Fii Audrey Hepburn pentru o zi!

audrey-hepburn

Mic târg cu dichis

Rochițe cochete, accesorii glam, prăjituri yum, împletituri chic și ceaiuri delicate te așteaptă duminică, 27 noiembrie 2016 la ceainăria ARTea din București (str. Amiral Vasile Rseanu nr. 1), între orele 14.00–2000. Probează tot ce poftești și fii Audrey Hepburn pentru o zi!

Intrarea pentru vizitatori este cât se poate de liberă și degajată. Continuă lectura „Fii Audrey Hepburn pentru o zi!”

Eleganţă şi tradiţie în moda feminină. De la Belle Époque la interbelic

expo cotroceni

eveniment liber sa spunMuzeul Naţional Cotroceni organizează joi, 3 martie 2016, ora 18.00, în Salonul Cerchez, vernisajul expoziţiei Eleganţă şi tradiţie în moda feminină. De la Belle Époque la interbelic, expoziţie dedicată Zilei de 8 Martie – Ziua Internaţională a Femeii. Continuă lectura „Eleganţă şi tradiţie în moda feminină. De la Belle Époque la interbelic”

Florentina Giol, designer vestimentar, invitată la „Delishow – Fashion and Culinry Mashup” Tel Aviv

florentina giol tel avivInstitutul Cultural Român de la Tel Aviv susține prezența designerului vestimentar Florentina Giol la evenimentul „Delishow – Fashion and Culinary Mash-up” – White Night Europa, joi, 25 iunie 2015. Detalii despre întregul eveniment sunt publicate la adresa http://whitenight.whats-on.co.il/en/ (în limba engleză) și http://whitenight.whats-on.co.il/ (în limba ebraică).

Continuă lectura „Florentina Giol, designer vestimentar, invitată la „Delishow – Fashion and Culinry Mashup” Tel Aviv”

Săptămâna Modei de la Londra

international show case 2015

Luni, 23 ianuarie 2015, s-au decernat, în secţiunea International Fashion Showcase din cadrul Săptămânii Modei de la Londra, premiile „Emerging Talent Awards”, acordate celor mai talentaţi tineri designeri şi curatori din lume, respectiv celei mai bune expoziţii aflate în competiție. După succesul de anul trecut, când România a obținut prin tânărul creator Lucian Broscățean Mențiunea Specială a juriului la categoria „Best Emerging Designer”, la ediţia din acest an designul românesc a fost prezent din nou pe vestitul podium al modei de la Londra, de data aceasta cu trei importante distincții. Continuă lectura „Săptămâna Modei de la Londra”

Salon de mărţişor

salon de martisor afis

Design vestimentar – bijuterie de autor – artă

Marţi, 24 februarie 2015, începând cu ora 14.00, se deschide „Salonul Primavera”, ediţia a doua” cu cei mai cool designeri vestimentari, de bijuterie şi lucrări de artă. Din 24 februarie până pe 14 martie vino să întâmpini primăvara la Galeria Galateca din București (str. C. A. Rosetti nr. 2-4)! Te aşteptăm cu evenimente concept şi multe surprize!

Adelina Ivan, Cristian Samfira, 2 Noir, Lena Criveanu, Edita Lupea, Lana, Claudia Castrase, Carmina Cimpoeru, Isabela Măndoiu, Rad Playground, Iutta vin cu o selecţie de primăvară.
Bijuterii de autor semnate de Raluca Buzura, Lady Magpie, Fashion Machine şi ilustraţii delicate create de Beba, Alexandru Nimurad, Georgiana Chitac şi Cris Barsony. O selecţie de obiecte de porţelan semnate de Irina Wagner va completa atmosfera. Tot aici Marie Nouvelle îşi va lansa noua colecţie home&deco.
Andreea Baniţă, maitre fleuriste, va aduce culori şi arome de primăvară.
În fiecare săptămână la „Primavera” lansăm colecţii şi pregătim surprize.

