Din Bucureștiul de altădată: „Podurile”

calea mosilor

Doamnelor şi domnilor, vă invit iar şi iar la o plimbare imaginară prin Bucureştii sfârşitului de secol XIX, mai exact în luna octombrie a anului  1878, atunci când armata română, victorioasă în războiul împotriva turcilor, intra triumfător in Bucureşti.

razboi de independenta 1877

Războiul de Independenţă

Războiul de Independenţă dintre anii 1877–1878, purtat împotriva turcilor, a avut drept consecinţă recunoaşterea pe plan internaţional a independenţei României. După mai bine de patru sute de ani de suzeranitate turcească, românii au profitat de contextul internaţional pentru a-şi făuri un stat suveran. Războiul a izbucnit ca urmare a necesităţii Principatelor Române de a se elibera de sub dominaţia turcească şi a beneficiat de un context internaţional favorabil. În 1875 a izbucnit răscoala în Bosnia şi Herţegovina, iar în 1876 cea din Bulgaria. Mai mult, în 1877 Rusia a declanşat un nou război împotriva Turciei. În aceste condiţii, la 9 mai 1877, România şi-a proclamat Independenţa.

calea victoriei

Calea Victoriei

În cinstea ostaşilor care au luptat în Războiul de Independenţă, sunt redenumite vechile „poduri”: Podul de Pământ devine Calea Plevnei, Podul Calicilor devine Calea Rahovei, Podul Târgoviştei devine Calea Griviţei, uliţa Herăstrăului devine Calea Dorobanţilor, Podul Mogoşoaiei devine Calea Victoriei, Capul Podului Mogoşoaiei devine Piaţa Victoriei, iar Splaiul Dâmboviţei devine Splaiul Independenţei. Podul de Afară este denumit Calea Moşilor, Podul Beilicului devine Calea Şerban Vodă. La  data de 8 octombrie 1878, Bucureștiul primește cu onoruri, printr-o paradă militară, Armata Română trecând pe Calea Victoriei (Podul Mogoșoaiei), declarând sfârșitul Războiului de Independență. O imagine a unui Bucureşti romantic, de mult apus, dar care prin noile denumiri la care mulţi dintre cei care păşesc pe aceste „poduri”, nu-şi mai amintesc de ce se numesc cum se numesc. Oricum acesta a fost un gest de mare cinstire a eroilor din acest război în urma căruia Principatele Române au scăpat de dominaţia turcească.

petre-chirea-calea-serban-voda

Petre Chirea, Calea Șerban Vodă

În perioadă declarării independenței, la Primăria Capitalei ocupa fotoliul de primar, pentru a doua oară, C. A. Rosetti (aprilie 1877–august 1877). Ultimele decenii ale veacului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea completează zestrea urbanistică a Bucureştilor cu alte clădiri monumentale datorate unor arhitecţi străini sau puţinilor arhitecţi români instruiţi în şcolile din străinatate, în special Franţa.

Istoria unui oraş se scrie cu voinţă, cu dorinţă, cu lacrimi, dar şi cu bucurie!

Pușa Roth

logo liber sa spunVezi: arhiva rubricii „Din Bucureștiul de altădată” de Pușa Roth

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *