Evenimentele săptămânii la Muzeul Municipiului București

afis fundatia accumm

Miercuri, 4 februarie 2015, ­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Palatul Suțu (Bd. I. C. Brătianu, nr. 2), ora 19.00: Muzică și poezie românească – Actrița Viorica Vătămanu-Matei și percuționistul Alexandru Matei, eveniment al Fundaţiei ACCUM, parte din Stagiunea „Iosif Sava” 2015, ora 19.00. Intrarea liberă.

Cei doi sunt două personalități în a căror viață se împletește armonios calitatea de artist cu cea de pedagog, ambii fiind prezențe apreciate pe diverse scene și cadre didactice la Universitățile Naționale de profil din București, cea de Artă teatrală și Cinematografică și, respectiv, cea de Muzică. Programul serii va cuprinde poeme de Nichita Stănescu, Magda Isanos, Geo Bogza și Eugen Jebeleanu și lucrări aparținând compozitorilor Liviu Dănceanu, Ștefan Niculescu, Peter Szego și Doina Rotaru.

Joi 5 februarie 2015, ora 19:00, dublă lansare de lansare de carte la Hanul lui Manuc, în Sala „Şerban Cantacuzino”: Actele domniei lui Şerban Cantacuzino aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti de dr. Grina Mihaela Rafailă şi Tiparul şi cartea din Ţară Românească în epoca domniilor fanariote (1716–1821) de dr. Daniela Lupu. Prezintă? prof. univ. dr. Panait I Panait și dr. Constantin Rezachievici.

Muzeul „Theodor Aman” (str. C. A. Rosetti nr. 8, București): Deschiderea unei noi săli de expoziție, ce vine să completeze întreg patrimoniul casei muzeu și continuă ciclul expozițional Vindecări miraculoase, aducând în fața publicului noi tablouri restaurate de specialiștii Muzeului Municipiului București.

Program de vizitare: miercuri–duminică, orele 10.00–18.00

„Iluzii“, expoziție Adina Romanescu la Institutul Cultural Român

iluzii expozitie adina romanescu

eveniment liber sa spunÎn perioada 3–20 februarie 2015, Institutul Cultural Român găzduiește expoziția Iluzii – pictură și desen – a artistei Adina Romanescu. Vernisajul va avea loc marți, 3 februarie 2015, ora 18.30, la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38, București.

adina romanescu

Adina Romanescu

Adina Romanescu (n. 1974) este licenţiată a Universităţii Naționale de Arte din Bucureşti, clasa prof. dr. Henry Mavrodin, și membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România. După absolvire, a beneficiat de o bursă de specializare în egiptologie la Universitatea din Cairo (2000–2001) și de o bursă la Biblioteca Nazionale Centrale di Roma, Italia (2009). A fost distinsă cu Premiul „Rimbaud” oferit de Ambasada Franţei la Bucureşti – secţia Grafică (1991), Premiul „Panait Istrati” acordat de Inspectoratul de Cultură – secţia Grafică, Brăila (1995), „Blasterfan” din partea Cenaclului Artelor Vizuale – secţia Grafică, Brăila, (1997), „Lucian Blaga” – Premiul al III-lea, secţia Pictură, Sebeş, jud. Alba (1998), Premiul Fundaţiei Arte e Arta, expoziţia Balcic, inima reginei Maria, Bucureşti (2006).

adina romanescu camera amintirilor ulei pe pânză 2012-2015

Adina Romanescu, Camera amintirilor, ulei pe pânză, 2012–2015

„Adina Romanescu are un concept compoziţional de forme şi culori în valoraţii deosebit de echilibrate care conferă lucrărilor o stare de linişte, sobrietate şi echilibru emoţional. În varietatea compoziţională picturile sale exprimă clar un concept clasic, dar şi un concept modern contemporan.” – Vasile Grigore.

