KulTOUR mit Holender

Holender2_FlorianLechner

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român de la Viena organizează marţi, 21 iulie 2015, la ora 19.00, proiecţia specială a unor reportaje din seria KulTOUR mit Holender, realizate de postul Servus TV. Evenimentul de la sediul ICR Viena (Argentinierstrasse 39, 1040 Viena) este dedicat lui Ioan Holender, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani pe 18 iulie. Continuă lectura „KulTOUR mit Holender”

Ziua Culturii Naţionale la Toronto

observatorul-toronto 15 ianuarie 2015 premii

eveniment liber sa spunCu ocazia Zilei Culturii Naţionale, la Consulatul General al României din Toronto, grupul de la „Observatorul” (Cenaclul „Nicăpetre” şi colaboratorii revistei) vor aniversa joi, 15 ianuarie 2015, 165 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu.

observatorul-toronto-revista-romani-canada

Programul cuprinde: Aniversări şi evenimente ale lunii ianuarie; muzică şi poezie; lansarea cărţilor: Departe de ţara de dor, carte de reportaj de Milena Munteanu din Toronto; A foggy sunrise a true story, o poveste a exilului personal, autor David Kimel din Thornhil şi Sărutul mării, volumul de poezie, ediţie bilingvă, semnat de Oana Pavăl din Toronto. Expoziţie de pictură: Remus Moldovan din Oakville. Expoziţie de cărţi şi reviste vechi. Cu această ocazie vor fi acordate premiile anuale ale grupului de la „Observatorul”:

– în memoria sculptorului Nicăpetre

– în memoria scriitorului Aurel Marinescu

– în memoria doctorului Dinu Dimitriu

– în memoria prof. dr. în matematică George Isac

– premiul pentru reportaj şi premiul pentru iniţiativă.

Activităţile grupului de la „Observatorul” sunt voluntare şi nu sunt sponsorizate de organizaţii guvernamentale, politice sau sociale.

„Matirik – continent”, docu-reportaj despre ultimul supraviețuitor al lagărelor din Siberia și expoziția de fotografie „Copiii Soarelui“ la ICR

Matirik foto

eveniment liber sa spunMiercuri, 5 noiembrie 2014, începând cu ora 18.00, la Institutul Cultural Român din București  (Aleea Alexandru 38, București) va avea loc un dublu eveniment: proiecția documentarului Matirik – continent (matirik = continent [lb. rusă]), regia: Manuela Morar, și vernisajul expoziției de fotografie Copiii Soarelui, semnată de Veaceslav Cebotari, Ionuţ Piţurescu, Augustin Bucur, Andrei Rădulescu, Mihai Ţucă, Cătălin Dobre şi Manuela Morar. Curator: Nona Șerbănescu.

bilet de lup matirik documentar

Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor și Limba Română, în parteneriat cu Umbra Studio și Asociaţia pentru Promovarea Artelor Contemporane. Docu-reportajul prezentat în premieră și fotografiile expuse fac parte din proiectul mai amplu „Bilet de lup”, ce a presupus prospecții și filmări în perioada 2010–2014 în Siberia şi Republica Moldova, și prezintă etape în parcursul artistic derulat cu sprijinul partenerilor: Asociaţia Stindard, Ministerul Afacerilor Externe, Televiziunea Română, Casa de Producție Mandragora și Institutul Cultural Român.

La sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, numeroşi români basarabeni au fost arestaţi de NKVD, condamnaţi la ani de lagăr în condiţii severe şi trimişi dincolo de Cercul Polar, la minele de aur din Kolyma. La eliberare, majoritatea deţinuților nu s-au mai putut întoarce acasă. „Biletul de lup” – viza din paşaportul fiecăruia – le interzicea să revină în ţara de origine sau să trăiască la mai puţin de 100 km de marile oraşe. Kolyma contemporană ne apare astăzi ca o lume puțin explorată și înghețată, la capătul Pământului, o lume în care toți acești ruși, ucraineni, tătari, germani, polonezi, letoni, basarabeni au fost nevoiți să își creeze o nouă (a)casă într-un tărâm agresiv, stăpânit de frig, de gol, de nimic. Amintirile supraviețuitorilor-martori îi relevă pe foștii deținuți din Basarabia, sub o nouă identitate, marcă a originii lor natale: „copiii soarelui”. Docu-reportajul Matirik – continent (20 min), parte a filmului documentar Bilet de lup (1h 10min), îl prezintă pe Vasile Kovaliov, ultimul supraviețuitor cu origini basarabene al lagărelor cu regim sever din Kolyma, în timpul vacanţei petrecute acasă, „pe continent”, alături de rudele sale. Bătrânul numără 64 de ani petrecuți în Kolyma și 5 tentative de evadare. Niciuna reușită. Trăiește singur, în garsoniera sa din Magadan, orașul-port construit de deținuți pe malul Mării Okhotsk și în fiecare vară călătorește 12.000 de kilometri până în regiunea Odesa, pentru a-și vizita locurile natale. Pe lângă importanța mărturisirii unui destin unic, covârșitor, filmul devine cronica unei întregi generații, victime a represiunii sovietice.

copiii soarelui

Expoziția Copiii Soarelui reunește o selecție de fotografii realizate de-a lungul a patru ani de prospecţii şi filmări în Siberia şi Republica Moldova (2010–2014). Lucrările, semnate de Veaceslav Cebotari, Ionuţ Piţurescu, Augustin Bucur, Andrei Rădulescu, Mihai Ţucă, Cătălin Dobre şi Manuela Morar, documentează în „portrete de familie” destinele foştilor deţinuţi politici care trăiesc în regiunea Kolyma – o „zonă închisă” înainte de 1991, situată în Estul Extrem al Rusiei. Demersul reprezintă atât o incursiune prin istoria intimă a Kolymezilor, cât şi pretextul pentru a descoperi „geografia” unei societăţi arestate pe locul fostelor lagăre sovietice din Siberia.

Accesul publicului este liber, în limita locurilor disponibile.

Expoziția poate fi vizitată la ICR până la data de 7 noiembrie 2014.

Detalii suplimentare:

Web: http://wolfticket.ro/

FB: http://www.facebook.com/pages/Bilet-de-Lup/680634931960875

 

Duminică, 5 octombrie 2014, la cea mai mare sărbătoare a culturii populare românești din Londra

traditii romanesti costume populare la londra

reportaj liber sa spunO foarte interesantă sărbătoare românească a avut loc la Londra în week-end-ul trecut, în după-amiezele de 4–5 octombrie 2014. Trăind într-o țară unde multiculturalismul este motor al progresului economic și social, am așteptat cu mare nerăbdare să particip la evenimentul prilejuit de deschiderea marii expoziții de țesături și costume populare românești România esențială – Viață și făptuire în lumea de demult și a expoziției de fotografie Români din Londra, ce a avut loc în grădinile Muzeului Horniman din sud-estul Londrei.

Cu această ocazie, consistente forțe artistice au îmbogățit substanțial prezența românească reușind ceea ce presa diasporei a apreciat drept „cea mai mare sărbătoare a culturii populare românești din Londra”.

Organizatori: Institutul Cultural Român din Londra în colaborare cu Muzeul Horniman, cu sprijinul Ambasadei României și al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

revisiting romania

Tradiția românească a fost expusă într-o paletă foarte bogată: costume populare, o galerie fotografică semnată de Ion Paciu, conținând chipuri ale românilor care trăiesc la Londra, arta făurarilor de altădată – olăritul (Daniel Leș), icoane și măști (Mihaela Bîdescu și Paul Buta), lumea satului tradițional în film (Blestemul ariciului – Dumitru Budrală, 2004 și Pe drumuri neumblate – Dieter Auner, 2011), poezie în dialog (Ioana Ieronim și Fiona Sampson), concertele de pe tăpșan (Ovidiu Lipan Ţăndărică, Fanfara 10 Prăjini, vocalista Irina Sârbu, orchestra alcătuită din Bogdan Văcărescu, Matt Bacon, Paul Moylan şi Cristian Cozma) și, nu în ultimul rând, generoasa ofertă a renumitei bucătării tradiționale (mici, sarmale, fasole cu ciolan și prăjituri – Ileana Artisan și Maestro Deli).

fiona sampson ioana ieronim

Fiona Sampson și Ioana Ieronim

S-a dorit, în esență, o „transpunere” a elementelor „originale” din România în Marea Britanie – asta cu excepția mâncării care, din rațiuni de cost, bănuiesc, a fost oferită sub forma de „rețete culinare românești folosind ingrediente din UK”. Rezultatul a fost pozitiv fără însă ca gustul original să fie în întregime păstrat. Cred însă ca aceasta s-a tranformat într-o dovada a „universalității” rețetelor de mici și sarmale românești. Succesul a fost dovedit de cozile lungi unde, deopotrivă, români, englezi și alte nații așteptau disciplinați să le vină rândul la bucatele proaspăt preparate. O experiență foarte plăcută și interesantă, mai ales atunci când nu ești „acasă”!

daniel les arta olaritului

Daniel Leș

Spre marele meu regret, din pricina distanței mari, nu am putut fi prezentă la sărbătoarea de la Muzeul Horniman decât în ziua de duminică. M-am bucurat de tot și de toate dar, am vrut, în mod special să o ascult pe Irina Sârbu, despre care știam că este o voce nouă, din tânăra generație, o artistă completă. Cu nerăbdare am căutat-o mai întâi pe internet ca să îmi dau seama de opțiunile și potențialul ei. Evident că bagajul cu care am plecat de acasă era mult prea bogat: Irina este actriță, cântăreață de jazz și muzică tradițională românească, autentică și „jazzy”. Evenimentul londonez ne-a prezentat-o însă numai în postura de cântăreață de muzică tradițională românească. M-a încântat vocea ei limpede, pură și usurința cu care, după o educație muzicală clasică și studii superioare de actorie, cânta muzică populară. Gândul mi-a mers apoi și mai departe, cu un asemenea „bagaj” nu cred că este imposibil pentru ea să evolueze spre genul Diana Krall unde amalgamul muzică – feeling bogat – educație muzicală clasică solidă – calitate vocală deosebită se regăsește din plin în personalitatea sa. Cariera Irinei Sârbu se anunță interesantă.

irina sarbu

Irina Sârbu

Grupul instrumental care a acompaniat-o a fost de asemenea o surpriză: doi români și doi englezi (Bogdan Văcărescu – vioară, Cristian Cozma – țambal, Paul Moylan – contrabas și Matt Bacon – ghitară) care vorbeau aceeași limbă cu o deosebită măiestrie, aceea a muzicii.

O duminică foarte placută, un demers artistic pe care îl dorim din ce în ce mai des, nu numai în Marea Britanie, dar și în alte țări din lume. Agenda de manifestări a Institutului Cultural Român la Londra este cu siguranță demnă de urmărit:

www.icr-london.co.uk

Adriana Bennett

Corespondență de la Londra

Vezi și: http://www.horniman.ac.uk/

http://londra.mae.ro/en

http://www.muzeul-satului.ro/

https://www.facebook.com/IleanaUK

http://maestrodeli.co.uk/

Doi îndrăgiţi actori s-au destăinuit într-o carte

noi doi si atat pusa roth ars longa eugen cristea cristina deleanu
Eugen Cristea şi Cristina Deleanu în dialog cu Puşa Roth

reportaj liber sa spunUn cuplu artistic care, iată, a împlinit 30 de ani de existenţă, Eugen Cristea şi Cristina Deleanu, reprezintă de multă vreme un model demn de urmat din toate punctele de vedere. Actorii au marcat acest eveniment printr-o carte, în fapt un dialog cu Puşa Roth, bine cunoscut jurnalist radio, autoare a peste 15 cărţi apărute la diverse edituri.

lansare-de-carte pusa roth eugen cristea cristina deleanu

Brândușa Tămaș, Pușa Roth, Christian Tămaș, Eugen Cristea, Cristina Deleanu, 4 iunie 2014, Biblioteca Metropolitană București

Lansarea de la Biblioteca Metropolitană București (4 iunie 2014)a reunit prieteni apropiaţi, artişti, scriitori, jurnalişti şi a fost un prilej de bucurie, căci Eugen Cristea a anunţat în premieră că va susţine, după ani de aşteptare, trei spectacole One Man Show, la Teatrul Naţional în 14, 15 şi 20 iunie.

noi doi si atat pusa roth eugen cristea cristina deleanu volum summa cum laude ars longa

Volumul publicat de Puşa Roth, apărut la  Editura Ars Longa, cuprinde un interviu despre viaţă şi arta teatrului cu cei doi actori, biografiile complete şi articole apărute în presă, care completează în mod fericit portretele acestora. De fapt, este un volum pe care l-ar merita fiecare actor al acestei ţări, pentru ca să rămână ceva frumos în urma lui. „După ce am stat de vorbă despre toate câte s-au spus şi pe care le-am încredinţat hârtiei, am ajuns la concluzia că Eugen şi Cristina sunt jumătăţile aceluiaşi întreg. Rar simţi armonia într-un cuplu, chiar dacă unii fac eforturi pentru a o demonstra, dar în ceea ce-i priveşte, totul este firesc. Se cunosc, se armonizează, se susţin, se alintă, dar se şi îmbărbătează unul pe celălalt”, scrie Puşa Roth la finalul volumului său despre experienţa pe care a avut-o cu cei doi mari actori. Viaţa în cuplu a fost laitmotivul multor interviuri pe care Eugen Cristea şi Cristina Deleanu le-au acordat de-a lungul timpului. Echilibrul pe care ceilalţi îl văd în cuplul lor impresionează, mai ales când este dublat de francheţe, pe alocuri pigmentat cu puţin umor de bună calitate. Interesant este însă că nici Cristina Deleanu, nici Eugen Cristea nu sunt la prima întâlnire cu cărţile. Amândoi au pasiunea scrisului şi amândurora le-au fost publicate cărţile pe care le-au scris. Gestul scrisului este expresia unui alt fel de a privi viaţa. De altfel, actriţa spunea în cuvântul său de la această lansare de carte: „Ironie, glumă, farsă, pamflet, autoironie, adevăr, iată ce puteţi găsi într-o cărticică de actor care-şi îngăduie să creadă că până şi zâmbetele sunt de vânzare! De aici până la a vrea să-şi deschidă un «shop» cu asemenea produse mai e doar un pas! Ce tupeu! Dar ce curaj! Dragi prieteni din toate colţurile, m-am gândit, m-am răzgândit şi tot ceea ce vreau este să zâmbiţi la rândul vostru.”

eugen-cristea-cristina-deleanu-summa-cum-laude-pusa-roth

Fotografie din volumul Noi doi și atât. Pușa Roth în dialog cu Eugen Cristea și Cristina Deleanu, Iași, Editura Ars Longa, colecția „Summa cum laude”, 2014

La rândul lui, Eugen Cristea a spus: „Eu am învăţat modestia, în sensul cel mai frumos al cuvântului. Eu am avut foarte multe modele. Acele modele nu erau facebook, meebook sau bilibook. Modelele noastre erau Beatles, Queen, deschizători de drumuri, inventatori. Era o viaţă frumoasă. Pentru oamenii care doresc să trăiască cinstit am rămas în continuare într-o garsonieră dublă. Eu nu am ştiut niciodată să fac compromisuri. Faptul că oamenii îmi zâmbesc pe stradă şi îmi strâng mâna reprezintă cea mai mare satisfacţie. Satisfacţie în MUNCĂ. Meseria de actor presupune generozitate, nu egoism.”

Loreta Popa

Ziarul „Lumina”, marți, 10 iunie 2014