De la Schumann la Enescu

În a unsprezecea zi a Festivalului „George Enescu”, duminică 11 septembrie, este programată Gala Concursului Internațional „George Enescu”, care va începe la ora 16.00, în Sala „Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune. Laureații vor fi acompaniați de Orchestra Filarmonicii de Stat „Moldova” din Iași, dirijată de Gheorghe Costin.

Programul zilei este foarte bogat, așa cum ne-am obișnuit în zilele de weekend. La Sala Mică a Palatului, la ora 11.00 este programat recitalul violoncelistului Adrian Brendel și al pianistului Tim Horton, care vor interpreta Sonata pentru violoncel și pian în la minor de Alexander von Zemlinsky, Sonata pentru violoncel (opus postum) și Trei piese op. 11 de Anton Webern, Rapsodia nr. 1 de Béla Bartók și Sonata nr. 1 pentru violoncel şi pian în fa minor, op. 26/1 de George Enescu.

Seara, la ora 19.30, la Sala Palatului vor continua concertele din seria „Mari orchestre ale lumii”. La pupitrul Orchestrei Teatrului Mariinski din St. Petersburg, care va susține două concerte (11 și 12 septembrie) se va afla Valeri Gergiev. Duminică vom asculta: Uvertura operei „Tannhäuser” de Wagner, Prometheus, op. 60 de Scriabin (solist: pianistul Alexander Toradze) și poemul simfonic O viață de erou, op. 40 de Richard Strauss.

Programele Schumann oferite de Christian Zacharias (dirijor și solist) și Orchestra de Cameră din Lausanne, atât de bine primite de public, se vor încheia duminică, la Ateneu (ora 22.30). Al treilea concert cuprinde Simfonia nr. 4 în re minor, op. 120 (versiunea din 1851), Introducere şi Allegro appassionato pentru pian şi orchestră în Sol major, op. 92 și Simfonia nr. 1 în Si bemol major, „Primăvara”, op. 38.

La ora 19.00, în sala Teatrului „Mihai Eminescu” din Timișoara va avea loc spectacolul Baletului Național Chlina, Noche Bach, creație coregrafică în două părți de Gigi Căciuleanu pe muzică de Bach.

Orchestra Teatrului Mariinski din St. Petersburg este una dintre cele mai vechi din Rusia, istoria ei având mai mult de două secole. Orchestra din  epoca modernă este continuatoarea directă a Orchestrei Imperiale Ruse. Epoca ei de aur o reprezintă a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului al XX-lea, în lungul directorat artistic al lui Eduard Napravnik (1863–1916). Începând mai ales din anii 1880, orchestra Teatrului Imperial era considerată una dintre cele mai bune din lume. De numele ei se leagă premierele baletelor și operelor lui Ceaikovski, dar și prime reprezentații sau prime audiții ale multor lucrări de Glinka, Musorgski, Borodin, Rimski-Korsakov, Anton Rubinstein, Serov, Dargomîjski. În repertoriul teatrului și a orchestrei existau în mod curent opere de Mozart, Rossini, Bellini, Donizetti, Verdi, Puccini, Wagner, Richard Strauss. De exemplu, premiera mondială a operei La forza del destino de Verdi a avut loc la 10 noiembrie 1862, la Teatrul Imperial din Sankt Peterburg. Orchestra i-a avut la pupitrul dirijoral pe Berlioz, Wagner, Ceaikovski, Mahler, Rahmaninov, Sibelius. Marele dirijor rus Evgheni Mravinski și-a început cariera în compania Orchestrei Teatrului Mariinski. În a doua parte a secolului trecut, tradiția școlii dirijorale din vechea capitală imperială a fost continuată strălucit de Eduard Grikurov, Konstantin Simeonov, Iuri Temirkanov și Valeri Gergiev, devenit dirijor principal în 1988. Sub direcția ultimului, orchestra și-a diversificat foarte mult repertoriul, incluzând pe lângă operă și balet, partituri simfonice din epoci și în stiluri diferite. O realizare aparte a fost integrala Simfoniilor de Șostakovici, încheiată în decembrie 2006, an în care s-a aniversat centenarul nașterii compozitorului.

În ultimii ani, numeroase publicații din lume au inclus Orchestra Mariinski printre cele mai bune din lume. În 2008 revista „Gramophone” o includea între primele 20 orchestre simfonice, iar în 2009 „The Financial Times” o plasa în topul primele 10 ansambluri de gen ale lumii.

La doar 23 de ani, când era încă student la Conservatorul din Sankt Petersburg,  Valeri Gergiev (n. 2 mai 1953) câştiga Concursul de dirijat „Herbert von Karajan” de la Berlin, fiind imediat invitat la Teatrului Kirov, cum se numea atunci Teatrul Mariinski, al cărui director artistic devine la 35 de ani. Gergiev a lărgit considerabil repertoriul de operă şi balet al teatrului, cu lucrări din secolele XVIII–XX. În directoratul său, au fost montate toate operele lui Prokofiev și Șostakovici, operele lui Wagner au reapărut în programe și pentru prima dată în istoria teatrului liric din Rusia a fost reprezentată Tetralogia wagneriană (2003), producție considerată eveniment istoric și prezentată cu succes în Europa, Asia și SUA. Din 2007, Valeri Gergiev este dirijor principal al Orchestrei Simfonice din Londra (LSO). Colaborează constant cu Filarmonica din Viena, Teatro alla Scala din Milano, Filarmonica din Rotterdam.

Costin Tuchilă

Programul transmisiilor radio în direct, 11 septembrie:

Radio România Muzical, Radio România Cultural

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *