Cantata descoperită recent, „Per la ricuperata salute di Offelia” de W. A. Mozart, Antonio Salieri şi Alessandro Cornetti, la Radio Cehia

eveniment cantata descoperita mozart salieri cornetti la radio vltava cehia

corespondenta rubrica liber sa spunRadio Cehia (Český Rozhlas) a înregistrat cantata pentru soprană și clavecin Per la ricuperata salute di Offelia de Wolfgang Amadeus Mozart, Antonio Salieri şi Alessandro Cornetti (1785), considerată până de curând pierdută. Partitura tipărită a compoziţiei a fost descoperită de puțin timp în colecţia secţiei de istorie a muzicii a Muzeului Naţional din Praga – Muzeul ceh al muzicii. Cantataeveniment liber sa spun pentru soprană și clavecin a fost compusă pe un libret al poetului Lorenzo da Ponte. Înregistrarea va fi transmisă pe postul de radio Vltava duminică, 13 martie la ora 16.45. Interpretează soprana soprana Irena Troupová şi lui Lukáš Vendl (clavecin). Astfel, lucrarea va putea fi ascultată de un număr mare de melomani după 230 de ani de la crearea ei. Continuă lectura „Cantata descoperită recent, „Per la ricuperata salute di Offelia” de W. A. Mozart, Antonio Salieri şi Alessandro Cornetti, la Radio Cehia”

„Cu privire la iubire”, volum inedit de George Țărnea

George Tarnea

eveniment liber sa spunMarți, 10 noiembrie 2015, când poetul George Țărnea ar fi împlinit 70 de ani, un volum inedit, conținând un poem descoperit postum de fiul său, intitulat Cu privire la iubire, publicat în premieră, va fi prezentat publicului. Evenimentul va avea loc la Simbio – Event Space din București (str. Negustori nr. 26), începând cu ora 19.00 și va fi dublat de vernisajul expoziției Manuscris – George Țărnea la 70. Expoziția reunește manuscrise din carnetele lui George Țărnea prezentate pentru prima dată publicului, față în față cu fotografii realizate de Andrei Țărnea, fiul poetului, selectate pentru a corespunde stărilor poetice. Continuă lectura „„Cu privire la iubire”, volum inedit de George Țărnea”

„Reclame româneşti din secolul al XIX-lea” la ICR

reclame romanesti din trecut

eveniment liber sa spunMarți, 17 martie 2015, ora 18.30, la Institutul Cultural Român din București (Aleea Alexandru 38) va avea loc vernisajul expoziției Reclame româneşti din secolul al XIX-lea, organizată de Institutul Cultural Român, Asociaţia Clujul de altădată și Casa Municipală de Cultură Cluj.

Trăsuri, cafea din orz, ţoale de iarnă pentru cai, pluguri şi „orologii” de buzunar, în prezentări savuroase, alături de produse şi preparate dintre cele mai ciudate, recomandate de farmaciştii de altădată (cocaină, granule de kola, sau hrean iodat), ne introduc într-o lume în care publicitatea începea să se înfiripeze într-un mod profesionist şi organizat.

reclama secolul XIX

Expoziția ne înfățișează un secolul XIX  surprins prin intermediul casetelor publicitare, fascinante prin modul simplu şi direct de prezentare, în care imaginea spunea mai multe decât textul.

Intrarea este liberă.

Expoziția se poate vizita în perioada 17–25 martie 2015 (de luni până vineri, de la 9.00 la 17.00).

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Expoziție

Nea Fănuș nu a rămas închis în uitare!

 fanus-neagu-portret-de-serban-cionoff

amintiriMultă, dureros de multă dreptate mai are statornicul meu prieten, Lucian Avramescu! Şi, ceea ce este cel mai rău, ruşinos de multă dreptate…

Scrie, aşadar, poetul cel nici până acum dedulcit la ritualul pervers al economiei de tarabă şi la efemeridele fiţoase care vor să dea cu tifla eternităţii că „bramburita noastră democraţie nu ne mai lasă răgaz pentru aducere aminte”.

Aşa este! Iată, s-au împlinit, în luna mai, trei ani de când Fănuş Neagu s-a mutat la ceruri şi nu ştiu câţi s-au învrednicit să îi mai pomenească numele. „S-a mutat” e doar un fel de a spune, fiindcă locul lui Fănuş Neagu a fost, este şi va rămâne aici, printre noi, printre generaţiile care cred şi încearcă, fiecare după puterile sale, să facă ceva pentru „creşterea limbii româneşti şi-a patriei cinstire”.

fanus-neagu-in-drum-spre-braila-1987

Fănuș Neagu în drum spre Brăila, 1987

Cu siguranţă, alţii sunt cei ce sunt chemaţi să facă o analiză a operei sale literare şi să îi reconfirme, la fiecare nouă lectură, locul în patrimoniul nostru spiritual. De aceea, în ceea ce mă priveşte, voi încerca să scriu câteva modeste slove despre o capodoperă a geniului creator unic şi inimitabil al lui Fănuş Neagu: Nea Fănuş! Personaj de epocă şi veritabil om al vremii sale!

Fără doar şi poate, cine a avut şansa astrală de a-l fi întâlnit pe Nea Fănuş este, cu adevărat, un om care nu a trăit degeaba! L-am întâlnit întâia oară pe Nea Fănuş cam pe la jumătatea anilor ’70 ai veacului nu demult încheiat. Mă aflam şi eu, alături de alţi câţiva colegi din redacţia „Scânteii tineretului” – Adrian Vasilescu, Horia Alexandrescu, iar, după aceea, Laurenţiu Olan, Corneliu Ostahie şi Mihai Milca – într-un birou de la etajul III din corpul B al Casei Scânteii. Birou în care, prin nu ştiu ce potriveală, se aflau laolaltă şi secţia Propagandă şi secţia Sport ale cotidianului de tineret. Nea Fănuş venea în birou măcar o dată pe săptămână şi, fireşte, nu ne căuta pe noi, cei de la propagandă, ci direct pe Vasile Căbulea, cronicarul sportiv al redacţiei. Vechiul său fost coleg de la Școala de literatură, pe care îl şi alinta cu nişte duioase vorbe-n dungă, ca de pildă „cea mai frumoasă babă din generaţia mea” sau, mai des, „clarvăzătorul Căbulea”, aluzie directă a multele dioptrii pe care le aveau ochelarii lui Vasile. Ca să nu vină cu mâna goală, aşa cum îi plăcea să ne spună, Nea Fănuş îl aducea pe Titi (Constantin) Teaşcă, zis Piticul, celebrul antrenor de fotbal al timpului. Câteodată, ne trecea pragul şi Cornel Dinu, de la Naţionala de fotbal, zis şi Procurorul, care avea o rubrică săptămânală şi, pe deasupra, era şi finul de căsătorie al lui Nea Fănuş. Care, la rândul său, şi tot ca să nu vină cu mâna goală, îl convoca pe hâtrul nostru secretar de redacţie Dan Dumitrescu. Aşa încât ce urma, nici că este greu de bănuit. Regal de istorisiri, de vorbe cu tâlc, de bancuri şi de cimilituri „cu cheie”.

fanus-neagu-cronicar sportiv

Vena, aşadar, Nea Fănuş (cu sau fără Titi Teaşcă sau Cornel Dinu), se aşeza în fotoliul din centru birouluI şi, stimulat de aromele palincii pe care moţul Căbulea o ţinea bine dosită de ochii şi, mai ales, de gâtlejurile co-militanţilor, se punea să-şi deşerte traista cu poveşti. Nu a fost, atunci, nimic de mirare pentru ca, de vreme ce tot coabitam în aceeaşi odaie, nouă, celor de la secţiile de propagandă, respectiv de sport, să ni se dea şi un nume. Nume pe care, bineînţeles, ni l-a scornit tot Nea Fănuş: „Secţia capul şi picioarele”. Şi aşa a rămas!

Din istoria vie a „Scânteii tineretului” ştiam că, mai în urmă cu nişte ani, Nea Fănuş fusesemari scriitori fanus neagu chiar redactor al ziarului, dimpreună cu mai multe nume consacrate ale literaturii române, Ion (Guţă) Băieşu sau Radu Cosaşu fiind două dintre cele mai cunoscute. De aceea, vizitele sale nu prea erau lucru de mirare, ci mai degrabă nişte vizite lejere, cu şuete piperate şi cu ironii de primă clasă.

De obicei vizitele lui nea Fănuş se produceau fie lunea, când îşi aducea „cronicile afurisite” la „România literară”, fie joia când hebdomadarul Uniunii Scriitorilor ieşea de sub tipar. Aşa încât noi, cei de la „Secţia capul şi picioarele” fie că ascultam textele în avanpremieră (luni), fie că ne delectam cu ele de îndată ce ele ieşeau din rotativa Casei Scânteii. Operaţiune nu lipsită de şarm şi de delicii aparte de vreme ce, fiind cu adevărat nişte cronici afurisite, acestea intrau în malaxorul cenzurii de unde ieşeau pe alocuri uşor… asezonate din punct de vedere politico-ideologic. Dar nu prea mult şi nici prin părţile lor esenţiale. După ce, prin 1975 sau 1977, Ceauşescu a desfiinţat Cenzura ca instituţie (pardon Direcţia Generală a Presei și Tipăriturilor de pe lângă Consiliul de Miniştri al R. S. România, sâc!) şi a introdus… autocenzura, lucrurile au intrat pe un făgaş mai scurt. Nea Fănuş venea direct cu pasajele cenzurate şi îşi vărsa năduful între noi. „Băi, l-am auzit suduind odată cu mult foc, noi suntem ţara bacşişurilor. Dă-i tu, lui Ceauşescu, un pachet de Kent şi să vezi că îl ia.”

portarul necula raducanu zis tamango

Rică Răducanu

Dar, de departe, cea mai tare poveste din astea „cu vorbă-n dungă” şi trimiteri „sus de tot, adică la cabinetele I şi II”, de ţi se făcea părul măciucă, a scris-o Nea Fănuş atunci când Rică Răducanu a plecat de la Rapid la Sportul studenţesc fiind admis, dacă nu mă înşeală memoria, la o facultate din cadrul ASE (parcă ISE i se spunea la vremea aceea). Ţin minte ca acum vitriolantul fragment din cronică şi care, mare minune, a apărut întocmai aşa cum a fost scrisă de Nea Fănuş pe ultima pagină a „României literare”: „După Ştefan Bănică, Răducanu e cea mai neagră dovadă că în cartierul nostru (cartierul Giuleşti, bineînţeles!, n.n.) s-a mai născut un intelectual. În fiecare dimineaţă, Tamango (porecla la modă a Ricanului, n.n.) poate fi văzut urcând în pas voios calea care duce la Căminul Cotroceni, fosta casă a invalizilor.(Este vorba de aşa numitul Cămin studenţesc 303, n.n.) «Ce-ai făcut, Ricane – l-am întrebat –, de ce ne-ai părăsit?» «Nu mai puteam, domnule – mi-a răspuns gânditorul – fiindcă rămăsesem singurul de pe etajul meu fără doctorat şi mă arăta lumea cu deștiul.»”

rica raducanu ovidiu ioanitoaia stefan banica

Rică Răducanu, Ovidiu Ioanițoaia, Ștefan Bănică

Nu contest, unui mai tânăr cetitor, care nu cunoaşte vremile trecute decât din cele povestite, dar şi acelea mult schimbate şi chiar amputate convenabil pentru motive asupra cărora nu vreau acum să mai zăbovesc, asemenea istorisiri nu sunt mare ispravă. Totuşi, revenind numai la cea evocată mai înainte, şi pentru o mai corectă înţelegere a isprăvii, voi mai spune doar că această „Cronică afurisită” a lui Nea Fănuş a fost scrisă şi tipărită în perioada în care „tovarăşa academician doctor inginer” era din ce în ce mai copleşită de titluri şi medalii româneşti şi străine. Citiţi, vă rog, dumneavoastră, pasajul „nu mai puteam, domnule, fiindcă rămăsesem singurul de pe etajul meu şi mă arăta lumea cu deştiul”, raportaţi-l la actualitate şi… vedeţi ce vă iese!

Ar fi, toate acestea, doar câteva motive ca şi eu să susţin ideea atât de generoasă a dorului de Nea Fănuş, care dă suflet admirabilei poeme în proză pe care i-a închinat-o Uriaşului Blond prietenul şi colegul meu de gazetărie, Lucian Avramescu.

amintiri despre fanus neaguÎntr- un singur loc mă despart de „fratele Lucică”, adică acolo unde scrie că, astăzi, Nea Fănuş „a rămas închis între cărţi şi, dimpreună cărţile sale, în zilele noastre, în uitare.”

Nu cred şi nu voi crede asta! Dimpotrivă, aveam nevoie de cronicile lui Nea Fănuş, aşa afurisite cum sunt şi au rămas ele, dar nu numai pentru fotbalul nostru, ci, al dracului de mult, pentru toate meciurile anodine si mai ales pentru partidele trucate pe care unii se fac a le juca, inclusiv cu ajutorul arbitrilor morali şi instituţionali dintre care mulţi ar merita nu doar cartonaşul galben, ci direct eliminarea din teren. Şi nu o eliminare pe o etapă-două sau cinci, ci categoric din viaţa civic-competiţională.

Chiar dacă – mai bine spus, tocmai pentru că – vorba lui Nea Fănuş: „Dă-i tu lui… un pachet de Kent și să vezi că îl ia” a suferit nişte revizuiri, pe ici, pe acolo, prin punctele esenţiale. Sau, poate, tocmai de aceea!…

Şerban Cionoff 

Dumitru-Dorin Prunariu. Ultima zi în Cosmos și revenirea la viaţa terestră

annie musca dumitru prunariu potrivit traditiei primul autograf de cosmonaut este lasat pe modulul de aterizare
Aterizarea echipajului româno-sovietic a avut loc într-o vineri, 22 mai 1981. Ora Bucureștiului: 16.59. În Kazahstan, trei fuse orare diferenţă.

inedit rubrica restituiri liber sa spunOcolul Pământului de 125 de ori.

5.260.000 de kilometri parcurși cu o viteză de peste 28.000 km/oră, în 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde.

Prunariu și Popov se despart de Kovalionok și Savinîh, care rămâneau în Spațiu încă patru zile, și trec în propria navă cosmică. Trapele se închid, nu înainte de a fi efectuată de la bordul staţiei orbitale ultima transmisie TV pentru cei de la sol. Indicatorul luminos confirmă etanșeitatea navei. Urmează eliminarea aerului rămas în spaţiul dintre navă și staţie, îmbrăcarea scafandrului cosmic și închiderea în modulul de coborâre. Decuplarea, apoi un tur în jurul staţiei orbitale pentru a o fotografia. Legătura cu cei de pe stație va dura până când emiţătoarele și receptoarele navei nu vor mai acoperi distanţa.

Cuplarea giroscoapelor pentru orientarea și stabilizarea navei, pornirea motorului de marș și aplicarea impulsului de frânare cu scopul reintrării în atmosfera terestră.

În paralel, cei de la sol sunt pregătiți să-i întâmpine pe călătorii spaţiali. Echipa de căutare-salvare și jurnaliștii se îndreaptă către zona de stepă din Kazahstan, undeva la 225 kilometri sud-est de orașul Djezkazgan, locul unde este așteptat impactul capsulei spaţiale cu solul.

Decuplarea motorului undeva deasupra Atlanticului de Sud.

Fixați în „fotolii“, cei doi așteaptă secunda în care, înainte de intrarea în atmosferă, urmează ca modulele navei să se detașeze unul de celălalt. Modulul orbital și compartimentul de agregate urmau să se dezintegreze, iar modulul din mijloc, locuit de cei doi cosmonauți, trebuia să ajungă la sol.

În zbor deasupra Saharei, au simțit un șoc puternic și o creștere a suprasarcinii, semn că a rămas doar capsula care îi va conduce spre Pământ cu o viteză hipersonică de aproximativ 28 Mach.

„Din teorie știam că ne vom transforma într-o bilă de foc a cărei suprafaţă poate atinge în punctele maxime temperatura de 1.700 de grade Celsius. În interior păstram 22-23 de grade deoarece protecția termică era eficientă. Modulul, sub forma unui clopot cu un diametru de 2 metri și la fel de înalt, era prevăzut cu două hublouri cu diametrul de 23 cm, un vizor optic pentru orientarea faţă de sol și o trapă de acces cu diametrul de 80 cm.

Deși suprasarcinile nu depășeau 4 g, după imponderabilitate, 4 g păreau mult mai greu de suportat.“

Capsula realizează o frânare continuă prin atmosferă, până când viteza ajunge la 900 km/h. Cei de la sol numără 16 secunde până la deschiderea parașutelor. Se ajunge la secunda 19 și nu se întâmplă nimic. Cele 3 secunde de suspans au însumat rapide gânduri negre.

În sfârșit, se zărește pe cer pata colorată în alb și portocaliu care îi aducea la sol pe cosmonauți.

aterizare dumitru prunariu dupa zbor cosmic 1981

Echipajul romano-sovietic la aterizare annie musca dumitru prunariu documentar inedit

Echipajul româno-sovietic la aterizare 

Readaptarea la gravitaţia terestră va fi dificilă.

„După ce am fost scos din modulul de aterizare, m-au luat pe sus patru membri ai echipei de căutare-salvare, și m-au așezat lângă Popov pe un șezlong. Pământul se clătina sub mine, iar eu aveam senzația că eram de plumb. Două infirmiere mă ștergeau cu alcool de funinginea preluată din capsula arsă din care ieșisem. Pulsul îmi era măsurat în permanenţă de un medic. Echipa mass-media aterizase cu un elicopter la câteva zeci de metri de capsula noastră. Alergau spre noi. Am auzit imediat vorbindu-se românește. Era Alexandru Stark, reporterul Televiziunii Române, căruia îi acordam primul interviu în limba mea după încheierea zborului.”

Primul interviu dupa aterizare cu Alexandru Stark

Primul interviu după aterizare cu Alexandru Stark

„Tradiția cosmică” spune ca primul autograf al cosmonautului revenit pe pământ să fie dat chiar pe capsulă. Dacă în momentul în care modulul a fost curățat și ambalat pentru a fi făcut ulterior cadou părţii române de către Academia de Știinţe a URSS, în patrimoniul căreia intrase la 12 februarie 1982, autografele celor doi membri ai echipajului dispăruseră, la aniversarea celor 10 ani de la zbor, Prunariu și Popov își așterneau din nou semnăturile pe modulul aflat astăzi la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” din București.

dumitru prunariu prin stepa kazaha  spre elicopter

Prin stepa kazahă spre elicopter

Djezkazgan, Baikonur…

Din stepa kazahă sunt transportați cu un elicopter în cel mai apropiat oraș, Djezkazgan, unde au parte de un protocol și li se acordă titlul de cetățeni de onoare chiar pe aeroport. De acolo ajung cu un avion la Baikonur, unde, seara târziu, încă perturbaţi și slăbiţi după zborul cosmic, sunt întâmpinaţi cu pâine și sare.

dumitru prunariu annie musca zbor cosmic mai 2014 revenirea pe pamant

Foto 1: Leonid Popov și Dumitru Prunariu, cetățeni de onoare ai orașului Djezkazgan, însoțiți de Aleksei Leonov și medicul Ivan; foto 2: Întâmpinați cu flori de liliac la baza de lansare de la Baikonur; foto 3: Pâine și sare la Baikonur

Controale medicale complete, senzori pe corp care vor înregistra parametrii medicali timp de 24 de ore și un somn pământean.

A doua zi, autografe, interviuri, plantarea pomului pe Aleea Cosmonauţilor și un program de recuperare completă după zborul cosmic.Inca un pom pe Aleea Cosmonautilor

Încă un pom pe Aleea Cosmonauților

Aeroportul militar Cikalovskaia și revenirea în Zviozdnîi Gorodok (Orășelul Stelar)…

Părinţii, soţiile și copiii celor doi cosmonauți îi întâmpină cu zâmbete și flori.

Tremurul vocilor se ascunde în spatele surâsului celor doi „învingători“.

dumitru prunariu cei doi fii catalin si Daniel

Cu cei doi fii, Cătălin și Daniel

„La Cikalovskaia am fost întâmpinaţi de familie și oficialităţi. De emoție, abia am reușit să raportez. Aveam un nod imens în gât. Am îmbrăţișat-o pe Crina, îmbrăcată într-o rochie roz, elegantă. I-am îmbrățișat și pe părinţii veniţi special din România pentru a asista la zborul meu, apoi i-am strâns la piept pe băieţi. Cătălin avea în mână câteva garoafe, iar Daniel mă strângea puternic de gât, întrebându-mă întruna: «Nu-i așa că n-o să mai pleci ?»”

dumitru dorin prunariu imagini zbor cosmic annie musca

Foto 1: Aeroportul Cikalovskaia; foto 2: Îmbrățișarea mamei; foto 3: Interviu a doua zi după aterizare

La 14 mai 1981, România devenea a 11-a ţară din lume care trimisese în Spaţiu propriul cosmonaut.

legitimatie de cosmonaut dumitru prunariu

dumitru prunariu legitimatie cosmonaut annie musca

Legitimația de cosmonaut  eliberată de Federația Aeronautică Internațională prin Federația Sporturilor Aeronautice a URSS, la 9 mai 1981. L-a însoțit în Cosmos pentru eventuala legitimare în caz de aterizare în afara URSS. 

dumitru prunariu Intr-o nava cosmica Soyuz-4 TMA modernizata. La sol, in 2004

Într-o navă cosmică Soyuz-4 TMA modernizată. La sol, în 2004

dumitru prunariu 13 august 2004. Tatal si cei doi fii, peste ani in Star City, ,protejati_ de Gagarin

13 august 2004. Tatăl și cei doi fii peste ani în Star City, protejați de Gagarin

Astăzi la 33 de ani de la încheierea zborului său cosmic, raportându-se la imensele distanțe parcurse de-a lungul carierei, la sutele de mii de kilometri străbătuți pe cale terestră și, mai ales, aeriană, Dumitru-Dorin Prunariu îndrăznește să socotească oarecum… prietenoasă distanța dintre Pământ și Cosmos…

Annie Muscă

(Sfârșit)

 Contact: facebook.annie musca

dumitru prunariu octombrie 2011. Capul Bunei Sperante...

Octombrie 2011. Capul Bunei Speranțe. Fotografii inedite din arhiva personală Dumitru-Dorin Prunariu

Dacă vreți să citiți povești incitante despre spațiul extraterestru, dar și povești de viață, sau dacă vreți să parcurgeți într-un ritm alert o carieră de peste 30 de ani în domeniul cosmic și diplomatic, dacă vreți să vă faceți o idee despre ceea ce înseamnă consecvență, procurați-vă unica biografie autorizată, apărută în 2012, sub semnătura lui Annie Muscă, la Editura Adevărul Holding, sub titlul Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut, volum care se va găsi pe perioada Târgului de Carte Bookfest (28 mai–1 iunie 2014, Romexpo, București) la standul Editurii Adevărul.

annie musca biografie cosmonaut dumitru prunariu 2012

Între 14–22 mai, perioadă ce reprezintă durata zborului cosmic din 1981, efectuat de un român, Annie Muscă v-a oferit pe acest site informații și imagini inedite.

Vezi episoadele precedente: 

31 de ani de la zborul unicului român în Cosmos, sărbătoriți la Biblioteca Metropolitană din București

Dumitru-Dorin Prunariu. Militar și civil, astronaut și diplomat

Aventura spațială a lui Dumitru-Dorin Prunariu continuă…

Zborul românului Dumitru-Dorin Prunariu în Spațiu continuă…

14 mai 1981: O zi predestinată pentru unul dintre Personajele mele: Dumitru-Dorin Prunariu

„Înainte de zborul cosmic” de Annie Muscă, Liber să spun, 13 mai 2014

31 de ani de la zborul unicului român în Cosmos, sărbătoriți la Biblioteca Metropolitană din București

annie musca volum dumitru dorin prunariu lansare biografi romani
În ziua de 21 mai a anului 1981, al 103-lea pământean se pregătea să revină din Cosmos

inedit rubrica restituiri liber sa spun31 de ani de la zborul unicului român în Cosmos au fost sărbătoriți la Biblioteca Metropolitană din București, chiar pe 21 mai 2012, prin lansarea volumului Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut, apărut la Editura Adevărul Holding.

„Într-o Românie în care oamenii încetaseră să mai viseze, iar regimul își arăta semnele agoniei, Dumitru-Dorin Prunariu a întruchipat visul de aur al generației sale, sfidând gravitația și barierele ideologice. La 14 mai 1981 devenea primul român care ajungea în spațiul cosmic.

Recunoscut în lume ca unul dintre cei mai activi astronauți, invitat permanent la cele mai importante întâlniri ale oamenilor de știință legate de Cosmos, Dumitru Prunariu ocupă poziții importante pe plan internațional. Autoritatea celui care a reușit să-și transforme numele într-un brand al performanței absolute s-a impus în țară și peste hotare prin muncăannie musca liber sa spun și perseverență, prin sacrificii personale și devotament.

De la copilăria petrecută în Brașovul negustorilor de altădată și mirajul Sputnik-ului, la anii de pregătire în Orășelul Stelar, de la activitatea internațională de după 1989 și întâlnirile memorabile, până la misiunea de ambasador în Federația Rusă și președinte al astronauților din întreaga lume, cartea de față cuprinde viața și activitatea acestui personaj intrat deja în legendă.” (Annie Muscă, Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut, București, Editura Adevărul Holding, 2012).

Dacă vreți să citiți povești incitante despre spațiul extraterestru, dar și povești de viață, sau dacă vreți să parcurgeți într-un ritm alert o carieră de peste 30 de ani în domeniul cosmic și diplomatic, dacă vreți să vă faceți o idee despre ceea ce înseamnă consecvență, procurați-vă unica biografie autorizată lansată acum doi ani.

annie musca biografie cosmonaut dumitru prunariu 2012

Mâine, 22 mai 2014, vă ofer pe acest site informații și imagini inedite despre revenirea pe Pământ a românului Dumitru-Dorin Prunariu, după un zbor cosmic reușit care a durat 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde.

Annie Muscă

(va urma)

Contact: facebook.annie musca

Vezi și: „Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut” de Annie Muscă – interviu cu Dumitru-Dorin Prunariu, realizat de Virgiliu Hodorogea

Imagini de la lansările volumului Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut de Annie Muscă

21 mai 2012, Biblioteca Metropolitană București

lansare volum dumitru prunariu annie musca biblioteca metropolitana bucuresti 21 mai 2014

Foto 1: Annie Muscă, Dumitru-Dorin Prunariu; foto 2: Alexandru Mironov despre biografia Dumitru-Dorin Prunariu de Annie Musca; foto 3: Peter Imre. Fotografii: © Alexandra Pașca

alexandru mironov despre biografia dumitru prunariu de annie musca

annie musca singura biografie dumitru prunariu zbor cosmos

Alexandru Mironov. Foto: © Alexandra Pașca

foto annie musca dumitru prunariu lansare carte prunariu singura biografie

dumitru prunariu dinu patriciu lansare catre prunariu 2012

Dumitru- Dorin Prunariu, Dinu Patriciu. Foto: © Alexandra Pașca

teodor melescanu si alex mironov dumitru prunariu volum de annie musca adeitura adevarul

Teodor Meleșcanu, Alex Mironov. Foto: © Alexandra Pașca

Teodor Meleșcanu, Marius-Ioan Piso,  Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA, Dinu Patriciu și Peter Imre

Teodor Meleșcanu, Marius-Ioan Piso, Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), Dinu Patriciu și Peter Imre. Foto: © Alexandra Pașca

annie musca biografie dumitru prunariu

 Foto: © Alexandra Pașca

annie musca biografii

dumitru prunariu autograf

annie musca  Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut

annie musca despre dorin prunariu

Autografe de la dumitru dorin prunariu eveniment biografie

biblioteca metropolitana bucuresti

primul roman in cosmos

Dumitru-Dorin Prunariu biografia unui cosmonaut singura biografie autorizata

zborul in cosmos al unui roman 1981

Dinu Patriciu Annie Musca  Dumitru Prunariu

Dinu Patriciu, Annie Muscă, Dumitru-Dorin Prunariu

2 iunie 2012, Târgul de Carte BOOKFEST, București

annie musca dumitru dorin prunariu alexandru mironov 2012 lansare biografie d prunariu

bookfest 2012 eveniment dumitru prunariu annie musca

dumitru prunariu biografia unui cosmonaut

despre biografia lui dumitru prunariu

Annie Muscă, Dumitru-Dorin Prunariu, Alexandru Mironov

annie musca dumitru dorin prunariu autografe

2 iunie 2012. Targul de carte BOOKFEST. Lansare carte Annie Musca, Dumitru-Dorin Prunariu - biografia unui cosmonaut, Ed. Adevărul Holding,

Annie Muscă, Dumitru-Dorin Prunariu. Fotografii inedite din arhiva personală Dumitru-Dorin Prunariu

Vezi episoadele precedente: 

Dumitru-Dorin Prunariu. Militar și civil, astronaut și diplomat

Aventura spațială a lui Dumitru-Dorin Prunariu continuă…

Zborul românului Dumitru-Dorin Prunariu în Spațiu continuă…

14 mai 1981: O zi predestinată pentru unul dintre Personajele mele: Dumitru-Dorin Prunariu

„Înainte de zborul cosmic” de Annie Muscă, Liber să spun, 13 mai 2014

Dumitru-Dorin Prunariu. Militar și civil, astronaut și diplomat

dumitru prunariu annie musca

inedit rubrica restituiri liber sa spunAnii de studenție la Facultatea de Aeronave din cadrul Politehnicii bucureștene, grație cărora devenise un foarte priceput inginer, apoi perioada de pregătire din Orășelul Stelar și experiența zborului cosmic i-au deschis românului Dumitru-Dorin Prunariu noi perspective, oferindu-i șansa legării unor prietenii trainice cu cei peste 500 de pământeni care și-au văzut planeta natală din Cosmos și a unor întâlniri providențiale cu personalități remarcabile din lumea internațională a științei și cercetării, a astronauticii și diplomației.

General Maior Dumitru-Dorin Prunariu

General maior Dumitru-Dorin Prunariu

Membru în organizaţii naţionale și internaţionale, invitat permanent în cadrul unor manifestări care militează la nivel mondial pentru utilizarea pașnică a spaţiului extraterestru, Dumitru-Dorin Prunariu s-a remarcat prin activitatea știinţifică și managerială în acest domeniu, prezidând ani la rând organisme internaționale importante.

Din noiembrie 2011 este Membru de Onoare al Academiei Române.

dumitru prunariu membru de onoare al academiei romane

25 noiembrie 2011. Dumitru-Dorin Prunariu este ales membru de onoare al Academiei Române

În imaginile următoare veți fi părtași ai unor întâlniri memorabile și veți deveni cunoscători doar ai câtorva etape din prestigioasa carieră a unicului astronaut român, care străbate în avion, an de an, sute și sute de mii de kilometri.

Dacă vreți să citiți povești incitante despre spațiul extraterestru, dar și povești de viață, sau dacă vreți să parcurgeți într-un ritm alert o carieră de peste 30 de ani în domeniul cosmic și diplomatic, dacă vreți să vă faceți o idee despre ceea ce înseamnă consecvență, procurați-vă unica biografie autorizată, apărută în 2012, sub semnătura mea, la Editura Adevărul Holding, sub titlul  Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut.

Între 14–22 mai, perioadă ce reprezintă durata zborului cosmic din 1981, efectuat de un român, vă ofer pe acest site informații și imagini inedite.

Annie Muscă

(va urma)

 Contact: facebook.annie musca

foto inedite dumitru prunariu kaluga rusia 1982 restituire annie musca

Foto 1: 1982, Kaluga (Rusia). Muzeul Cosmonauticii. Cu Hermann Oberth și fiica acestuia, Erna Roth-Oberth; foto 2: 1982, Muzeul Cosmonauticii (Rusia). Alături de savantul Herman Oberth și Hans Barth, biograful acestuia; foto 3: 1982, Moscova. Conferința internațională dedicată aniversării a 25 de ani de la lansarea primului satelit artificial al Pamântului; foto 4: Cu prof. Hermann Oberth la Feucht, în Germania, în 28 iunie 1989; foto 5: Cu prof. Hermann Oberth la Feucht, în iunie 1984

Atestatul de acordare a Medaliei de aur Hermann Oberth_ cosmonautului român Dumitru Prunariu

Foto 1: Atestatul de acordare a Medaliei de aur Hermann Oberth cosmonautului român Dumitru Prunariu; foto 2: Kaluga, 24 septembrie 1982. Nepotul lui K. Țiolkovski, Hermann Oberth, Dumitru Prunariu și acad. rus B. Rauschenbach

foto 1 Anii 80. Cu Alexandru Stark acasa la poetul Nichita Stanescu, _i so_ia sa,Dora

Anii ’80. Cu Alexandru Stark acasă la poetul Nichita Stănescu şi soţia sa, Dora

foto 2 Cernay (Fran_a), 1985. D. Prunariu (al 5-lea de la stg. la dr.) printre fondatori ai Asocia_iei Exploratorilor Spa_iului Cosmic (ASE) la congresul de constituire al acest

Cernay (Franţa), 1985. D. Prunariu (al cincilea de la stânga la dreapta) printre fondatori ai Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic (ASE) la congresul de constituire al acesteia

foto 3 drumitru prunariu Belgia. Noiembrie 1994. Cu prof. Hubert Curien -primul pre_edinte al European Space Agency _i pre_edinte al CERN

Dumitru Prunariu, Belgia, noiembrie 1994. Cu prof. Hubert Curien, primul preşedinte al European Space Agency şi preşedinte al CERN

foto 4 dumitru prunaru viena 1993.Cu pre_edintele Austriei, Thomas Klestil_, _i cosmonautul austriac Franz Viehbock la al IX-lea Congres Planetar al Asocia_iei Exploratorilor Spa_iului Cosmic

Dumitru Prunariu, Viena, 1993. Cu preşedintele Austriei, Thomas Klestil şi cosmonautul austriac Franz Viehbock la al IX-lea Congres Planetar al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, 1993

foto 5 d prunariu Viena 1999. Alaturi de Kofi Annan, secretar general al ONU la Conferin_a UNISPACE III. In spate, cosmonau_ii Franz Viehbock _i Chris Hadfield.

Viena, 1999. Alături de Kofi Annan, secretar general al ONU, la Conferinţa UNISPACE III. În spate, cosmonauţii Franz Viehbock  şi Chris Hadfield

2001. Ziua Cosmonauticii în Ora_elul Stelar. Presedintele Vladimir Putin printre cosmonau_i

2001. Ziua Cosmonauticii în Orăşelul Stelar. Preşedintele Vladimir Putin printre cosmonauţi

foto 6 in 2002, Dumitru-Dorin Prunariu, pre_edinte al Agen_iei Spa_iale Române, _i Heydar Aliyev, pre_edintele Republicii Aerbaidjan

În 2002, Dumitru-Dorin Prunariu, preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române şi Heydar Aliyev, preşedintele Republicii Azerbaidjan

foto 7 Casa NATO, 15 noiembrie 2002, cu Majestatea Sa Regele Mihai I al României _i Alteta Sa Regala, Principele Radu al României

Casa NATO, 15 noiembrie 2002, cu Majestatea Sa Regele Mihai I al României şi Alteţa Sa Regală, Principele Radu al României

2004 Dumitru-Dorin Prunariu la Ambasada României de la Moscova cu fosta sa profesoara de rusa din Oraselul Stelar, Maiiuna Mihailovna Iasnova

2004. Dumitru-Dorin Prunariu la Ambasada României de la Moscova cu fosta sa profesoară de rusă din Orăşelul Stelar, Maiiuna Mihailovna Iasnova

foto 8 Moscova, 8 mai 2005. Dumitru Prunariu, Ambasadorul român în federa_ia Rusa, întâmpina familia regala. Majesta_ile Lor Regele Mihai I al României si Regina Ana

Moscova, 8 mai 2005. Dumitru Prunariu, Ambasadorul român în Federaţia Rusă, întâmpină familia regală. Majestaţile Lor Regele Mihai I al României şi Regina Ana

foto 9 Dayton. Iulie 2003. Alaturi de astronautul american John Glenn

Dayton, iulie 2003. Alături de astronautul american John Glenn

foto 10 Cu Dennis Tito, primul turist spatial

Cu Dennis Tito, primul turist spaţial

foto 11 oraselul Stelar, 2001. d prunariu cu Dennis Tito (primul turist spa_ial) _i colegii de echipaj -Talgat Musabaev _i Iuri Baturin

Orăşelul Stelar, 2001. Dumitru Prunariu cu Dennis Tito (primul turist spaţial) şi colegii de echipaj, Talgat Musabaev şi Iuri Baturin

foto 13 Bremen, 3 oct. 2003. La Congresul Interna_ional de Astronautica, alaturi de celebrul Boris Certok care în 1945 adusese în URSS de la Peenemunde tehnologia germana pentru r

Bremen, 3 oct. 2003. La Congresul Internaţional de Astronautică, alături de celebrul Boris Certok, care în 1945 adusese în URSS de la Peenemunde tehnologia germană pentru rachete

foto 14 Bucuresti, 9 mai 2006 dumitru prunariu cu Prof. Nicolas Mateesco-Matte la înfiin_area AACR- Autoritatea Aeronautica Civila Româna

Bucureşti, 9 mai 2006. Cu prof. Nicolas Mateesco-Matte la înfiinţarea AACR (Autoritatea Aeronautică Civilă Română)

foto 15 ambasada Româna de la Moscova, nov. 2004. D.Prunariu ambasador al României la Moscova, cu Alexandru _a_ulescu, veteran de razboi _i fost deportat si Eugen Doga,cunoscut compoz

Ambasada României de la Moscova, noiembrie 2004. Dumitru-Dorin Prunariu, ambasador al României la Moscova, cu Alexandru Ţăţulescu, veteran de război şi fost deportat şi compozitorul Eugen Doga

foto 16 dumitru prunariu In 2005 cu astronautul american John Young

În 2005 cu astronautul american John Young

foto 17New York,13oct.2010. D.Prunariu, pre_. UN COPUOS la cea de-a 4-aComisie a AdunariiGeneralONUpentru adoptarea Declara_iei privind utilizarea pasnica a spatiuluiextraatmosferic

New York, 13 octombrie 2010. Dumitru Prunariu, preşedinte UN COPUOS la cea de-a 4-a Comisie a Adunării Generale ONU pentru adoptarea Declaraţiei privind utilizarea paşnică a spaţiului extraatmosferic

foto 18 dumitru prunariu cu Pre_edintele UE, Herman van Rompuy. Brussels, 2009

Cu Preşedintele UE, Herman van Rompuy, Bruxelles, 2009

foto 19 2002. Muzeul Militar National-Bucuresti. Modulul Soyuz-40

2002. Muzeul Militar Naţional Bucureşti: modulul Soyuz-40

foto 20.Ambasada româna de la Geneva, nov2010.DP,pre_ UN COPUOS laConferin_a privind utilizarea spa_iului extraatmosferic (UNIDIR)

Ambasada României de la Geneva, noiembrie 2010. Preşedinte UN COPUOS la Conferinţa privind utilizarea spaţiului extraatmosferic (UNIDIR)

foto 21 Dubai nov2011. Prezentare laConferin_a Asocia_iei Interna_ionale a Barourilor despre asigurarile cosmonau_ilor

Dubai, noiembrie 2011. Prezentare la Conferinţa Asociaţiei Internaţionale a Barourilor despre asigurările cosmonauţilor

foto 22Kremlin, 12 aprilie 2011. Primul cosmonaut român decorat de Pre_edintele Dmitri Medvedev cu Medalia de Merit pentru Explorare Spa_iala

Kremlin, 12 aprilie 2011. Primul cosmonaut român decorat de Preşedintele Dmitri Medvedev cu Medalia de Merit pentru Explorare Spaţială

foto 23 Autograful presedintelui Federa_iei  Ruse, Dmitri Medvedev

 Autograful Preşedintelui Federaţiei  Ruse, Dmitri Medvedev

foto 24 19 aprilie 2012. Colorado-Springs.  Al 28-lea Simpozion Spa_ial Na_ional american

19 aprilie 2012, Colorado-Springs. Al 28-lea Simpozion Spaţial Naţional american 

Fotografii inedite din arhiva personală Dumitru-Dorin Prunariu

Vezi episoadele precedente: 

Aventura spațială a lui Dumitru-Dorin Prunariu continuă…

Zborul românului Dumitru-Dorin Prunariu în Spațiu continuă…

„Înainte de zborul cosmic” de Annie Muscă, Liber să spun, 13 mai 2014

14 mai 1981: O zi predestinată pentru unul dintre Personajele mele: Dumitru-Dorin Prunariu

Cafea/catifea

cafea

„Vino sâmbătă la Vlaicu

Şi te-mbracă-n catifea,

Vino sa asculţi povestea

Scrisă-n ceaşca de cafea.”

Cea mai frumoasă întâlnire la cafea din Capitală are loc sâmbătă, 17 mai 2014, ora 16.30 la Ceai la Vlaicu (strada Aurel Vlaicu, nr. 47 Bucureşti), alături de maeştrii: Anton Carabelaian, fiul celui mai cunoscut cafegiu al Bucureştilor de odinioară, Avedis Carabelaian şi Gheorghe Forescu, cel mai îndrăgit cafegiu al Bucureştiului de azi.

Veniţi, dar, să stăm la poveşti, să degustăm cafea de la Delicatese Florescu şi să ne-ndulcim sâmbătă cu deserturi catifelate precum caimacurile din ceşti ori s-o condimentăm cu gustărele cu leac.

cafea maestri ai cafelei

Vă oferim, aşadar: cafea de la Delicatese Florescu; baclava armenească de la chef Paul Agopian; tort crocant de bezele cu cafea şi/sau lămâie; saleuri cu chimion negru, zis negrilică; Confesiunile unui cafegiu de Gheorghe Florescu (ediţie nouă) cu autograf; lecţii de preparare a celei mai bune cafele la ibric; poveştile a doi oameni mari destăinuite bob cu bob şi cu fiecare mică sorbitură din cafea.

Participarea la eveniment nu este condiţionată de purtarea îmbrăcămintei din catifea. Credem doar că ar fi minunat dacă venim toţi la cafea, în catifea.

Aventura spațială a lui Dumitru-Dorin Prunariu continuă…

documentar annie musca zborul cosmic dumitru dorin prunariu 1981 liber sa spun
16-17-18 mai 1981

Alte trei zile în imponderabilitate…

inedit rubrica restituiri liber sa spunNumeroase experimente științifice realizate în imponderabilitate de către românul Dumitru-Dorin Prunariu, ajuns în Spațiu prin programul „Intercosmos”, la care România aderase în 1968, studierea câmpului magnetic al Pământului și studii asupra sistemului de orientare al stației și de observare a Terrei deasupra teritoriului României; dor de casă și risc maxim în mediul deloc prielnic vieții. Radiațiile pot leza ireversibil ochii, iar unele organe interne pot fi și ele afectate. Nava poate fi oricând lovită de micrometeoriţi sau deșeuri cosmice, de resturile altor sateliţi inactivi sau ale unor trepte de rachete purtătoare, explodate pe orbită. Dezermetizarea cabinei și incendiul la bord sunt două situaţii extreme care pot deveni fatale. Există cazuri în care echipajul mai are timp să determine cauza și să-și ia măsuri de salvare.

annie musca zbor cosmic 1981 dumitru prunariu detalii inedite

Saliut-6. Activități tehnice în imponderabilitate

Cum respiră un cosmonaut? Cum se hidratează?

„Aerul, adus de acasă în staţia orbitală sau în nava cosmică, era continuu reciclat, dar aer exista și în rezervoare speciale, sub presiune, pentru a compensa eventualele pierderi în cazul unei dezermetizări. Apa era și ea adusă tot de la sol și păstrată în recipiente speciale. În unele cazuri se putea obține din reciclarea umidității degajate prin respirație și transpirație, iar în situații-limită, se putea utiliza și apa eliminată pe cale fiziologică, reciclată complet.”

masa in cosmos dumitru prunariu annie musca

Servitul mesei la bordul stației orbitale

În ce constă hrana lui?

„Hrana, spre surprinderea multora, era foarte variată. Nicidecum pastile superconcentrate. Ba, dimpotrivă, pachete cu hrană deshidratată și cutii de conserve cu diverse preparate. De la supe, ciorbe și friptură, până la pastă de brânză, cafea sau lapte condensat. Doar modalitatea de hrană era specială. Totul se sorbea prin tuburi. Tuburile și conservele cu diverse mâncăruri erau încălzite într-un cuptoraș electric, iar hrana deshidratată își recăpăta consistența în câteva minute, cu ajutorul apei fierbinți introduse printr-un furtunaș. Se mânca până și acroșka, bitoci sau kașă, bucate tradiționale rusești care ne fuseseră servite și în Orășelul Stelar.”

Cum își face toaleta și ce se întâmplă cu deșeurile fiziologice?

„Pentru toaleta zilnică primisem prosoape umede impregnate cu o soluție dezinfectantă, iar periatul dinților se făcea cu o batistă din același material înfășurată pe deget.

Toaleta era folosită aproape ca la sol, dar funcționa cu aspirație și avea circuite separate pentru urină și reziduurile biologice. Acestea rămâneau în niște săculeți care se închideau etanș și se aruncau în recipientul pentru deșeuri.”

Pentru cosmonautul Dumitru Prunariu și pentru ceilalți trei colegi ruși de echipaj existau și clipe de relaxare. Își luaseră cu ei un casetofon și casete cu muzica preferată, iar din partea Televiziunii Române primiseră câteva benzi cu emisiuni de varietăți pe care le puteau viziona la un videomagnetofon.

cum se odihnesc cosmonautii in timpul zborului

Cosmonautul român, deloc străin de arta fotografică pe care și-o însușise de unul singur încă de pe vremea studenției, a realizat în spațiul cosmic sute de fotografii și filme, după ce urmase în Orășelul Stelar cursuri speciale cu profesioniști ruși, învățând să mânuiască cele mai performante aparate foto din acea perioadă. În trusa de la bordul stației orbitale existau un Hasselblad și un Praktica, dar și un Canon automat de buzunar, „ilegal” adus în Cosmos de colegul lui, Popov, care îl obținuse de la prietenul lor francez, Patrick Baudry, candidat astronaut atunci.

dorin prunariu cu aparatul foto in cosmos annie musca

„Foloseam filme Kodak și le păstram în casete de plumb, pentru a le feri de voalare. Sensibilitatea filmelor era 100, 200 sau 400 ASA, ceea ce nu ne permitea să obținem imagini fidele la pozele exterioare de noapte. Filmele trimise și aduse din Cosmos erau înseriate și numărate, iar la revenire le dădeam în primire unui «tovarăș». Puține imagini au fost date publicității. Am aflat apoi că erau trecute prin filiera serviciilor speciale…”

foto dorin prunariu cosmos liber sa spun annie musca

Aparatul foto, prezent și în Cosmos

Insolite imagini din Cosmos s-au înscris pe retina celor care au avut parte de ele. Cu siguranță, acestea vor rămâne mai grăitoare decât orice instantaneu surprins de un aparat de fotografiat.

Complexul orbital Saliut-6 - Soyuz T4, fotografiat, pe 22 mai 1981, de catre cosmonautul român, din nava cosmica Soyuz-40

Complexul orbital Saliut-6 – Soyuz T4, fotografiat, pe 22 mai 1981, de către cosmonautul român, din nava cosmică Soyuz-40

Dacă vreți să citiți povești incitante despre spațiul extraterestru, dar și povești de viață, sau dacă vreți să parcurgeți într-un ritm alert o carieră de peste 30 de ani în domeniul cosmic și diplomatic, dacă vreți să vă faceți o idee despre ceea ce înseamnă consecvență, procurați-vă unica biografie autorizată, apărută în 2012, sub semnătura mea, la Editura Adevărul Holding, sub titlul  Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut.

Un deceniu de la zborul spa_ial. Aceea_i formula la Muzeul Militar Na_ional din Bucure_ti. De la stg. la dr. V. Savinîh, D. Prunariu, V. Kovalionok, L. Popov

Un deceniu de la zborul spațial. Aceeași formulă la Muzeul Militar Național din București. De la stânga la dreapta: V. Savinîh, D. Prunariu, V. Kovalionok, L. Popov

dumitru prunariu leonid popov elena kondakova moscova 2005

Leonid Popov, Elena Kondakova (a treia femeie-cosmonaut din Rusia), Dumitru-Dorin Prunariu – Moscova, 10 iulie 2005, acasă la Leonid Popov

Între 14–22 mai, perioadă ce reprezintă durata zborului cosmic din 1981, efectuat de un român, vă ofer pe acest site informații și imagini inedite.

Annie Muscă

(va urma)

Contact: facebook.annie musca

dumitru prunariu cnes 2011 imagini inedite imponderabilitate

21 iunie 2011. Le Bourget (Franța). Din nou sub efectul imponderabilității și obținerea Certificatului acordat de CNES (Centrul Național de Studii Spațiale) și Novespace pentru un zbor parabolic cu un avion experimental Airbus A-300.  Fotografii inedite din arhiva personală Dumitru-Dorin Prunariu

 annie musca

 Annie Muscă

annie musca biografie dumitru dorin prunariu

Vezi episoadele precedente: 

Zborul românului Dumitru-Dorin Prunariu în Spațiu continuă…

„Înainte de zborul cosmic” de Annie Muscă, Liber să spun, 13 mai 2014

14 mai 1981: O zi predestinată pentru unul dintre Personajele mele: Dumitru-Dorin Prunariu

Zborul românului Dumitru-Dorin Prunariu în Spațiu continuă…

dumitru prunariu 15 mai 1981 zbor cosmos annie musca documentar inedit
Doar 9 minute între Pământ și Cer…

inedit rubrica restituiri liber sa spunDesprinderea navei de racheta purtătoare face să se instaleze imponderabilitatea. Din acel moment, organismul uman începea să fie supus unor transformări specifice: dureri intense de cap, presiune, urechi și nas înfundat, senzație de ochi bulbucați, dureri în coloana vertebrală, circulație sanguină deficitară în membrele inferioare…

Suprasarcina de aproape 4 g, produsă de creșterea accelerației, le dădea senzația că ar duce în spate câte patru persoane cu aceeași greutate. Culcați pe spate, cu fețele deformate, împingându-și limba în față pe dinți, doar ca să îndepărteze senzația că s-ar fi putut îneca cu ea, cei doi cosmonauți transmiteau la sol prin laringofoane parametrii navei. Din inflexiunile vocilor, cei de pe Pământ – tehnicieni, medici și psihologi – deduceau starea psiho-emoțională a celor doi și urmăreau îndeaproape parametrii medicali și alți indici.

15 mai 1981

Nava cosmică Soyuz-40 efectuează joncțiunea cu complexul orbital Saliut-6 – Soyuz T-4, operațiune transmisă în direct acasă, prin intermediul legăturilor radio-tv. Momentul joncțiunii a fost așteptat, privit și aplaudat de către specialiștii aflați la Centrul de Dirijare a Zborurilor Cosmice de lângă Moscova. Cei doi președinți, Ceaușescu și Brejnev, pregătiseră câte o telegramă pentru momentul istoric, dar fiind ora 1.00 noaptea, acestea au fost citite de către crainici.

urmarirea zborului cosmic dumitru prunariu 1981 annie musca

Foto 1: 15 mai 1981. Centrul de Urmărire a Zborurilor Cosmice de lângă Moscova. Delegația română aplaudă joncțiunea navei cosmice Soyuz-40 cu laboratorul spațial Saliut-6; foto 2: Col. dr. Vasile Teodorescu, medicul raspunzător de candidații români, mr. ing. Dumitru Dediu  și delegația Ministerului Apărării urmărind zborul din centrul de Urmărire a Zborurilor Cosmice de lângă Moscova

Întâlnirea cu echipajul sovietic Vladimir Kovalionok – Viktor Savinîh a fost imortalizată în fotografii și în film. Aflați pe orbită din 21 martie 1981, Kovalionok și Savinîh așteptau cu nerăbdare vești de acasă.

Din acel moment cele două echipaje debutau în realizarea cu pricepere a numeroase experimente științifice din domeniul astrofizicii, al studiului radiațiilor cosmice și al tehnologiilor spațiale, din domeniul medicinei, biologiei și psihologiei.

dumitru prunariu imponderabilitate activitati tehnice in timpul zborului cosmic

Saliut-6. Activități tehnice în imponderabilitate

ASTRO, MINIDOZA, INTEGRAL, CAPILAR, NANOBALANȚA, IMUNITATEA, PNEUMATIC, BALISTO, RHEO, INTERFERON, NEPTUN, GULER, INFORMAȚIA, OPERATOR, ANCHETA, CAPACITATEA DE LUCRU, RELAXAREA, CHESTIONAR, iată denumiri de experimente realizate în Spațiu. Acestea au fost concepute de specialiști români – Dumitru Hașegan, Alexandru Marin, Cristian Blaj, Mircea Ciobanu, Voicu Lupei, Dorel Toma, Dumitru Ursu, Valeriu Ceaușu, Sorin Cănănău, Nicolae Cajal – renumiți cercetători din institute românești: Institutul de Științe Spațiale, Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară, Institutul de Fizica Aparatelor cu Radiații, Institutul de Tehnologii Izotopice și Moleculare, Institutul de Medicină Aeronautică și Spațială, Institutul de Fiziologie Normală și Patologică și Institutul de Virusologie.

„Cobai” în Cosmos

Pe organismul astronauților se fac multiple experimente. Imaginile arată corpul românului, blindat de senzori, prin intermediul cărora transmitea la sol datele înregistrate.

cobai experimente medicale cosmos

dumitru prunariu experimente medicale cosmos

„Cobai” pentru experimente medicale la bordul stației orbitale Saliut-6

16 răsărituri și 16 apusuri…

Deși la fiecare 24 de ore, călătorii în spațiu aveau 16 răsărituri și 16 apusuri, datorită rotirii Pământului, ei lucrau după ciclul obișnuit de 24 de ore, doar pentru a nu li se perturba ritmul biologic. Noțiunile de „sus” și „jos” fuseseră anihilate, iar Ziua și-o „fabricau” ei înșiși, descoperind hublourile și aprinzând luminile, după cum Noaptea „venea” la acoperirea hublourilor și stingerea luminilor.

„Locul meu de odihnă era pe tavanul stației orbitale”, mărturisește astronautul român.

dumitru prunariu pregatirea pentru somn in cosmos documemntar inedit annie musca

Pregătirea pentru somn în Cosmos. Fotografii inedite din arhiva personală Dumitru-Dorin Prunariu

Cum hubloul rămâne ispititorul refugiu pentru astronauți, Dumitru Prunariu povestește cum admira fascinat culorile Pământului sau cerul „negru ca smoala” și stelele de un „alb mat”. Prin hublou, pe timp de noapte, i s-au arătat toate fețele Pământului, de la Zonele de Coastă ale Statelor Unite și Europa, de unde răzbăteau lumini, la zonele est-europene, care de-abia puteau fi observate în întunecimea lor. În schimb, România i s-a arătat asemeni unei pâini rumene de casă….

Dacă vreți să citiți povești incitante despre spațiul extraterestru, dar și povești de viață, sau dacă vreți să parcurgeți într-un ritm alert o carieră de peste 30 de ani în domeniul cosmic și diplomatic, dacă vreți să vă faceți o idee despre ceea ce înseamnă consecvență, procurați-vă unica biografie autorizată, apărută în 2012, sub semnătura mea, la Editura Adevărul Holding, sub titlul  Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut.

Între 14–22 mai, perioadă ce reprezintă durata zborului cosmic din 1981, efectuat de un român, vă ofer pe acest site informații și imagini inedite.

Annie Muscă

(va urma)

Contact: facebook.annie musca

28 mai 2012. Lansarea biografiei la Libraria Ralu din Brasov

Annie Muscă și Dumitru-Dorin Prunariu la lansarea biografiei Dumitru-Dorin Prunariu, Libraria Ralu din Brașov, 28 mai 2012

 annie musca biografie dumitru dorin prunariu

Vezi episoadele precedente: „Înainte de zborul cosmic” de Annie Muscă, Liber să spun, 13 mai 2014

14 mai 1981: O zi predestinată pentru unul dintre Personajele mele: Dumitru-Dorin Prunariu