Pictorul Henry Mavrodin a remarcat „temperamentul pasional” al artistei care, „cu intuiţii ce se transformă în culori, reuşeşte să obţină o imagine luminoasă, unde umbrele sunt doar ficţiuni. Siguranţa desenului nu lasă culorile în singurătate – se nasc împreună pentru unitatea imaginii.”

adina romanescu natura moarta cu tobosar ulei pe pânză 2007-2012

Natură moartă cu toboșar, ulei pe pânză, 2007–2012

Artista a ilustrat volume de Omar Khayyam, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Topîrceanu, Tudor Arghezi, Paula Romanescu, Laurian Stănchescu ş.a. Are un palmares impresionant de expoziţii personale şi de grup. Lucrări ale sale se regăsesc în colecţii din România şi din străinătate: Fondation „Jacques Brel”, Bruxelles; Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere; Muzeul Mixt Sebeş, jud. Alba; Societatea Română de Radiodifuziune; Muzeul Eminescu, Ipoteşti; Casa Memorială „Lucian Blaga”, Lancrăm; Fundaţia „Arte e Arta”, Bucureşti; MISR Romanian Bank & Goethe Institut, Cairo; Sibford School, Oxfordshire, precum și în colecţii particulare din Franţa, Egipt, Belgia, Filipine, Anglia, Italia, România.

Adina Romanescu Arlechin  ulei pe panza 2006

Arlechin, ulei pe pânză, 2006

A deschis primele sale expoziţii personale în perioada studiilor liceale: Portrete Brel, desen, Sala Cinema Studio, Bucureşti (1991) şi Brel – mille visages, grafică, Institutul Francez, Bucureşti (1992). Au urmat: Poezia lui Blaga, grafică, Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”, Muzeul din Sebeş, jud. Alba (1995); Peisaje fantomă, ulei pe pânză şi pe carton, Societatea Română de Radiodifuziune, Bucureşti; Zilele Eminescu, grafică, Muzeul Ipoteşti (1999); Forme şi umbre, ulei pe pânză şi carton, Cercul Militar Naţional, Sala Rondă, Bucureşti; Eminesciana; acuarelă, Centrul Cultural „Ionel Perlea”, Slobozia (2000); Bernini amore mio, ulei pe pânză, cărbune şi sepia, Institutul Italian de Cultură, Bucureşti (2005); Armonii, ulei pe pânză, Biblioteca Judeţeană Argeş „Dinicu Golescu”, Piteşti (2008).

Alter ego ulei pe pânză, 2007

Alter ego, ulei pe pânză, 2007

Expoziţii personale în străinătate: Portraits Brel, grafică, Fondation „Jacques Brel”, Bruxelles, Belgia (1991); Shadows, grafică, Universitatea Silpakorn, Bangkok, Thailanda; Shadows, grafică, Century Park Hotel, Manila, Filipine; Lignes et couleurs, grafică, Crédit Agricole Beaussier-St. Nicolas, Angers, Franţa (1997); Egypt, ulei pe pânză, cărbune, Goethe Institut, Cairo, Egipt; People of Egypt, ulei pe pânză şi carton, Centrul Egiptean de Cooperare Culturală Internaţională, Zamalek, Cairo (2001); Portraits et poupées, ulei pe pânză, Office de Tourisme, Montmorillon, Franţa (2006).

Lucrări de Adina Romanescu

Adina romanescu Autoportret cu oglinda 2008

Autoportret cu oglindă, ulei pe pânză, 2008

Natura statică 2006

Natura statică, ulei pe pânză, 2006

Variatiuni dupa Atelierul lui Vermeer, verde 2009-2012 adina romanescu

Variațiuni după Atelierul lui Vermeer, ulei pe pânză, 2009–2012 

Variatiuni dupa Atelierul lui Vermeer  2012-2014

Variațiuni după Atelierul lui Vermeer, ulei pe pânză, 2012–2014

Ingerul cu aripi rosii adina romanescu

Îngerul cu aripi roșii, ulei pe pânză, 2012–2015

lucian blaga 2009 adina romanescu

Lucian Blaga, ulei pe pânză, 2009 

Nicolae Herlea ulei pe panză 2008

Nicolae Herlea, ulei pe pânză, 2008

Modigliani, desen de Adina Romanescu, creion si carbune, 2012

Modigliani, desen, creion si cărbune, 2012

bunica studiu de maini 2005

Bunica, studiu de mâini, desen, 2005

eminescu adina romanescu desen 2012

Eminescu, desen, 2012

eugen ionescu adina romanescu desen 2012

Eugène Ionesco, desen, 2010

Citește: Adina Romanescu: Dincolo de chip, interviu realizat de Pușa Roth, Amos News, 11 ianuarie 2008

Viena 360º

noima viena 360

Grupul NOIMA, alcătuit din pictorii Andrei Rosetti, Ciprian Bodea, Cosmin Frunteş, Dan Gherman, Sorin Scurtulescu anunță, în perioada 31 ianuarie–4 februarie 2015, derularea unei prime etape dintr-un demers itinerant european ce va avea drept punct de plecare capitala Austriei, Viena.

Prin acest demers NOIMA va dezvolta colaborarea cu parteneri din afara României – galerii de artă şi comunităţi artistice din capitalele europene, interesate de arta contemporană din România. Pentru început, Viena devine cadru de documentare dar şi de „rodaj” pentru un nou proiect NOIMA.

După o serie de expoziții ale grupării organizate în cei 12 ani de la înființare, în orașe precum Bucureşti, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Arad, Deva, în care publicul din România a avut ocazia să se familiarizeze cu lucrările şi parcursul pictorilor formați la Facultatea de Arte şi Design din Timișoara și la Universitatea Natională de Arte din București, NOIMA își promovează în Europa şi în ţară cel mai recent proiect, „360º”.

„Un joc cu spaţiul văzut. Aceasta va fi finalitatea mai multor sesiuni de pictură urbană. Jocul acesta propune şi o discuţie despre identitate. Despre persoană şi grupare. Gruparea văzută ca organism, ca un corp ce procesează simultan patru perspective (identităţi) diferite însumate, suprapuse, alăturate... după diverse reguli de joc convenite de noi toţi în dialogul cu spaţiul din jur.  Ne propunem, spre exemplu, o sesiune de lucru spate în spate, unghiurile noastre de vedere însumând 360º… Într-o astfel de cheie vom aborda strada. Lucrările rezultate vor fi cuprinse într-o viitoare expoziţie NOIMA.”

La Viena gruparea NOIMA va organiza atât sesiuni de pictură cât şi de dialog despre arta actuală. NOIMA lansează aşadar invitaţia de a întâlni „la lucru” un grup de artişti din Timişoara şi Braşov. Gruparea va ţine legătura cu cei interesaţi să ia pulsul acestui nou demers prin intermediul paginii facebook şi a secţiunii news de pe site-ul noima.ro. De asemenea, presa şi blogurile partenere sunt invitate să sprijine aceste proces de comunicare. 

Despre NOIMA – www.noima.ro

Grupul de pictura NOIMA a fost întemeiat în 2003 de pictorii Sorin Scurtulescu, Andrei Rosetti, Ciprian Bodea, Dan Gherman, Sorin Neamţu şi Sorin Oncu. NOIMA a debutat expoziţional în 2004 la Cafeneaua Literară Joys din Arad, în componenţa amintită. În acelaşi an, la Galleria 28 din Timişoara a avut loc prima expoziţie sub titulatura NOIMA. Actualmente activează în gruparea NOIMA pictorii Sorin Scurtulescu, Andrei Rosetti, Ciprian Bodea, Dan Gherman, Cosmin Frunteş.

Pentru mai multe detalii vă rugăm nu ezitaţi să ne contactaţi la info@noima.ro

Sau în Viena la: Hotel Altwienerhof – prin bunăvoinţa domnului Sorin Pănuş, casa Noima în Viena. www.altwienerhof.at . Adresa: Herklotzgasse 6, 1150 Wien, AustriaTelefon:+43 1 8926000.

Recurs la memorie: arta Elenei Murariu

elena murariu constantin brancoveanu

În perioada 29 ianuarie–22 februarie 2015, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Sala „Gheorghe Focşa” va fi deschisă expoziţia Bradul, pictură, grafică, fotografie şi obiect de Elena Murariu. Vernisaj: joi, 29 ianuarie, ora 16.00.

elena-murariu1

Elena Murariu

„[…] Iconar şi restaurator de artă bisericească, Elena Murariu este unul din acei pictori de viţă aleasă care îşi trage seva din marea tradiţie românească, inclusiv atunci când mâna îşi permite să îi zburde liber, în aceeaşi arie a reflecţiei hagiografic-duhovniceşti, dar în afara formulelor stricte ale canonului. Şi asta, întrucât artista îşi înţelege libertatea de creaţie ca aşezare iubitoare şi inspirată în umbra Duhului.

Am remarcat-o în 2004, an omagial Ştefan cel Mare, în care artista şi-a adus obolul Sfântului Voievod printr-o serie de icoane create special pentru acest eveniment. Icoane originale – termen ce pare oximoronic, dar e valabil atunci când prototipul iconografic lipseşte şi trebuie creat. Un prototip iconografic aşteptat de 500 de ani. Cum să interoghezi 500 de ani de evlavie populară, pentru a descoperi prototipul zămislit de subconştientul cucerniciei colective? Elena Murariu s-a achitat exemplar de această sarcină, concepând o suită de modele iconografice dedicate Sfântului Voievod: Ştefan în faţa Tronului Judecăţii – icoană de tip acatist, cu scene biografice, Adormirea Cuviosului Ştefan… – compoziţii pline de forţă, realizate după toate regulile erminice, respirând robusteţe teologică şi o verde vigoare voievodală, despre care nu ţi-ai fi închipuit că sunt puse în pagină de o femeie.
elena murariu iconografie
Dar iată că vrednica zugrăvitoare de frumos continuă să se lase inspirată de zestrea de sfinţenie, încă nepusă suficient în valoare, a neamului românesc: există încă atâtea lumini care pâlpâie sub obrocul uitării, iar a le scoate la iveală este un recurs la memorie, ce ţine de geniul artistului preocupat de redescoperirea identităţii naţionale. Şi astfel, de ani buni, impulsionată, după cum mărturiseşte, de bardul Ioan Alexandru, un alt mărturisitor al sfinţeniei româneşti, dar condusă şi de alte intuiţii, Elena Murariu şi-a găsit un nou izvor de meditaţie: viaţa Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
elena murariu brancoveanu 3Constantin, cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi cu sfetnicul Ianache, alături de doamna Maria Brâncoveanu, martoră şi jeluitoare a sfintelor mucenicii ale soţului şi fiilor săi şi de aceea numită de artistă „Mironosiţă – iată personajele ciclului pictural al Rădăcinilor brâncoveneşti, expus la Muzeul Ţăranului Român [27 iunie–19 iulie 2013, n.n.] şi reprodus în cadrul albumului omonim editat de artistă.
O tainiţă de frumuseţe prosternată şi proaspătă veneraţie mărturisitoare, scrisă în culori delicate pe lemn şi hârtie – iată ce ne oferă Elena Murariu în ciclul de ofrande picturale brâncoveneşti, lucrat cu credinţă şi devoţiune timp de mulţi ani.
Înrâurită de duhul amplei înfloriri artistice brâncoveneşti, Elena Murariu plonjează în epoca de graţie a culturii române, fără a se lăsa contaminată de fastul şi tumultul aulic. Înzestrată cu armătura de sensibilitate a artistului creştin contemporan, Elena Murariu discerne, chiar şi între filele vremilor, zgomotul jurnalistic de sunetul esenţial, pentru a aşterne în faţa văzului postmodern pagini fundamentale ale războiului nevăzut al istoriei noastre. Renunţând la anvergura monumentală ce guverna ciclul Marelui Ştefan, artista coboară, cu o virtuozitate cel puţin egală, în zona reflexivităţii interiorizate a miniaturistului-cărturar. Din duhul acestora se inspiră ciclul Rădăcinilor brâncoveneşti. De aici libertatea compoziţiei şi improvizaţia cuminte, bine adaptată subiectului, delicateţea liniei şi a formei, aerul diafan, aproape transparent al artefactelor. Până şi piesele destul de robuste de lemn de tei, cu suprafeţe delicat modelate, vopsite în alb, pictate cu aureole de sfinţi şi contururi discrete ale semnelor vieţii, simţi că îşi iau zborul.
