Din Bucureștiul de altădată: Podul Mogoşoaiei (2)

Podul_Mogoşoaiei foto f duschek 1874

Aşa cum spuneam şi în episodul trecut, dedicat uneia dintre cele mai importante străzi ale Bucureştilor, putem apela la documentele vremii, pentru a întregi imaginea acesteia.

Nicolae Filimon*) atrăgea atenţia asupra stării precare în care se afla Podul Mogoșoaiei și alte străzi centrale din București în prima parte a secolului al XIX-lea: „A umbla pe aceste poduri este o adevărată tortură. Fără veste te simţi cufundat deodată în noroi şi te mai alegi şi cu o mână scrântită sau cu un picior frânt. Să mai adăugăm pe lângă aceasta şi lipsa felinarelor şi abia atunci putem face o idee despre trista stare în care se aflau uliţele Bucureştilor pe timpii aceia”.

casa ghica podul mogosoaiei

Casa Ghica pe Podul Mogoșoaiei

Dar orice loc pe acest pământ creşte odată cu timpul, dar şi cu vrednicia oamenilor, aşa că Podul Mogoşoaiei nu putea face excepţie. De la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi până în perioada interbelică, de o parte şi de alta a Podului Mogoşoaiei (Calea Victoriei) se ridică biserici, case boiereşti, mănăstiri, prăvălii, magazine de lux, restaurante, hoteluri, apoi Palatul Regal şi alte instituţii de stat.

Cu toate acestea, contrastul acestei zone este ironizat de gazetarul şi pamfletarul Nicolae T. Orăşanu**) în anul 1857: „Are daruri o mulţime / E podul cel mai faimos / Cel mai mare în lungime / Dacă nu cel mai frumos. / Aranjat e de minune / Ici-colo câte un palat, / Lângă nişte case bune / Câte-un bordei sfărâmat”.

Doamnelor şi domnilor, vă spun un lucru simplu şi pe deplin ştiut: aşa se scrie istoria! Căci altfel cum?

Pușa Roth

 nicolae filimon

Nicolae Filimon

*) Nicolae Filimon (6 septembrie 1819, Bucureşti–19 martie 1865, Bucureşti), autorul romanului Ciocoii vechi şi noi (1863), roman frescă a societăţii româneşti de la începutul secolului al XIX-lea, este părintele spiritual al lui Dinu Păturică, eroul primului roman realist românesc, un arivist din stirpea lui Julien Sorel (personaj principal din romanul Roşu şi negru de Stendhal).

Autor de nuvele romantice și realist-satirice, Nicolae Filmon este și primul critic muzical român. A scris un jurnal de călătorii pe Dunăre, în Ungaria, Austria și Italia.

n t orasanu portret

N. T. Orășanu

**) Nicolae T. Orăşanu (1833, Craiova–7 august 1890, Negreni, Olt), poet, publicist, memorialist român. A participat la evenimentele din timpul Unirii Principatelor Române din 1859, pe care le-a consemnat în lucrarea O pagină a vieții mele sau 22, 23, 24 ianuarie 1859. A scris pamflete, versuri antidinastice și epigrame politice, pe care le-a publicat în volumul „Iluștrii contimporani”. A fondat o serie de gazete satirice . Cea mai importantă dintre acestea a fost „Nichipercea” (1859-1879), considerată „cea mai virulentă revistă satirică românească” (I. Hangiu).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *