De la Haydn la Enescu

Unul dintre cele mai apreciate și longevive cvartete de coarde din lume, „Fine Arts”, a susținut două concerte în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”, la Timișoara și la Ateneul Român din București. Primele două piese din program au fost Cvartetul de coarde în Sol major, op. 77, nr. 1 de Haydn și Cvartetul nr. 1 în la minor, op. 41 de Schumann; la Timișoara muzicienii americani au avut-o ca invitată pe violoncelista Alexandra Guțu, în compania căreia au interpretat Cvintetul în La major pentru cvartet de coarde şi violoncel, op. 39 de Aleksandr Glazunov. La București, concertul s-a încheiat cu Cvintetul cu pian în la minor, op. 29 de George Enescu, cu participarea pianistei Alexandra Costin.

„Fine Arts Quartet” are o istorie de 65 de ani. Înființat la Chicago în 1946, activând, din 1963, pe lângă Universitatea din Milwaukee (Wisconsin), Cvartetul s-a situat mereu în elita muzicală, făcând numeroase turnee și înregistrări. Concertul de la Ateneu a fost o excelentă dovadă a nivelului artistic, a muzicalității și stilului componenților săi: violoniștii Ralph Evans și Efim Boico, care cântă împreună de 25 de ani și violistul Nicolò Eugelmi, care li s-a alăturat în 2009, violoncelistul Eric Kin. Într-un singur concert, muzicienii americani au trecut de la stilul clasic la cel romantic, apoi la dificilul Cvintet enescian, având în Alexandra Costin o parteneră redutabilă de dialog muzical. În piesa de Haydn, creație târzie a compozitorului (opus 77, care cuprinde două cvartete, datează din 1799), am apreciat tonurile luminoase, sunetul cald și mai ales echilibrul construcției. În interpretarea Cvartetului „Fine Arts”, muzica aceasta părea o reconfortantă regăsire a certitudinilor.

Primul dintre cele trei cvartete de coarde publicate de Schumann în 1842 este o muzică tipic romantică, având pagini lirice cantabile dar și momente exuberante. De aceea, sonoritatea foarte nuanțată, rafinată, dar și siguranța ritmică a interpreților de la Ateneu i-au fost întru totul convenabile. Această muzică nu te poate lăsa nici un moment indiferent, pentru că ea rostește, în culori atât de diferite, o sferă cuprinzătoare de sentimente.

Desigur, cel mai așteptat moment al concertului cameral de la Ateneul Român a fost versiunea conferită de cei cinci muzicieni dificilului Cvintet cu pian în la minor de George Enescu, o partitură care a avut o soartă asemănătoare cu cea a poemului Vox maris, nefiind cântată în timpul vieții compozitorului (prima audiție mondială a avut loc în 3 decembrie 1964). Principala problemă pe care o ridică interpreților această lucrare, lungă cât o simfonie (durează aproximativ 40 de minute), provine din forma relativ liberă a celor părți (Con moto molto moderato, Andante sostenuto e cantabile, Vivace ma non troppo), de o modernitate evidentă. Cvintetul este foarte bogat în sugestii, uneori aproape vizual, trecând cu lejeritate de la sonorități transparente la invitația la meditație, până la acel crescendo din final, care conferă grandoare acestei partituri. Un foarte bun dozaj sonor, culori încântătoare, frazări potrivite și mai ales o armonie suverană s-au desprins din interpetarea Cvartetului „Fine Arts” și a pianistei Alexandra Costin, care au remarcat cu exactitate particularitățile stilistice enesciene. Omogenitatea aparte a fost datorată în primul rând Alexandrei Costin, care a creat relațiile necesare mai ales din punct de vedere stilistic, demonstrând o excelentă asimilare a reliefului muzicii enesciene, a acelor elemente care o despart și îi conferă atâta personalitate în muzica secolului al XX-lea.

Costin Tuchilă

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *