„Cultura de sâmbătă”, nr. 9 (78), noiembrie 2016

cultura-de-sambata1

sigla-revista-revistelor-culturale-liber-sa-spun1Ca de obicei, bogat, variat, atrăgător este sumarul revistei „Cultura de sâmbătă”, nr. 9 (78), noiembrie 2016. Director: Ionuț Cristache; redactor șef: Daniel Tache; secretar general de redacție: Adrian Chifu.

În editorialul de noiembrie, Paiaţa, barbarul şi Noua Ordine Mondială, după o trecere în revistă a lungului șir de înfățișări ale paiaței („umbră pe care haosul a proiectat-o asupra lumii doar pentru a ne feri de procesele anchilozante la care ordinea este predispusă”), din Antichitate până în epoca mai recentă, Daniel Tache avertizează: „De fapt, chiar şi hotărâtă să facă istorie, paiaţa îşi îndeplineşte menirea, grăbind dispariţia acestei lumi pe care o vedem astăzi zvârcolindu-se şi agăţându-se de istorie cu ultimele ei puteri. Atât doar că, grăbind sfârşitul lumii ei, paiaţa transformă o tranziţie care se putea derula lin într-un proces dureros. Sau, cine ştie, poate că aşa trebuie să fie toate morţile şi toate naşterile, nişte procese neapărat dureroase. Cert este că Noua Ordine Mondială pe care şi-o dorea Papa Benedict al XVI-lea mai are de aşteptat câteva decenii. Deocamdată ne îndreptăm cu paşi repezi către Noua Barbarie Mondială.” Continuă lectura „„Cultura de sâmbătă”, nr. 9 (78), noiembrie 2016”

„Lettre Internationale”, nr. 99 / toamna 2016

lettre-internationale

sigla-revista-revistelor-culturale-liber-sa-spun1A apărut un nou număr al revistei „Lettre Internationale”, editată de Institutul Cultural Român.

Sumarul numărului 99 / toamna 2016:

RETROSPECTIVE

DIALOG: Heike Brunkhorst și Roman Herzog – Letizia Battaglia: Ochi și suflet 

Adam Tooze – Când îl iubeam pe Mussolini 

Dorin Bălteanu – „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de boală”

Dan Ciachir – Și noaptea asta va trece   Continuă lectura „„Lettre Internationale”, nr. 99 / toamna 2016”

„Cultura de sâmbătă”, octombrie 2016

cultura de sambata

sigla-revista-revistelor-culturale-liber-sa-spun1A apărut numărul pe octombrie 2016 al  revistei lunare Cultura de sâmbătă, ,,o revistă făcută de un dascăl de filosofie cu elevii lui de ieri și cu cei de azi… și câțiva invitați de excepție…”, așa cum mărturisește într-o discuție, evident virtuală, Ionuț Cristache, profesor de filosofie la Colegiul Național „C. Carabella” din Târgoviște, scriitor. Continuă lectura „„Cultura de sâmbătă”, octombrie 2016”

Cultura de sâmbătă

cultura de sambata

sigla revista revistelor culturale liber sa spunA apărut numărul pe septembrie 2016 al  revistei lunare  „Cultura de sâmbătă”, ,,o revistă făcută de un dascăl de filosofie cu elevii lui de ieri și cu cei de azi… și câțiva invitați de excepție…”, așa cum mărturisește într-o discuție, evident virtuală, Ionuț Cristache, profesor de filosofie la Colegiul Național „C. Carabella” din Târgoviște, scriitor. Continuă lectura „Cultura de sâmbătă”

Revista „Cultura de sâmbătă”

sigla revista revistelor culturale liber sa spunA apărut numărul pe aprilie 2016 al  revistei lunare  „Cultura de sâmbătă”, ,,o revistă făcută de un dascăl de filosofie cu elevii lui de ieri și cu cei de azi… și câțiva invitați de excepție…”, așa cum mărturisește  într-o discuție, evident virtuală, Ionuț Cristache, profesor de filosofie la Colegiul Național „C. Carabella”, din Târgoviște, scriitor.

Continuă lectura „Revista „Cultura de sâmbătă””

„Curtea de la Argeș”, nr. 2/2016

revista curtea de la arges

revista revistelor culturale rubrica liber sa spunA apărut numărul 2 (63) pe luna februarie 2016 al revistei de cultură „Curtea de la Argeș” cu sprijinul Primăriei Municipiului Curtea de Argeș și al Asociației Culturale „Curtea de Argeș”. Revista apare sub egida Trustului de Presă ,,Argeș Expres” (Bulevardul Basarabilor, nr. 35 A, Curtea de Argeș) și a Centrului de Cultură și Arte ,,George Topârceanu”(Bulevardul Basarabilor, nr. 59, Curtea de Argeș). Redactor șef: Gheorghe Păun. Vă semnalăm din cuprinsul acestui număr:

SFP, câteva precizări de Gheorghe Păun

gheorghe paun

O vorbă a lui Gandhi către adepţii strategiei sale a acţiunii nonviolente (chiar şi în lupta împotriva violenţei) spune ceva de genul „mai întâi vă vor ignora, apoi vor râde de voi, apoi vă vor lovi, apoi veţi învinge”. Continuă lectura „„Curtea de la Argeș”, nr. 2/2016”

„Vatra veche”

 

vatra veche nr 6_2015

revista revistelor culturale rubrica liber sa spun„Vatra. Foaie ilustrată pentru familie” a apărut în anul 1894 avându-i ca fondatori pe Ioan Slavici, I. L. Caragiale şi George Coşbuc. În anul 1971 reapare la Târgu Mureș, avându-l ca redactor-şef fondator pe Romulus Guga, iar din anul 2009, apare sub denumirea de „Vatra veche”, redactor-şef: Nicolae Băciuţ.

Vă prezentăm sumarul numărului 6/2015 al acestui lunar de cultură, serie veche nouă: Continuă lectura „„Vatra veche””

Număr dedicat literaturii române de revista pragheză „Babylon”

revista babylon praga

corespondenta rubrica liber sa spunRevista studenţească „Babylon”, „studentský list pro seniory“ (ziar studenţesc pentru seniori) care apare de 24 de ani la Praga, dedică numărul 2/2015, din 13 iunie, literaturii române – în special celei contemporane. Continuă lectura „Număr dedicat literaturii române de revista pragheză „Babylon””

„Orizonturi culturale italo-române” nr. 4, aprilie 2015

orizonturi-culturale-italo-romane

revista revistelor culturale rubrica liber sa spunA apărut numărul pe aprilie 2015 al publicației „Orizonturi culturale italo-române/Orizzonti culturali italo-romeni” (www.orizzonticulturali.it / www.orizonturiculturale.ro), revistă interculturală bilingvă, online, editată de Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române. Revista promovează dialogul intercultural, cu un interes predilect pentru traducerea literară ca operă de mediere. Proiect susţinut de Primăria Municipiului Timişoara şi Consiliului Local Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş.

În sumarul ediţiei române

Federico Fellini

Federico Fellini

Despre cinema pornind de la Fellini. În dialog cu regizorul Doru Niţescu – interviu de Smaranda Bratu Elian

Regizorul Doru Niţescu se simte foarte legat de Italia nu doar prin interesul constant pentru cinematografia italiană, firesc la un profesionist al genului, ci şi prin cultul pentru Federico Fellini care, după propria-i declaraţie, i-a hotărât destinul. Nu întâmplător, aşadar, i-a dedicat marelui artist două semnificative volume: Interviuri despre Fellini (2009), care cuprinde minunatele mărturii a cinci dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai maestrului, şi Il cinema-menzogna (2009), amplă analiză a filmografiei şi poeticii felliniene. Citește integral.

giulieta_masina_federico_fellini_theredlist

Giulietta Masina şi Federico Fellini

Poveşti de dragoste predestinate: Giulietta (Masina) şi Federico (Fellini) de Raluca Niţă

Prima întâlnire a avut loc la Radio, în anii ’40. Dragoste la prima vedere? Cu siguranţă, da. Dar fără suferinţe romantice şi patimi obositoare, fără complicaţii metafizice ori jurăminte sentimentale. „Giulietta a locuit dintotdeauna în mine”, obişnuia să spună Federico. „Uneori am senzaţia că m-am căsătorit cu ea la câteva ore după naştere.” Există poveşti de dragoste predestinate şi puternice, rezistente la orice tip de furtună: trădări, înşelări, minciuni, presiuni din afară, invazii jurnalistice, diferenţe de comportament. Povestea lor e una dintre ele. Citește integral.

„Logodnicii” pe înțelesul copiilor. Repovestire de Umberto Eco – recenzie de Cristina Gogianu

Logodnicii, repovestire de Umberto Eco după romanul lui Alessandro Manzoni ( traducere de Diana Calangea, Editura Curtea Veche, 2014,) nu este un rezumat al aventurilor celor doi protagoniști, Renzo și Lucia, ci o continuă glisare între trei lumi: a lui Manzoni (secolul al XIX-lea italian, cu frământările de dinaintea Unirii Italiei), a timpului fabulei (Lombardia secolului al XVII-lea) și a prezentului, începutul de secol XXI. Un admirabil proiect conceput de Școala Holden din Torino şi publicat de Grupul Editorial L’Espresso, pentru a reapropia generațiile tinere de cititori de operele clasicilor. Citește integral.

Guido Barella şi Marius Oprea: În căutarea victimelor comunismului

De curând a apărut şi în română volumul În căutarea victimelor comunismului. Povestea lui Marius Oprea (traducere de Cristina Andrei, Editura Corint), scris de jurnalistul Guido Barella de la cotidianul „Il Piccolo” din Trieste. Ediţia italiană a fost publicată în 2014 sub titlul La tortura del silenzio la Editura San Paolo din Milano. Din întâlnirea jurnalistului italian cu Marius Oprea s-a născut nu doar o mare prietenie, ci şi o impresionantă mărturie despre ororile regimului comunist şi deopotrivă despre vicisitudinile recuperării acestei memorii istorice. Revista publică un extras din cartea lui Guido Barella. Citește integral.

abonatul-nu-poate-fi-contactat_

„Abonatul nu poate fi contactat”: debutul editorial al Cristinei Andrei – recenzie de Mauro Barindi

Romanul de debut al Cristinei Andrei, Abonatul nu poate fi contactat (Editura Nemira, 2014), se dovedeşte a fi o frumoasă carte de vizită ca primă experienţă în proză a autoarei. Într-un mediu populat de aşa-zişi scriitori improvizaţi sau bolnavi de sindromul geniului literar neînţeles, mâna antrenată a Cristinei Andrei iese în evidenţă şi impresionează prin eclectism stilistic, prin atenţia la detalii, prin abilitatea de a contura prin puţine, dar eficiente trăsături de caracter multele tipologii psihologice ale personajelor, acestea fiind mijloacele prin care le aduce la viaţă. Citește integral.

Noutate editorială în Italia: scrisorile lui Emil Cioran către fratele Aurel

Acoperind o perioadă de peste o jumătate de secol, decisivă pentru itinerariul literar şi uman al filosofului stabilit la Paris, corespondența lui Cioran cu fratele său Aurel a apărut în Italia la editura Archinto din Milano sub titlul Ineffabile nostalgia. Lettere al fratello 1931–1985 (ediție îngrijită de Massimo Carloni și Horia Corneliu Cicortaș). Volumul conține 237 de scrisori, dintr-un corpus estimabil la patru sute de piese. Selecția realizată de îngrijitori a privilegiat scrisorile de interes literar, filosofic și istoric, fără a lăsa deoparte documentele care revelează latura privată, cotidiană și afectivă a autorului. Citește integral.

Michelangelo

Michelangelo

La 540 de ani de la naştere, Michelangelo şi lumea marmurei de Carrara de George Dan Istrate

Anul acesta se împlinesc 540 de ani de la naşterea lui Michelangelo di Lodovico Buonarroti Simoni. De fapt, Michelangelo s-a născut la Caprese, în Toscana, în anul 1474, după calendarul iulian în vigoare la acea vreme, an care va deveni, în 1582, odată cu reforma calendaristică gregoriană, anul 1475. George Dan Istrate ne propune un interesant studiu privind raportul marelui artist al Renaşterii italiene cu marmura de Carrara, locul care, după Florenţa şi Roma, reprezintă al treilea punct cardinal al devenirii şi al formării sale profesionale. Citește integral.

Biblioteca Academiei: apel privind autorii români publicaţi în străinătate

Una dintre cele mai bogate biblioteci din Europa, veche de aproapebiblioteca academiei romane 150 de ani, cu o activitate neîntreruptă dedicată conservării fondului naţional românesc, păstrării şi dezvoltării colecțiilor sale, Biblioteca Academiei Române posedă un fond de peste 14 milioane de piese (volume, periodice, manuscrise, documente istorice, corespondenţă, arhivă, fotografii etc.). Exprimându-şi interesul special pentru operele autorilor români publicați în străinătate, Biblioteca face un apel către cei implicaţi în publicarea şi promovarea acestora, pentru a-i furniza câte un exemplar din aparițiile editoriale recente. Citește integral.

Dante Inferno_Canto_15 intalnirea cu ser brunetto gustave dore

Dante, Infernul, Cântul XV, Întâlnirea cu Ser Brunetto, ilustrație de Gustave Doré

Lectura lui Dante: Cum omul se eternizează („Infernul„, XV) de Laszlo Alexandru

Laszlo Alexandru continuă Lectura lui Dante prin Cântul al XV-lea al Infernului, în care Dante şi Virgiliu se află în al treilea ocol al Cercului al VII-lea, unde sunt pedepsiţi sodomiţii. Aici poetul îl descoperă, surprins-îndurerat, pe fostul său mentor, Brunetto Latini. „Surpriza apare la vederea unui asemenea om în mijlocul lumii damnate: este prin urmare momentul de criză, în obişnuita opoziţie dintre judecata umană şi judecata divină, dintre preferinţele omului care se slujeşte de parametrii săi şi hotărârile divinităţii, ale cărei intervenţii sunt mereu drepte şi trebuie acceptate” (T. Di Salvo). Citește integral.

Seară italiană la Humanitas: Torquato Tasso, între genialitate şi nebunie – cronică de Gabriela Varia

Pe 24 martie 2015, Librăria Humanitas Kretzulescu a fost gazda unei noi întâlniri din cadrul Serilor italiene. Pentru această seară organizatorii au propus tema Genialitate şi nebunie. Dezbaterea a avut ca punct de plecare volumul bilingv Torquato Tasso: Lettere dal manicomio / Scrisori din casa de nebuni, apărut în „Biblioteca Italiană” a Editurii Humanitas, iar invitaţii au fost Miruna Bulumete, îngrijitoarea ediţiei şi traducătoarea scrisorilor alături de regretatul italienist George Lăzărescu, criticul literar Dan C. Mihăilescu şi Radu Teodorescu, somitate în psihiatrie. Citește integral

Lectură plăcută!

Revista este înregistrată în Italia, ISSN 2240-9645 www.orizzonticulturali.it

logo liber sa spunVezi: Arhiva rubricii Revista revistelor culturale

„Luceafărul de dimineață”, nr. 2/2015

luceafarul nr 2 din 2015

revista revistelor culturaleVa apărea în curând nr. 2 din 2015 al revistei „Luceafărul de dimineață”, revistă lunară a Uniunii Scriitorilor din România, finanțată de Ministerul Culturii.

Articolul principal al revistei este continuarea  fragmentelor despre poezia lui T. S. Eliot, un eseu de Dan Cristea. Tot Dan Cristea se referă, în cronica literară, la volume de Constantin Mateescu și Aurel Pantea.

t s eliot dan cristea

Un eveniment editorial semnalat de revistă esta apariția traducerii integrale din arabă a Jurnalului lui Paul din Alep, ediție și traducere de Ioana Feodorov. În „Caietul critic” semnează recenzii la volume recente Radu Voinescu (despre postumele lui Mircea Brăilița), Ana Dobre (Stan V. Cristea), Adrian G. Romila (Gabriel H. Decuble), Uian Es. Pop (N. Oprișan), Toma Grigorie (Anton Jurebie), Ioana Diaconescu (V. Hossu-Longin), Lucian Gruia (Ion George Enache), Felix Nicolau (O. Nimigean), Andrea Hedeș (ioana Șerban), Nicolaeta Milea (Liviu Georgescu).

paul din alep jurnal

Paginile de poezie sunt susținute de Ioana Ieronim, Mariana Filimon și speranțele Cristina Dascălu și Andrei Mocuța. Cele de proză cuprind un fragment de roman de Ilua Frânculescu și proză memorialistică de Șerban Tomșa (Povestiri cu Nino Stratan).

Istorie literară publică Nicolae Scurtu iar Monica Grosu o consemnare despre poezia lui Daniel D. Marin. „Vitrina cu cărți” conține prezentările unor volume realizate de Răzvan Voncu (Grigore Chiper, Cătălina Trifan) și Horia Gârbea (Gabriel Gafița, Sorin Stoica, Ciprian Măceșaru, Valentin Busuioc, Nuța Crăciun, Cristina Ștefan).

La rubrica de „Carte străină” scriu Geo Vasile (despre V. Grossman) și Laura Botușan (Orhan Pamuk).

cronica plastica luceafarul de dimineata

Cronicile de teatru sunt semnate de Eugen Cojocaru (Sânziana și Pepelea la Teatrul Național din Cluj-Napoca, regia: Al. Dabija) și Dinu Grigorescu (Omul Bun din Seciuan, regia: Andrei Șerban, Teatrul „Bulandra”) cea de film de Călin Stănculescu, cea de muzică clasică de Costin Tuchilă, de rock de Dumitru Ungureanu iar cea plastică de Iolanda Malamen.

Li se adaugă cronica sportivă de Gelu Negrea și „Revista revistelor”. Mai publică eseuri Emil Lungeanu și Adrian Costache iar Horia Gârbea un reportaj despre Tîrgul de Carte Ierusalim 2015.

logo liber sa spunVezi: arhiva rubricii „Revista revistelor culturale”