În 2006 Editura Ars Longa publica un volum cu un profil cu totul aparte: versiunea poeziei lui Lucian Blaga, Către cititori, în 18 limbi străine, în ediție de lux. Scriam atunci că gestul editurii ieșene este singular în contextul actual, neștiind că era doar începutul unui proiect care, iată, continuă cu succes și astăzi, prin publicarea anuală a unor selecții din volumele lui Lucian Blaga (în ordinea apariției lor în epocă), în ediții multilingve, bibliofile, realizate în condiții grafice deosebite.

Dintre cele 18 versiuni ale poeziei Către cititori, cuprinsă în volumul În marea trecere (1924), 10 sunt inedite. Poemul este tradus în latină (de Traian Diaconescu, care semnează și prefața), franceză (Paul Miclău), italiană (Viorica Bălteanu), spaniolă (Gabriela Mureșan), portugheză (Micaela Ghițescu), engleză (Rodica Albu), germană (Ruth Herrfurth), suedeză (Ion Miloș), greacă (Dimos Rendis-Ravanis), arabă (Christian Tămaș), ebraică (Malva Holban), rusă (Elena Roșca), slovacă (Ion Codreanu), ucraineană (Ioan Lobiuc), maghiară (Ana-Maria Giosan), rromani (Lisia Ursu), macedoneană și aromană (Vanghea Mihanj-Steryu). Volumul este ilustrat cu grafică de Bogdan Emanuel Popa. Sugestive, exploatând temele poeziei, desenele sunt inserate între textul românesc și versiunea sa în limba străină. Editorii au avut ideea ingenioasă de a pune în oglindă poezia blagiană și traducerea sa, înlesnind astfel cititorului posibilitatea de a compara textul de bază cu cel tradus.

Proiectul de care vorbeam, al edițiilor multilingve Blaga, cu traduceri inedite, a început în 2007, desigur, cu volumul de debut al poetului, Poemele luminii (1919) – versiuni în franceză (Paul Villard), engleză (Rodica Albu), germană (Anneliese Poruciuc şi Andrea Bargan), cu o prefaţă de acad. Constantin Ciopraga. Aceste ediții sunt lansate în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga” de la Sebeș și Lancrăm și al Târgului de Carte „Alba Transilvana”, care se desfășoară la Alba Iulia, în luna mai, în aceeași perioadă cu festivalul. Seria este coordonată de Mioara Pop, directoare a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” din Alba Iulia. Ele păstrează modalitatea de așezare în pagină, în oglindă, a textului românesc cu traducerea, ilustrațiile, adecvate, fiind tipărite pe hârtie satinată.

Paisprezece poeme din Paşii profetului (1921), considerate cele mai reprezentative (Pan, Înfrigurare, Amurg de toamnă, Vara, Leagănul, Gândurile unui mort, În lan, Din copilăria mea, La mânăstire, Daţi-mi un trup, voi munţilor, Flori de mac, Tămâie şi fulgi, Strigăt în pustie, Versuri scrise pe frunze uscate de vie) apăreau în 2008, de asemenea în ediție trilingvă. Grafica la Pașii profetului, foarte inspirată, aparţine lui Eduard Rudolf Roth.

Începând cu În marea trecere (2009), edițiile conțin traduceri în patru limbi, la versiunile în franceză, engleză și germană adăugându-se și traduceri în spaniolă, realizate de Christian Tămaș. În marea trecere conține zece poeme din culegerea publicată de Blaga în 1924 și este ilustrată de Nicoleta Bida. Din Lauda somnului (1929), cu grafică de Eduard Rudolf Roth, editorii au selectat în volumul apărut anul trecut 12 poezii: Biografie, Somn, Paradis în destrămare, Biblică, Peisaj transcendent, Cap aplecat, Perspectivă, Ioan se sfâşie în pustie, Noapte extatică, Elegie, Peisaj trecut, Asfinţit.

În 6 mai 2011 a fost lansat la Alba Iulia și Lancrăm cel mai recent volum din această serie, La curțile dorului, ediție de asemenea în patru limbi, însoțită, ca și precedentele, de 100 CD-uri cu poeme în lectura actriţei Doina Iarcuczewicz, ilustraţie muzicală de Gheorghe Şfaiţer (Teatrul „Luceafărul” din Iaşi). CD-urile, distribuite gratuit, sunt destinate nevăzătorilor.

Cu grafică de Nicoleta Bida, volumul este prefațat de un pasaj din Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941) de G. Călinescu: „Intrat în câmpul noţiunii de tradiţie era firesc ca Lucian Blaga, în înţelegere sau nu cu alţii, să se deplaseze pe un punct mai apropiat de existenţa noastră reală, românească. Tracismul e o abstracţie, iar panteismul curat, o filozofie fără mitologie constituită. Poporul român este creştin ortodox şi Dumnezeul creştin este exterior lumii. Dar cum sufletul popular nu atinge niciodată absolutul, caracteristic spiritualismului, poetul se va opri la mijloc între cer şi pământ (atitudine eretică, dar singura cu putinţă în poezie şi în orice legendă, dovadă franciscanismul) şi va continua să pipăie concretul lăsându-se nostalcizat de Spirit…”

La curțile dorului apărea în 1938. În traducerile lui Paul Villard (Aux cours du grand désir), Christian Tămaș (En las cortes del anhelo), Rodica Albu (At the Courts of Longing), Anneliese Poruciuc şi Andrea Bargan (Am Hofe der Sehnsucht), sunt publicate 12 poeme din ciclul respectiv: La curțile dorului, Anno Domini, Lângă cetate, În preajma strămoșilor, Corbul, Iezerul, Trezire, Bunăvestire pentru floarea mărului, Oapseți nepoftiți, Ciocârlia, Destin, Boare atlantică. Desigur, aici principala dificultate constă în echivalarea cuvântului dor, considerat pe bună dreptate intraductibil în complexitatea pe care o are noțiunea în limba română și, în particular, în opera lui Blaga. În context, cel mai apropiat este termenul din spaniolă, folosit de Christian Tămaș: anhelo – dorință fierbinte, nesaț, dar și alean, cuprinzând deci parțial sensurile cuvântului dor, fără conotația de nostalgie pe care o are portughezul saudade, în care mulți cercetători văd echivalentul noțiunii românești. De exemplu, chiar dacă sacrifică rima, imposibil de realizat fără îndepărtarea substanțială de sens, un poem cum e Ciocârlia sună bine atât în spaniolă, cât și în engleză: „Alguien canta en las nubes del dia / al amanecer. ¿Quien puede ser? / Alguien canta en el aire. / ¿Una ave? ¿Un fantasma? / Solo él puede ser, solo él: / el terrestre pequeñito / con el cuerpo como los granos / mucho alabados / con la voz como el azúl claro, / con la sangre como el amén. / Solo él puede ser: ¡E1 Cristo pajarero! El / que cada día / se alza una vez, / vencedor sin armas, / desde el trigal hacia el cielo, / y desencanta los pecados / sobre todas las aldeas.” (La alondra); „There’s someone singing in the day clouds / as early as sunrise. Who might that be? / There’s someone singing in the air. / Is it a bird? Or is there a spirit there? / It can only be him, only him: / the tiny earthling / with a body like the long / praised grains, / with a voice so serene / and blood like the Amen. / It can only be him: / the feathered Christ! The one / that once every day / sores away, sores high, / in glory, without steel, / from cornfield to sky, / charming away sins / over all the villages.” (The Skylark).

Pe lângă calitatea în sine a noilor traduceri și caracterul lor bibliofil, volumele din această serie, apărute la Editura Ars Longa, pun în circulație pentru cititorul străin poezia lui Blaga, mai ales că vechile traduceri sunt astăzi greu de găsit. Gestul editorial este cu atât mai salutar cu cât aceste volume intră în mari biblioteci din lume și în biblioteci universitare de prestigiu.

Costin Tuchilă