Drumul celor puțini. Amintirile unui pilot de vânătoare ieşit din încercuirea de la Stalingrad

Greceanu drumul celor putini

În colecția „Vremea aviației” a Editurii Vremea din București a apărut volumul Drumul celor puțini. Amintirile unui pilot de vânătoare ieşit din încercuirea de la Stalingrad de Tudor Greceanu, ediţia a II-a revăzută și adăugită, îngrijită de colonel (r) Dumitru Roman. Cuvânt înainte de Martha Greceanu. Prefață de Neagu Djuvara. Continuă lectura „Drumul celor puțini. Amintirile unui pilot de vânătoare ieşit din încercuirea de la Stalingrad”

Lansările Editurii Vremea la Gaudeamus 2015

Tanara generatie interbelica miruna lepus

editura vremeaVă invităm la evenimentele organizate de Editura Vremea în cadrul Târgului Internaţional de carte GAUDEAMUS, în perioada 19–22 noiembrie 2015, între orele 10.00 şi 20.00, la parterul Pavilionului central al Romexpo București, la standul 33 şi vă invităm la numeroase lansări de carte:

Joi, 19 noiembrie, ora 19.00, Sala Cupola

Solitarul solidar. Lordul Byron de Corina Cristea
Invitaţi: Corina Cristea, Silvia Colfescu, Miruna Lepuş
Trecere de Alexander Bibac
Invitaţi: Alexander Bibac, Silvia Colfescu, Miruna Lepuş
Arhitectura, profesia mea de Gheorghe Leahu Continuă lectura „Lansările Editurii Vremea la Gaudeamus 2015”

România în lumini şi umbre. 1909–1919

ROMANIA IN LUMINI SI UMBRE AFIS

Editura Humanitas şi Fundaţia Calea Victoriei vă aşteaptă luni, 19 octombrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu pentru o întâlnire cu Dan C. Mihăilescu, Sandra Ecobescu, Constantin Ardeleanu şi Iustina Croitoru despre România în lumini şi umbre. 1909–1919 de Ethel Greening Pantazzi. Continuă lectura „România în lumini şi umbre. 1909–1919”

Din Bucureștiul de altădată: Casa Golescu

casa-golescu-palatul-domnesc-bucuresti-vechi

În perioada 1812–1815, pe o parte a terenului pe care se află astăzi Palatul Republicii, fostul Palat Regal, Dinicu Golescu, pe numele său adevărat Constantin Golescu (7 februarie 1777– 5 octombrie 1830) boier și cărturar român, fiu al marelui ban din Ţara Românească Radu Golescu și al Zoiței Florescu, a construit o casă în stil neoclasic „pentru viitorime”, lângă Biserica Kretzulescu din Bucureşti. Continuă lectura „Din Bucureștiul de altădată: Casa Golescu”

Poveste din Afganistan

poveste din afganistan ilie pintea

În exclusivitate pentru Radio 3Net „Florian Pittiș”

armata romana afganistan liber sa spunNu știu alții cum sunt, dar eu mi-am dorit de când m-am apucat de meseria asta să ajung în locuri interesante și să cunosc oameni adevărați, pentru că acesta e cel mai mare – și poate singurul – privilegiu al reporterului. Am avut noroc. Din ținutul momârlanilor și de la Valea minerilor, m-am trezit, după o mulțime de drumuri și locuri ce au însemnat tot atâtea reportaje, într-un avion zgomotos, în drum spre Kandahar, unde aveam să trăiesc, pentru câteva săptămâni, experiențe extraordinare.

Credeam că poveștile lui Mario și discuțiile lungi cu Radu mă pregătiseră pentru ce aveam să găsesc în linia întâi a războiului din Afganistan, dar nimic nu se compară cu saltul pe pista fierbinte a aeroportului militar din Kandahar, într-un miez de noapte plin de zgomote, de praf și de luminile avioanelor care își luau zborul. Aerul mirosea altfel, căldura parcă radia din beton, iar oameni grăbiți alergau pe lângă noi spre paleții descărcați din bătrânul Hercules care ne adusese până aici, cale de aproape 5000 de kilometri.

afganistan avion hercules armata romana

O să vi se pară ciudat, dar m-am simțit acasă de cum am pus piciorul în Afganistan; părea că mă întorceam printre cei pe care abia atunci i-am cunoscut și am ținut ochii și urechile deschise ca să păstrez în minte fiecare senzație, fiecare clipă, fiecare om căruia îi strângeam mâna. A fost un privilegiu să pot să îi cunosc la lucru pe militarii români aflați în misiune aici, după ce cu puțină vreme în urmă aflasem faptele de arme ale generalului Nicolae Ciucă și ale oamenilor conduși de el în celebra bătălie de la Nassirya, în Irak. Am avut șansa să le aflu poveștile și să le spun mai departe celor de acasă, și credeți-mă că fiecare dintre cei pe care i-am cunoscut acolo este un personaj de reportaj. I-am însoțit în misiuni, prin praful și căldura Afganistanului, i-am văzut în avanposturile din munți și m-am simțit mândru să îi aud pe partenerii de coaliție vorbind la superlativ despre Armata Română, și asta nu din politețe, ci pentru că felul în care își îndeplinesc misiunea băieții noștri e unul care ne face cinste.

kandahar biserica romaneaca

Biserica românească din Kandahar

Sunt multe poveștile cu care am plecat din Afganistan, dar câteva merită spuse și o fac ori de câte ori am ocazia. Chiar dacă nu sunt un om religios, m-a impresionat slujba la care am asistat în biserica românească din Kandahar, o biserică pe care militarii noștri au construit-o aici cu mari eforturi, și nu aveai cum să rămâi indiferent văzând peretele plin de portretele celor căzuți la datorie, care ne aminteau că războiul e la câțiva pași distanță. Am aflat ce preț plătește fiecare militar când îi lasă în urmă pe cei dragi ascultându-l pe colonelul Vasile Godeanu, un tanchist cu suflet de poet, care ne-a lăsat cu ochii în lacrimi vorbindu-ne despre băiețelul său, care l-a întâmpinat la întoarcerea dintr-o misiune, și am fost martor la camaraderia profundă dintre acești oameni, a căror viață depinde în fiecare clipă de cel de lângă el.

colonelul vasile godeanu

Colonelul Vasile Godeanu. Foto: Ilie Pintea

Din Afganistan am plecat cu multe amintiri, cu o mulțime de imagini – pentru că la Radio România puteți vedea ceea ce ascultați – și cu o emblemă de care nu mă despart niciodată de atunci: scrie pe ea ROMÂNIA și are culorile drapelului nostru. Am primit-o de la unul dintre militarii români din Afganistan și e, pentru mine, simbolul mândriei de a fi român, pentru că a fost purtată acolo unde România stă cu fruntea sus printre marile armate ale lumii.

Ilie Pintea

Corespondent Radio România Actualități

Fotografii: Radio România Actualități

Vezi și: „Povești din spatele uniformei. Despre țara mea. Povestea Kandaharului sau despre despre o «armată de ambasadori»” de Mario Balint

„Luptătorii din umbră ai Armatei României” de Radu Dobrițoiu

Din viața unui om oarecare

din viata unui om oarecare lansare windsor

Herman Victorov, stabilit în Canada din 1976, un om de succes, îşi povestește viaţa în cartea Din viața unui om oarecare, apărută la Editura Maple Red Publishing House Toronto de pe lângă revista „Observatorul”.

herman victorov

Herman Victorov 

Cartea fost lansată la Windsor, unde trăieşte domnul Herman Victorov şi la Toronto. Sâmbătă, 11 octombrie 2014, la ora 13.00, volumul va fi lansat la Librăria „Eminescu” din Bucureşti.

florin-piersic

Florin Piersic

Vor fi prezenţi domnul Herman Victorov şi Mihaela Ignat, colaborator al revistei „Observatorul” din Canada. Florin Piersic, un vechi prieten al autorului va vorbi la această lansare.

http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=13718

 

Tortura, pe înțelesul tuturor

florin constantin pavlovici tortura pe intelesul tuturor

Contemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Irlandei, anunță publicarea volumului Tortura, pe înțelesul tuturor. Memorii de Florin Constantin Pavlovici, editat de Lidia Vianu.

Editura Contemporary Literature Press publică un volum apărut inițial în anul 2001. Cărții i s-a decernat Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. Ea a fost tipărită în trei ediții — lucru mai puțin obișnuit într-o lume nerăbdătoare, care difuzează din ce în ce mai greu cartea pe hârtie.

Tortura, pe înțelesul tuturor apare într-un moment în care bântuie povestirile de tip polițist: ele dezleagă cazul pe ultima pagină, iar de acolo înainte e treaba justiției. Cititorul e mulțumit să delege judecata morală, să nu aibă ultimul cuvânt de spus. Într-o vreme în care piața literară a fostelor țări comuniste era inundată de lamentațiile și indignarea firească a memoriilor concentraționare, apărea această carte — la care se râde. Se râde în hohote. Uneori.

inchisoare comunista

De cine râdem? Râdem de ființe dezbrăcate de tot ceea ce înseamnă dreptate, normalitate, de nevoia de „fericire în viitor”, de credința că cineva cândva le va elibera de coșmar. Râdem, mai ales, de privilegiații scenariului: de cei care crapă țeste și sfărâmă oase. De ce râdem? De bâte? De frigul inuman? De înfometare? De lagărele de muncă în care sunt exterminați de-a valma oameni de carte, studenți, preoți, țărani? De faptul că unii dintre ei se lasă zdrobiți și fraternizează cu torționarii? Sau poate de descoperirea că pe alții tortura îi face mai frumoși decât ar fi ajuns ei altfel vreodată? Râdem pentru că descoperim un adevăr pe care mulți îl crezuseră pierdut. Trăind în cel mai aberant, degradant și înspăimântător spațiu cu putință — închisorile politice comuniste, eroii sunt anihilați de mizeria fizică, dar au un refugiu: Die Gedanken sind frei. Iar gândurile lor sunt în primul rând morale. Ei judecă lumea în ale cărei subterane se află. Judecata lor este fără drept de apel.

Fost deținut la nici 23 de ani, om de radio o viață întreagă după eliberare, Florin Pavlovici rupe tăcerea și face la 65 de ani un lucru pe care era hotărât până atunci să nu-l facă niciodată cât va trăi: ne explică Tortura așa încât noi s-o înțelegem. À bon entendeur, salut!

Lidia Vianu

Tortura, pe înțelesul tuturor. Memorii de Florin Constantin Pavlovici, editat de Lidia Vianu, se lansează oficial vineri, 29 august 2014, dar volumul poate fi consultat și descărcat din acest moment la adresa de internet:

http://editura.mttlc.ro/florin-pavlovici-tortura.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii,  lidia.vianu@g.unibuc.ro