creaţia eminesciană: actorul Axel Moustache.

Caragiale, scriitorul secolului al XXI-lea

centenar caragiale al gavrilescu studiu caragiale arta controversei

eveniment liber sa spunUn studiu doct, cu perspectivă enciclopedică asupra epocii, este C… de la Caragiale. Arta controversei de Al. Gavrilescu, apărut la începutul lui decembrie 2012. La o sută de ani de la moartea autorului, după atâtea exegeze ale operei sale, cele clasicizate sau altele, de dată mai recentă, care au insistat asupra modernității scriitorului, inclusiv din perspectiva secolului al XX-lea, pare că nu se mai pot spune multe lucruri noi, fie ca judecată de ansamblu, fie cu referire aplicată la un text sau altul. Nimic mai fals. Mai ales în privința esteticii caragialiene, așa cum se desprinde ea din publicistică, dar și implicit din operă, sunt încă multe de spus în contextul de idei și frământări ale epocii. Citind studiul lui Al. Gavrilescu, am avut sentimentul că I. L. Caragiale a fost discutat oarecum izolat, preluând câteva clișee (realism, naturalism, absurd etc.), dar fără a vedea cadrul larg, european în care poate fi înscris scriitorul român, care era de altfel la curent sau intuia perfect mișcarea de idei contemporană. Într-un fel, istoria noastră literară, cu unele excepții, l-a privit și pe Caragiale ca pe un fenomen local, izolat, născut în cadrul specific și determinat al literaturii naționale, fără a face legăturile necesare cu ideile europene, cu controversele și orizontul de așteptare general din epocă. Îndeosebi în ce privește teatrul, fascinația perfecțiunii formei și expresiei caragialiene, caracterul memorabil, „clasicitatea” personajelor puse în acțiune, replicile ajunse pe buzele tuturor au devansat discuția asupra esteticii, asupra fondului de idei care animau spațiul european și la care Caragiale era racordat ca nimeni altul, tot așa cum sunt racordați – îmi permit această comparație – scriitorii secolului al XXI-lea la ideile care ne animă pretutindeni. Citește cronica integral pe Portalul „Centenar Caragiale”.

Costin Tuchilă