Conferințele Teatrului Național din București: „Pledoarie pentru pălărie”

conferintele-tnb-liber sa spun

eveniment liber sa spunDuminică, 8 februarie 2015, de la ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București, în cadrul programului „Conferințele Teatrului Național”, Adina Nanu prezintă conferinţa cu tema Pledoarie pentru pălărie.

pledoarie pentru palarie adina nanu conferintele tnb

Teatrul Național „I. L. Caragiale” din Bucureşti vă invită în foaierul Sălii Atelier, timp de două săptămâni (8–22 februarie 2015) să descoperiți spectaculoasa colecție de costume și pălării a Adinei Nanu, critic și istoric de artă, autoare a unei cunoscute cărți de istorie a costumului universal.

Expoziția se va deschide cu ocazia conferinței susținute de Adina Nanu, duminică, 8 februarie, de la ora 11.00, la Sala Atelier. 

costum-Foto-Florilena-Popescu-Fărcășanu

„Colecția s-a format de la sine, ca urmare a interesului şi respectului meu pentru obiectele lucrate cu talent şi pricepere pe care le-am găsit în casă şi le-am păstrat, nu le-am aruncat, cum face tineretul de azi, mărturiseşte doamna Adina Nanu. La început ne-am jucat cu pălăriile şi hainele bunicilor, împreună cu părinţii, apoi cu copiii mei, apoi le-am folosit ca material didactic pentru cursurile de istoria artei şi arta costumului pe care le-am susţinut. Rudele şi prietenii au găsit şi ei prin dulapuri pălării şi rochii demodate, fracuri  sau smokinguri care nu mai foloseau la nimic, dar ocupau loc şi ni le-au dăruit. Eu am cumpărat doar manechinele şi câteva piese disparate, verigi care lipseau din lanţul unor demonstraţii. Şi azi, prietenii prietenilor vin să completeze expunerea cu amintiri preţioase. Mie îmi revine plăcerea de a studia fiecare pălărie sau guleraş pentru a-i afla originea, stilul şi moda din care fac parte şi a le găsi locul în expunere pentru ca să se potrivească în compoziţia de ansamblu a încăperii, care trebuie să reconstituie atmosfera şi parfumul fiecărei epoci. Printre altele, am plasat ici şi acolo sticluţe de parfum, de la paciuliile secolului al XIX-lea, la Chanel 5 a lui Coco Chanel şi mai departe. Din pricina acestor continue schimbări, nici una dintre cele 15 expoziţii pe care le-am organizat până acum nu a semănat cu celelalte, de la prima din Muzeul Colecţiilor din 1997, la următoarele de la Muzeul Naţional de Artă, Muzeul de Istorie, Palatul Cotroceni, Peleş sau Muzeul Costumului de la Veneţia.” 

costume-colectia-adina-nanu

Costume din colecția Adina Nanu. Fotografii de Florilena Popescu Fărcășanu

Colecția Adinei Nanu cuprinde câteva sute de costume care au aparținut familiei sale sau prietenilor donatori, de la rochii de zi și de seară, pălării, costume masculine, accesorii, obiecte decorative sau de mobilier din budoarul doamnelor din La Belle Époque, din perioada interbelică și până la costume din zilele noastre.

Atât conferința, cât și expoziția sunt o pledoarie pentru stil și frumos și promovează rafinamentul estetic, bunul gust și eleganța vremurilor apuse.

Adina-Nanu

Despre Adina Nanu

Critic și istoric de artă.  Între 1945–1950, a urmat, în paralel, Institutul de Arte Plastice din Bucureşti și Facultatea de Litere. Între 1947–1950, a frecventat cursurile Facultății de Medicină, pentru documentare de anatomie. În 1977 a obținut doctoratul în istoria artei cu o teză asupra costumului bucureştean în secolul al XIX-lea.

Repartizată ca asistent la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti, a lucrat între 1950– 1954 la Galeriile de artă universală şi românească. Din 1950, a fost chemată şi la catedra de Istoria Artei din Institutul de Arte Plastice, unde a rămas până la pensionare, ca asistent, apoi ca lector din 1954 şi conferenţiar din 1968. Ca şi colegii săi, Eugen Schileru şi Ion Frunzetti, a ieşit la pensie cu acest grad în 1987, titlul de profesor nefiind acordat de Ministerul Învăţământului în ultimii ani înainte de 1989 decât unor privilegiaţi politic. A predat cursuri de istoria artei universale, cursuri speciale de istoria picturii, a sculpturii şi artelor decorative şi primele cursuri de istoria şi teoria costumului din România, la secţia de Scenografie, apoi şi la secţia de Creaţie vestimentară-modă, la a cărei înfiinţare a participat. Ca urmare, a publicat prima istorie a costumului universal în limba română, Artă, Stil, Costum, în 1976. Din 1994 predă la UNATC Bucureşti cursuri de Educaţie vizuală şi de Stiluri în costum şi decor, în primii ani pentru catedra de Regie de teatru, apoi şi pentru nou înfiinţata secţie de Scenografie, dar şi pentru Coregrafie. Pentru studenţii UNATC a publicat Arta pe om (2001) şi VEZI? Comunicarea prin imagine (2002) şi a rescris şi amplificat Artă, Stil, Costum (ediţia II-a, 2008).

arta-stil-costum-adina-nanu-1976

Ediția din 1976

Din 1975 este membră INSEA – International Society for Education through Art (UNESCO), iar după 1990 iniţiator şi preşedinte al filialei din România.

Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România de la înfiinţarea acesteia, din 1950. A expus desene şi sculpturi în cinci expoziţii colective ale UAP şi într-o expoziţie personală la Galeria „Galateea” în 2008.

costume 1900 1950

Costume 1900–1950

Cărţi publicate (selectiv): Pictorul Gh. Tattarescu (1955), Albrecht Dürer (1957), Theodor Pallady (1963),Pe scurt despre sculptură (1966), Pictorul Octav Angheluţă (1967), Pictorul Sabin Popp (1968),  Antonello da Messina (1969), Sculptorul A. Bourdelle (1971), Lucas Cranach cel Bătrân (1972), Pe urmele lui Dürer(1976), Artă, Stil, Costum (1976, versiunea engleză în 1981), Sculptorul Donatello (1980), Sculptorul I. Gr. Popovici (1984), Ion Lucian Murnu (în colaborare cu Doina Mândru – 1986), Bărbatul şi Moda (2009).

Distincţii: Ordinul „Serviciu Credincios”–comandor, Uniunea Artiştilor Plastici (2000), Diploma de Onoare a Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică (2002), Profesor Honoris Causa, Universitatea Naţională de Arte (2008).

Cumpără bilete online

Pentru mai multe informaţii legate de bilete:  021 314. 71. 71 (Agenţia de bilete).

Comunicat al Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București

Alte știri despre Teatrul Național din București

Lansare de carte la Institutul Cultural Român din Londra

fashion

Institutul Cultural Român din Londra lansează marți, 3 februarie 2015, la ora 19.00 volumul Fashion Writing and Criticism de Sanda Miller şi Peter McNeil, publicat recent de prestigioasa editură britanică Bloomsbury. Lansarea va avea loc, la sediul din 1 Belgrave Square, în prezenţa autorilor şi a editoarei, Anna Wright.

Evenimentul prefaţează participarea României la London Fashion Week pentru cea de-a cincea oară consecutiv. Anul acesta, ICR Londra participă în cadrul prestigiosului festival de modă cu expoziţia Untamed Skin – the Romanian Blouse.

moda

Integrând istoria și teoria, cartea vorbeşte despre evoluţia criticii şi a scrierilor de modă. Prin studii de caz concise, autorii analizează fragmente de text despre industria modei în raport cu idei filozofice, situându-le în contexte istorice. Studiile de caz includ exemple clasice de scrieri de modă cum ar fi cele ale Dianei Vreeland de la „Harper’s Bazaar” și ale lui Richard Martin despre Karl Lagerfeld, precum și exemple contemporane printre care Suzy Menkes și blogger-ul Tavi. Volumul este un instrument eficient care facilitează înţelegerea cititorilor asupra universului fascinant şi versatil al modei, un text extrem de important pentru studenţi şi cercetători care studiază moda, jurnalismul, istoria sau mass-media.

Sanda Miller s-a născut la Timişoara şi s-a stabilit în Marea Britanie în anii ’80. Autoarea este istoric de artă şi predă un curs de Design, artă şi societate la Universitatea Southampton Solent. A mai publicat volumele Constantin Brancusi: A Survey of His Work şi The Dark Night of the Soul: Ana Maria Pacheco.

Peter McNeil predă istoria designului la Universitatea de Tehnologie din Sydney şi studii de modă la Universitatea din Stockholm. El este editorul și co-editorul a nouă cărţi despre modă, printre care bestseller-ul Shoes (în colaborare cu G. Riello, 2006; 2011), și două volume premiate: Critical and Primary Sources in Fashion (4 volume, Berg, 2009) şi The Fashion History Reader: Global Perspectives (în colaborare cu G. Riello, 2010).

Taxa pe pălării

taxa pe palarii de pusa roth

simple intamplari rubrica liber sa spunDacă e să ne raportăm la relaţia omului, cetăţeanului cu statul, omul, cetăţeanul are atâtea obligaţii faţă de stat, obligaţii sub formă de taxe, unele, să zicem, necesare, altele făcute să mai scoatem un ban din buzunar. Ideea de a pune fel de fel de taxe, unele chiar biruri, nu s-a inventat azi, ci a fost pusă în practică de când există statul. Acum, dacă stăm strâmb şi socotim drept, conducătorii statelor, fie că s-au numit faraoni, regi, împăraţi, domnitori, ţari, preşedinţi etc., au promulgat legi, unele bune, altele strâmbe, în defavoarea cetăţeanului. Ele au rămas în istoria lumii, dar unele chiar merită amintite pentru ineditul lor, altele pentru năstruşnicia lor.

istoric taxa palarii anglia

O altă taxă prin care s-au obţinut bani serioşi fără a se recurge la impozitul pe venituri a fost cea pe pălării care a fost introdusă în Marea Britanie de către Pitt cel Tânăr în anul 1784. Într-o ţară în care orice bărbat purta pălărie (era semn de distincţie!), impozitul aducea venituri serioase. Vă întrebaţi cum era posibil acest lucru şi cine se ocupa să verifice pălăriile fiecărui bărbat? Taxa a fost gândită cu cap (era să zic cu pălărie!), palarie barbateascadeoarece comercianţii au fost obligaţi să obţină licenţă, iar o dată cu pălăria se elibera un ecuson care se prindea la pălărie. Nu aveai ecuson, primeai amendă! Simplu ca bună ziua! Modiştii dar şi purtătorii de pălării au încercat, cum era şi firesc, să evite această taxă, găsind tot felul de metode sau şiretlicuri cum că obiectul în cauză n-ar fi tocmai pălărie, că pălăria ar arăta altfel etc., aşa că guvernul a adăugat la lege o definiţie a pălăriei în anul 1804. Legea a funcţionat până în anul 1811, adică 27 de ani şi vă imaginaţi câte venituri a adus.

Ca să nu dăm idei, că de, se poartă iar pălăria (pălărie cu tichie era să zic!), m-am gândit la un final de poezie, o poezie romantică, Poemul VI de Pablo Neruda din volumul Douăzeci de poeme de iubire şi un cântec de disperare, traducere de Ionuţ Popa. Putem spune la final, fără să greşim: jos pălăria!

„Mi te amintesc aşa cum erai astă toamnă.

Erai pălăria cenuşie şi inima liniştită.

În ochii tăi flăcările apusului purtau o luptă.

Şi frunzele cădeau în bălţile din sufletul tău.

Întinzându-mi braţele ca o plantă căţărătoare,palarie

frunzele îţi împânzeau vocea, calmă şi împăcată.

Artificii de veneraţie în care setea-mi ardea.

Zambilă dulce şi albastră răsucită pe sufletul meu.

Îţi simt privirea călătorind, şi toamna se îndepărtează:

pălărie cenuşie, cântec de pasăre, inimă-cămin

către care dorurile-mi adânci au migrat

şi săruturile mele s-au răsturnat, fericite ca jarul.

Cer dintr-o corabie. Lot din întinsuri:

amintirea ta se-ncheagă în lumină, în fum, în ape liniştite!

Dincolo de ochii tăi, în depărtare, serile ardeau.

Frunze uscate de toamnă se învârteau în sufletul tău.”

Pușa Roth

Succes pentru designul de modă românesc: Lucian Broscăţean, premiat la International Fashion Showcase de la Londra

moda succese romanesti lucian broscatean

Lucian Broscăţean alături de Anna Orsini, expert British Fashion Council

Duminică, 16 februarie 2014, s-au decernat la Londra, în cadrul International Fashion Showcase 2014, premiile „Emerging Talent Awards”, pentru cei mai buni tineri designeri şi curatori, respectiv cea mai bună expoziţie. Din cei 146 de designeri din întreaga lume intraţi în concurs, creatorul român Lucian Broscăţean a obţinut Menţiunea Specială (locul doi) – o reuşită remarcabilă pentru designul de modă românesc, marele premiu revenindu-i lui Hyein Seo din Coreea de Sud. Premiul pentru cel mai bun curator a fost acordat lui Yoshikazu Yamagata din Japonia, iar ţara câştigătoare în secţiunea Showcase Winner a fost Estonia. La International Fashion Showcase, secţiune a Săptămânii Modei de la Londra coordonată de British Council şi British Fashion Council, participă anul acesta 25 de ţări. Institutul Cultural Român din Londra prezintă, în parteneriat media cu Harper’s Bazaar România şi cu sprijinul Ambasadei României în Regatul Unit, expoziţia „Beauty in the Making” / „Frumuseţea se creează”, incluzând patru designeri în plină ascensiune: Ioana Ciolacu, Lana Dumitru, Cristina Sabaiduc şi Lucian Broscăţean.

Expoziţia, găzduită de elegantul sediu al Institutului din 1 Belgrave Square până în data de 21 februarie, a fost gândită ca o descindere într-un spaţiu de lucru conceptual, reflectând mai multe identităţi artistice diferite, fiecare cu puterea sa de fascinaţie. Este a patra participare a ICR Londra la London Fashion Week şi al doilea succes obţinut, după ce în 2013 „The Rest is Tomorrow”, pregătită împreună cu Galeria Galateca din Bucureşti, a fost considerată una dintre cele mai interesante dintre cele 31 de expoziţii naţionale, ocupând locul secund în competiţie.

desgn iulian broscatean

Lucian Broscăţean, cunoscut în acelaşi timp pentru proiectele sale de modă şi de artă conceptuală, este absolvent al Facultăţii şi al Masteratului de design vestimentar de la Universitatea de Artă şi Design din Cluj, unde predă în momentul de faţă ca asistent. Încă de la debutul din anul 2008, cu colecţia „Nomadic Symptoms”, designerul s-a aventurat într-o explorare continuă a noilor posibilităţi ale modei contemporane, mobilitatea, stilul de viaţă nomad, versatilitatea şi spaţiile heterotopice fiind câteva dintre temele pe care le urmăreşte. Colecţiile sale, cele lansate în nume propriu sau pentru brandul Irina Schrotter, s-au bucurat de o primire excelentă atât în România, cât şi în străinătate, mai cu seamă în Germania, unde designerul a fost invitat să participe de cinci ori consecutiv la Mercedes-Benz Berlin Fashion Week.

Mai multe detalii la www.icr-london.co.uk.


 

Memo

Umbrelaistoria umbrelei pusa roth liber sa spun

umbrela memo pusa rothMă uitam zilele trecute la un film franţuzesc, Umbrelele din Cherbourg (1964), un film de dragoste, un muzical cu Catherine Deneuve şi Nino Castelnuovo în rolurile principale, film nominalizat la cinci premii Oscar şi la Globul de aur, film regizat de Jacques Demy care semnează şi scenariul. Sigur, filmul este fascinant şi astăzi, deşi au trecut 49 de ani de la lansarea lui pe piaţă. Dar nu despre film aş dori să scriu, cu toate căumbrela rosie merită pe deplin, ci despre umbrelă, acest simbol al eleganţei multe secole de-a rândul, dar şi al consumismului în epoca modernă.

Continuă lectura „Memo”