Din Bucureștiul de altădată: „În fiecare piatră stăruie un vis”

Lucian Grigorescu - Peisaj din Bucureşti.

Orașul, satul, cătunul, locul în care te-ai născut, ai trăit, ai iubit sau, poate, ai urât, locul în care ai văzut răsăritul și  apusul de soare, acela este locul de care ești legat sentimental întreaga viață, chiar dacă pașii  te pot purta în oricare alt colț de lume, definitiv sau vremelnic. Și așa, prin amintirile noastre, se scrie istoria unul loc de pe harta lumii, în cazul nostru istoria Bucureștilor.

Atunci când scrii despre istoria unui oraş, cauţi şi citeşti documentele vremii, vizitezi muzeele pentru a vedea ce s-a păstrat din memoria acestuia, apoi tablourile, fotografiile, presa, dar şi cărţile unor autori care notează pur şi simplu, care comentează, care aduc un plus de informaţie, de cele mai multe ori subiectivă, despre ceea ce am putea numi portretul Bucureştilor, în cazul nostru. Păreri pro, păreri contra cu privire la  frumuseţea, urâţenia (de ce, nu ?) unui oraş. Doamnelor şi domnilor, vă spun un lucru simplu şi pe deplin ştiut: aşa se scrie istoria ! Căci altfel cum?

toamna in bucuresti

„Nicăieri în lume, toamna nu e mai frumoasă ca în uliţa veche din Bucureşti. O toamnă ca un vis de aur al copilăriei covârşite de miresme tari şi de aduceri aminte… În fiecare piatră stăruie un vis…”, scria Henri Stahl în 1910, în volumul Bucureștii ce se duc.

Scriitorul Henri Stahl a fost autorul unei celebre metode de stenografie și stenograf șef al Parlamentului, prietenul de o viață al istoricului Nicolae Iorga.

Pușa Roth

Vezi: arhiva rubricii „Din Bucureștiul de altădată” de Pușa Roth

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *