Start pentru concursul „Românii de dincolo de graniţe”!

campania-noi sustinem excelenta 2017-occidentul romanesc

eveniment liber sa spunCampania „Noi susţinem excelenţa” îşi propune, şi pentru a doua sa ediţie, să promoveze românii care, prin pasiune şi dăruire, fac performanţă în ţările lor de adopţie. Astfel, publicaţia „Occidentul Românesc” lansează concursul „Românii de dincolo de graniţe” şi invită români de pretutindeni să participe la acesta. Continuă lectura „Start pentru concursul „Românii de dincolo de graniţe”!”

Ilustraţia săptămânală

ilustratia saptamanala revista interbelica tudor teodorescu braniste breaking news

din istoria presei romanesti rubrica liber sa spunSpunea bunul meu prieten, Costin Tuchilă, că nu noi (noi, ziariştii de azi) am inventat „roata” în materie de jurnalism, referindu-se evident la publicaţia „Ilustraţia săptămânală” care a apărut la Bucureşti, între 10 noiembrie 1923–29 martie 1924, la Editura „Cultura Naţională”, format 42 cm, 8 pagini (zi de apariție: sâmbăta; prețul: 6 lei). Redactor al revistei era Tudor Teodorescu-Branişte*). Este o publicaţie în care ştirea ilustrată primează, iar stilul concis şi fără comentarii subiective demonstrează că se poate face gazetărie de calitate atunci când subiectele sunt de interes general. Am putea compara o astfel de publicaţie cu un buletin de ştiri sau, ca să fim şi mai aproape de ziua de azi, adică în pas cu moda jurnalistică, cu un „breaking news”, evident, fără comentarii „interminabile”, de cele mai multe ori. Nu fac referire la cineva anume, dar dacă studiem cu atenţie presa românească, am putea relua formate interesante, idei de substanţă, modele care nu s-au perimat odată cu trecerea timpului. Or, „Ilustraţia săpămânală”, chiar dacă a apărut doar câteva luni, este un asemenea model. Titlurile apăreau în limbile română, franceză şi germană.

Prima ştire ilustrată de pe pagina întâi a primului număr, din 10 noiembrie 1923, are ca subiect deschiderea Parlamentului, iar în fotografie este M. S. Regele, citind mesajul de deschidere. În cea de-a doua fotografie (p. 2) este „Suita miltară a M.S. Regelui pe banca ministerială. În incintă: deputaţi şi senatori”.

deputati si senatori perioada interbelica rege suita militara

O altă ştire se referă la remanierea guvernului Brătianu, iar în fotografie sunt prezentaţi noii miniştri, care au ieşit din Palat, după depunerea jurământului. Tot la capitolul ştiri politice este anunţat Congresul Partidului Naţionalist Democrat, iar în fotografia de grup se află şi Nicolae Iorga.

vincent d indy la bucuresti 1923

Pagina 3 este dedicată culturii. Ilustraţia săptămânală informează cititorii despre sosirea la Bucureşti a marelui muzician Vincent d’Indy: „Maestrul Vincent d’Indy este directorul celebrei «Schola Cantorum» din Paris… Muzician celebru, compozitor pretutindeni apreciat, d. Vincent d’Indy este gloria Franţei musicale de astăzi”. În fotografie, alături de Vincent d’Indy apar, de la stânga la dreapta: „(rândul I): d-l Mihai Bârsan, d-na Vincent d’Indy, d-l George Georgescu, d-l Alfred Alessandrescu; (rândul II): d-l Bârsan, directorul orchestrei de la Iași, d-l Ștefan Popescu, compozitor, d-l Dan Simonescu.”

„Celebrul regisor Max Reinhardt, împlinind 60 de ani a fost obiectul unei strălucite sărbători” este ştirea care însoţeşte fotografia (Foto Atlantic).

max reinhardt

Max Reinhardt

Fotografia lui Alphonse de Chateaubriand, din aceeași pagină 3, este însoţită de următorul text: „Academia Franceză a acordat premiul pentru roman d-lui Alphonse de Chateaubriand pe temeiul ultimei sale cărţi: La Prière”. (Foto Atlantic). Primele două fotografii de pe pagina 5 se referă la propaganda bolşevică făcută prin afişe ilustrate lipite pe pereţii exteriori ai vagoanelor de tren (prima fotografie), iar în cea de-a doua, titrată Confiscarea bunurilor în Rusia, apar membrii comisiei care „cercetează odoarele confiscate”.

bolșevici abuzuri rusia interbelica

Pe pagina 8 este o fotografie deosebită pentru acele vremuri, o fotografie ce surprinde saltul uui actor de pe o stâncă pe alta, la o înălţime ameţitoare. Riscurile filmului, considera fotoreporterul revistei „Ilustraţia săptămânală”, dar noi am adăuga: riscurile meseriei!

riscurile filmului stire ilustrata

Răsfoind, virtual, această revistă, am remarcat faptul că imaginea, aici fotografia, poate suplini o explicaţie amănunţită. Frumuseţea acestei publicaţii este dată de ştiinţa celui care a conceput-o. Deşi este o apariţie meteorică din prima jumătate a secolului XX, din punctul nostru de vedere reprezintă un reper pentru o presă de calitate.

Pușa Roth

istoria presei romanesti revista ilustratia saptamanala nov 1923

Paginile 5, 6, 7 ale primului număr al  revistei „Ilustrația săptămânală”, sâmbătă, 10 noiembrie 1923. Sursa: Biblioteca Digitală a Bucureștilor.

*) Tudor Teodorescu-Braniște (12 mai 1899, Pitești–23 martie 1969, București), prozator, gazetar, memorialist, traducător. Colaborator şi redactor al multor publicaţii: „Rampa”, unde a debutat în 1915, „Curentul”, „Vremea”, „Adevărul” (prim-redactor), Cuvântul liber”, „Jurnalul”, „Jurnalul de dimineață” etc. Între 1922–1926 a fost secretar al Editurii „Cultura Națională”. Din 1929 a colaborat la Radio, cu rubrica „Revista săptămânii literare și artistice”. A publicat volumele de proză: Suflet de femeie (nuvele și schițe, 1920), Șovăiri (1921), Fundătura cimitirului nr. 13 (roman, 1932), Prințul (roman, 1944); Primăvara apele vin mari (roman, 1960);Pavilionul de vânătoare (roman postum, 1986); cronici literare, amintiri, portrete literare: Oameni și cărți (1922), Oameni de ieri…(1938), Oameni și paiațe (1967), Scara vieții (1976); Doctrina bâtei: naționalism, reacționarism, antisemitist (1936). A tradus din Benjamin Constant, André Maurois, Leopold Stern. Din 1948 până la începutul anilor ’60 i s-a luat dreptul de semnătură.

Rolul mass-media astăzi

mass media

Ambasada SUA are plăcerea să invite jurnaliştii din Craiova, Râmnicu Vâlcea, Sibiu şi judeţele învecinate la o serie de seminare care vor fi susţinute de expertul în diplomaţie internaţională şi comunicare strategică Nicholas Kralev. Seminarele fac parte din programele finanţate de guvernul american, menite să consolideze responsabilitatea şi rolul presei în România.

Seminarul, desfăşurat în limba engleză, se va concentra asupra rolului mass-media astăzi, tehnici de intervievare şi redactare cu accent pe schimbarea modului în care este produs conţinutul media în funcţie de modalitatea în care publicul receptează informaţia. Kralev va discuta şi despre importanţa practicării jurnalismului responsabil într-un mediu competiţional şi cum arată viitorul jurnalismului. Continuă lectura „Rolul mass-media astăzi”

Săptămâna Presei din Canada

observatorul toronto

În perioada  4–10 mai 2015, la City Hall, Primăria din Toronto, Canada se desfăşoară  „Săptămâna Presei din Canada”, la care participă cu stand,  revista „Observatorul”.

Accesul în primărie se face între orele 8.00–21.00. http://www.observatorul.com/events_main.asp 

„Pe data de 10 mai 2015 vom sărbători  Ziua Independenţei României, printr-o expoziție de carte, fotomontaje cu imagini despre Romania ș .a. Aşteptăm şi propunerile  dvs.  iar pe cei care doresc să participe la această manifestare îi rugăm să ne contacteze  la editura@observatorul.com.” (Redacţia „Observatorul”).

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Diaspora

Ziua Mondială a Libertății Presei

ziua mondiala a libertatii presei calendar 3 mai
calendarÎn fiecare an, la data de 3 mai, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a Libertăţii Presei, proclamată de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, în anul 1991.

Continuă lectura „Ziua Mondială a Libertății Presei”