Imponderal, lipsit de unghiuri ascuţite, rezolvat în tonuri de ocru, verde şi auriu dominate de alb, întregul ciclu brâncovenesc parcă e pregătit să îşi ia zborul.
Elena Murariu este unul din puţinii artişti iconari contemporani care conferă meşteşugului miniaturii funcţia de caligrafiere cerească. Trăitoare a sensului mistic al icoanei, artista transformă hagiografia în poezie vizuală, pentru a se face ea însăşi lucrătoare de erminie.” – Elena Dulgheru, Un caligraf al sfinţeniei – Elena Murariu, „Lumina”, 27 iulie 2013.
elena murariu brancoveanu
„[…] Elena Murariu are o experienţă foarte vastă a picturii brâncoveneşti. A lucrat la Gura Motrului, Bolniţa Mânăstirii Bistriţa, Fundenii Doamnei din Bucureşti, Polovragi, Dintr-un lemn, deci zona aceasta, zonă eminentă a picturii brâncoveneşti, zona Vâlcei şi zona Ilfovului îi sunt foarte bine cunoscute şi îi este foarte bine cunoscut Hureziul.
Elena Murariu este limpede obsedată, ăsta-i cuvântul, obsedată în chip frumos, de crearea unei iconografii, o spun apăsat, şi rog distinsele feţe bisericeşti să o ia exact aşa cum eu o s-o spun, a unei iconografii de tip modern. Biserica noastră de la nivelul ierarhilor şi până la clerul mai mărunt începe să se modernizeze în ceea ce priveşte viziunea asupra picturii mai ales dar şi asupra arhitecturii. Dar n-a ajuns încă la acea deschidere extraordinară la care acum aproape 100 de ani ajunseseră unii intelectuali şi clerici ruşi din epoca revoluţiei, vremea în care un Tatlin, o Goncearova, pictorii constructivişti făceau icoane, creau o iconografie care poate ar fi evoluat pe un făgaş anume dacă nu venea 1924 şi nu dispărea Lunacearski şi nu venea Stalin. Acestă iconografie a Elenei Murariu poate să fie Scara Brâncovenilor sau poate să fie chiparosul sau bradul – aceşti pomi cu înţelesuri în Orient şi la noi, pe care îi cunoaşteţi cu toţii. Elena Murariu este obsedată de capetele retezate ala Brâncovenilor şi al Văcărescului, obsedată de o întreagă legătură între natura însufleţită şi trupurile neînsufleţite! Cum bine spunea Directorul Muzeului Ţăranului Român, domnul Virgil Niţulescu, «această expoziţie deschide un ciclu anume». Elena Murariu a creat în ultimii ani prolegomenele unei pe drept meritate comemorări vizuale dar şi literare a momentului brâncovenesc. […]” – Acad. Răzvan Theodorescu, Cuvânt rostit cu prilejul deschiderii expoziţiei Rădăcini brâncoveneşti la Muzeul Ţăranului Român, 27 iunie 2013 (apărut în volumul Constantin Brâncoveanu, puterea viziunii).
elena murariu 2
din seria pictura brancoveanu elena murariu
bradul elena murariu
butucul inflorit elena murariu
recurs la memorie elena murariu
lucrari de elena murariu
expozitie elena murariu
lucrari expozitie elena murariu
stefan elena murariu
Lucrări de Elena Murariu. © Elena Murariu
Blog Elena Murariu: http://www.icoane.arts.ro/

Karel Zdeněk Líman, arhitectul ceh al Casei Regale a României

karel zdenek liman

eveniment liber sa spunMiercuri, 28 ianuarie 2015, la ora 18.00, la Biblioteca Tehnică din Praga (Technická 6 / 2710, 160 80 Praha 6), va avea loc vernisajul expoziției Karel Zdeněk Líman, arhitectul ceh al Casei Regale a României, organizată de Institutul Cultural Român de la Praga în parteneriat cu Ambasada României în Republica Cehă și Ambasada Republicii Cehe în România, cu prilejul aniversării a 160 de ani de la nașterea acestuia. Curator: prof. dr. arh. Sorin Vasilescu.

Expoziția de fotografie propune o incursiune în opera arhitectului ceh Karel Líman (1855–1929), reflectând viziunea sa asupra artei construcției, dat fiind faptul că Líman a fost cel mai apreciat arhitect al Casei Regale a României. În cadrul acestei expoziții sunt etalate 68 de panouri de mousse-carton 70 x 100 cm (înrămate cu rame Nielsen), cu fotografii reprezentative pentru creația sa arhitecturală, imaginile realizate prin tehnici noi în arta ilustrației, precum panorame și perspective sferice tip ,,fish eye” reflectând o nouă formă de citire a realizărilor sale.

Pe un alt palier, sunt prezentate documente originale, ce poartăalbum karel zdenek liman semnătura sa olografă, scoase la lumină pentru prima dată din arhiva Castelului Peleș, corespondența sa cu diverși furnizori ai Casei Regale a României, fotografii originale ale membrilor familiei Líman și ale fiului său adoptiv, Constantin Ștefanovici, precum și planuri originale referitoare la construcția Castelului Peleș, elocvente pentru creația celui care ,,niciodată nu neglijează un detaliu şi-şi pune tot sufletul în ceea ce face”, așa cum nota Regina Maria, şi un album monografic (200 pagini, în engleză și română), publicat de Editura Igloo Media, referitor la viața și activitatea sa.

Expoziția a fost găzduită, și s-a bucurat de mare succes, de către Muzeul de Artă al României (2013 – clădirea fostului Palat Regal de pe Calea Victoriei, al cărei arhitect a fost chiar Líman pentru o scurtă perioadă de timp), Palatul Cotroceni, cu ocazia vizitei la București a președintelui Republicii Cehe (2014), ajungând apoi la Cluj, la sfârșitul anului 2014.

Expoziția va rămâne deschisă în perioada 28 ianuarie–21 februarie 2015.

„Bradul”, expoziție Elena Murariu

bradul expozitie elena murariu

eveniment liber sa spunJoi, 29 ianuarie 2015, la ora 16.00, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Sala „Gheorghe Focşa” va avea loc vernisajul expoziţiei Bradul, pictură, grafică, fotografie şi obiect de Elena Murariu. Expoziţia care va fi deschisă până la data de 22 februarie 2015 va fi vernisată de istoricul de artă Mihai Plămădeală şi de Radu Boroianu. 

„Expoziţia Bradul va încheia seria expoziţiilor dedicate Sfinţilor Martiri Brâncoveni cu prilejul tricentenarului martiriului acestora. Prin plasarea ei, în mod deliberat, la începutul noului an, 2015, încerc să subliniez faptul că slăvirea şi cinstirea Brâncovenilor, repere culturale şi spirituale ale neamului românesc, este un proces ce-şi urmează calea firească spre desăvârşire. Ţin să amintesc faptul că proiectul personal pe care l-am dedicat Sfinţilor Brâncoveni a fost iniţiat cu două decenii în urmă şi se numără printre preocupările mele constante. Unul dintre simbolurile pe care le-am integrat în iconografia Sfinţilor Brâncoveni este bradul, arbore emblematic al spaţiului românesc. Bradul are semnificaţii multiple făcând trimitere la viaţă, moarte, verticalitate, demnitate, dârzenie şi înălţare spirituală. În această expoziţie sunt reunite, cu precădere, lucrări din lemn sculptat şi pictat, câteva piese de grafică, fotografii şi, desigur, brazi vii şi foşti brazi de Crăciun. Aceşti brazi de Crăciun, care nu mai au podoabe, care şi-au încheiat menirea, ieşiţi din ritual, au adus până de curând bucurie şi mireasmă de cetină în casele oamenilor, iar acum, în loc să fie aruncaţi la gunoi, sunt aduşi să ne bucure şi în același timp să ne tulbure, creând emoţie artistică într-un eveniment cultural. Asocierea registrului artei sacre cu cel al obiceiurilor de Crăciun, prin simbolul bradului, vine să întărească simbolistica artistică a proiectului dedicat Brâncovenilor dar, în acelaşi timp, ne provoacă să medităm la nestatornicia şi perisabilitatea lucrurilor, sentimentelor, evenimentelor, dar şi la ideile de ciclicitate a fenomenelor şi, nu în ultimul rând, la nevoia de repere fundamentale care ne ajută să ne găsim traiectoria în această lume atât se schimbătoare.” – Elena Murariu.

elena murariu

Elena Murariu

Elena Murariu s-a născut în 1963 la Zvoriştea, judeţul Suceava. A studiat la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, promoţia 1987 şi s-a specializat în restaurare pictură murală la ICCROM, Roma. Lucrează ca restaurator de pictură murală în domeniul monumentelor istorice. Activitatea sa artistică s-a concretizat în lucrări de artă sacră de tradiţie bizantină. Mai multe premii şi distincţii au consacrat recunoaşterea valorii lucrărilor sale din domeniul restaurării cât şi a celor din domeniul artei sacre. Lucrările dedicate Sfinţilor Martiri Brâncoveni sunt rodul unui proiect amplu ce se desfăşoară pe parcursul a mai mult de două decenii, fiind expuse în cadrul unor expoziţii personale la Arad, Bucureşti, Iaşi, New York, Paris, Barcelona şi Atena.

Global Village la Timișoara

GLOBAL VILLAGE

Sâmbătă, 24 ianuarie 2015, Iulius Mall Timișoara va găzdui evenimentul Global Village, care reunește oameni din diferite ţări şi culturi, pentru a sărbători multiculturalitatea şi diversitatea. Evenimentul, organizat de AIESEC, va începe la ora 16.00, la etajul mall-ului, în piaţeta Intersport.

Tinerii le promit publicului că va avea parte de o adevărată călătorie în jurul lumii. Astfel, clienţii Iulius Mall vor afla de la studenţii străini despre obiceiurile, dansurile specifice, mâncărurile tradiţionale şi alte elemente de cultură reprezentative din ţări precum: India, Pakistan, Indonezia, China, Brazilia, Mexic, Taiwan, Australia şi Turcia.

terre-des-enfants

Global Village este unul dintre evenimentele marca AIESEC, o manifestare multiculturală, unde oameni, culturi şi tradiţii diferite se unesc din toate colţurile lumii, pentru a se mândri cu ce au mai de seamă şi mai spectaculos.

Tot în acest week-end, Iulius Mall Timișoara îi invită pe adepţii unui stil de viaţă cât mai sănătos la prima ediţie din acest an a Târgului „Expo Bio”. Zeci de participanţi din România şi Ungaria vor putea fi întâlniţi la parterul mall-ului, de vineri, 23 ianuarie, până duminică, 25 ianuarie, inclusiv. Clienţii vor avea ocazia să aleagă dintr-o gamă extinsă de produse şi servicii, din domenii variate, precum:alimentaţie, produse apicole, întreţinere corporală, articole naturiste, energie alternativă, produse de medicină naturistă etc.

Dansează cu mine

danseaza cu mine expozitie pictura aurelia chiru

Joi, 22 ianuarie 2015, ora 19.00, la  Galeria Occidentului din București (str. Occidentului, nr 11, la demisol) va avea vernisajul expoziţiei de pictură Dansează cu mine a artistei Aurelia Chiru. Prezintă criticul de artă Marius Tiţa.

„Pentru mine, muzica este un univers magic de trăiri. Pe aripile ei visăm, ne bucurăm sau ne întristăm. Cântăreţului îi place să fie pe scenă, pictorului îi place să o privească.

În ambele cazuri, scena vieţii poate deveni prilej pentru a face artă, scopul cel mai nobil şi frumos. Muzica are puterea de a sensibiliza şi poate oferi sufletului ocazia de a se manifesta, de aceea rămâne subiectul meu preferat.

Am împletit culoarea cu sunetul, am împodobit spaţiul cu materie, am captat întunericul şi lumina şi am organizat ritmic elementele componente ale scenei şi ale stării de euforie. Muzica este viața. M-am jucat cu spectacolul vieţii privindu-i pe cei care joacă. Se numeste Dansează cu mine. Dansezi?”, ne întreabă pe fiecare dintre noi, pictoriţa Aurelia Chiru.