Expoziție de pictură Mihai Potcoavă

expozitie de pictura mihai potcoava institutul irecson

eveniment liber sa spunJoi, 23 octombrie 2014, la ora 18.00, la Institutul IRECSON din București (Calea Victoriei nr. 2) va avea loc vernisajul Expoziției de pictură a artistului Mihai Potcoavă. Expoziția va rămâne deschisă până în 12 noiembrie 2014. Program de vizitare: Luni–vineri, orele 9.00–17.00. Sâmbăta, duminica și în afara programului, cu programare. Intrarea liberă.

mihai_potcoava

Mihai Potcoavă

S-a născut la 6 martie 1948 în București. A absolvit Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, având ca profesori pe Theodor Dan și Afane Teodoreanu. Urmează Academia Română de Aviație „Aurel Vlaicu”. Devine pilot de linie aeriană și comandant de aeronavă pe curse internaționale la TAROM.

Urmează, în SUA, timp de trei ani, școala pictorului american Marc Chatov, obținând diploma de pictor portretist și, ulterior, timp de o jumătate de an se perfecționează cu pictorul american Nelson Shanks.

I-au influențat cariera și i-au fost prieteni apropiați: Afane Teodoreanu, Spiru Vergulescu și Florin Niculiu.

Membru UAP București, secția Pictură, din 1997.

Portretul, peisajul, compoziția tematică, naturile statice cu flori domină în pictura lui Mihai Potcoavă, unul dintre numele de marcă ale artei contemporane.

mihai potcoava Iarna la Rasnov 2010

Iarnă la Râșnov, 2010

Expoziţii personale:

• Muzeul de Știinte Naturale, FERNBANK MUSEUM, ATLANTA, U.S.A, 1992, 1993;

• CHATEAU ELAN, U.S.A, 1994;

• D. MILES GALLERY, ATLANTA, U.S.A, 1995;

• KENNESAW MOUNTAIN VINEYARDS SHOW, U.S.A, 1996 – unde a obținut Premiul al II-lea;

• T.C. ART GALLERY, București, 2005;

• SALA U.N.E.S.C.O, București, 2005;

• GALERIA DE ARTA „ANA”, București, 2008;

• SALA IRECSON, București, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013;

• GALERIA SCIT ART, București, 2013;.

• BIBLIOTECA METROPOLITANĂ BUCUREȘTI, 2013.

mihai potcoava Istanbul 2012

Istanbul, 2012

Expoziţii colective:

• Expoziția omagială N. Tonitza, Muzeul Colecțiilor de Artă, 1996;

• Salonul Național de Artă, Romexpo, 2001;

• Salonul de pictură al Municipiului București, 2002, 2003, 2004;

• Expoziție World Trade Plaza, toate edițiile începând cu anul 2005;

• Expoziție Galeria Fundației, 2005;

• Expoziția Interbelicii și continuatorii, Muzeul Național Cotroceni, partea I (luna mai 2008) și partea a II-a (luna septembrie 2008);

• Expoziția Ofranda grădinii, Galeria Veroniki Art, 2010;

• Expoziție ICR Istanbul, Istanbul, Turcia, 2010;

• Expoziția Iarna în pictura românească din colecții particulare, SCAR, Muzeul Municipiului București – Palatul ȘuȚu, 2010.

• Expoziția Istanbulul văzut prin ochii a cinci pictori români, la Muzeul Municipiului București – Palatul Șuțu, București, 2011.

• Expoziția Balcic, ELITE ART, București, 2012.

• Expoziția Grafica în arta românească, Palatul Cotroceni, 2012.

• Expoziția De la București la Balcic – 5+1, Galeriile GAMB, Elite Art, București, 2012.

• Expoziție Galeria Veroniki Art, 2012.

mihai-potcoava-vase-la-Braila-2010

Vase la Brăila, 2010

Premii:

Premiul pentru Cultură la Gala Premiilor VIP, august 2011.

Premiul al II-lea, Kennesaw Mountain Vineyards Show, U.S.A, 1996.

Lucrări în colecții:

Două tablouri în Muzeul Județean de Istorie si Artă Olt, Slatina.

Două tablouri în Colecția Casei Regale a României.

Două tablouri în Muzeul Golești, Argeș.

Numeroase tablouri în colecții particulare din SUA, Austria, Australia, Spania, Germania, Slovacia, Serbia și Romania.

Bibliografie:

Lexicon critic și documentar Pictori, sculptori și desenatori din România, secolele XV-XX de Mircea Deac, 2008, pag.388.

Enciclopedia artiștilor români contemporani, Ed. ARC, 2000, vol. VI, 2009, pag.125.

Catalog Salonul Național de Artă, 2001, pag. 182.

Catalogul Expoziției Interbelicii și continuatorii, Muzeul Național Cotroceni, 2008.

Grid Modorcea, În căutarea portretului ideal – eseuri de artă plastică, Editura Sim Art, 2009.

Marius Tița, ziarul „Bursa”, 25 ianuarie 2008, 16 mai 2008, 31 octombrie 2008, 6 martie 2009.

Victoria Anghelescu, „Adevărul literar si artistic”, 16 februarie 2008.

Adina Ștefan, „Adevărul de seară”, 14 noiembrie 2008.

Grid Modorcea, „Tricolorul”, nr. 1410 / 07.11.2008, 1498 / 27.02.2009.

Măriuca Oteteleșanu, Revista „Plai străbun”, nr.16, 2009.

Cartea Gânduri despre Spiru Vergulescu, septembrie 2009.

Venetia de mihai potcoava 2012

Veneția, 2012

„Cred în frumos, chiar atunci când abia se lasă descoperit. Mă simt împlinit şi fericit când dăruiesc şi comunic cu oamenii. Am o mare sete de cunoaştere şi îmi ridic singur ştachete de depăşit. Privesc cu bucurie şi curiozitate viaţa şi natura care mă uimesc continuu.” – Mihai Potcoavă.

portret-mihai-potcoava-magda-1997 (1)

Magda, 1997

„Portretul este practicat de mai toţi artiştii plastici, dar puţini demonstrează abilităţi pentru acest gen şi şi mai puţini au talentul special de care scriem. Nu puţini, însă, sunt marii artişti care fac dovada unor calităţi de excepţie în arta lor, dar totul până la portret. Un adevărat portretist preferă chipul expresiv celui celebru şi să lucreze cu modelul în faţă. Proba lui de măiestrie este să redea trăsăturile fizice, dar şi spiritul care le reuneşte, în portret, şi nu să imite o fotografie. […]

De puţin timp am putut remarca apariţia unui nou pictor printre cei care asigură viaţa artistică, ramura activă, de pe la noi. Nu este la vârsta ieşirii de pe băncile şcolii, ci la cea a retragerii din activitatea angajată, nu poartă în spate un bagaj de resentimente şi refulări, ci are un zîmbet neaşteptat de luminos pentru practicile dîmboviţene, pline de talente, dar numai între ghilimele. În plus, prin ce a expus pînă acum, pictorul Mihai Potcoavă ni se arată ca un mare portretist, poate cel mai bun al momentului, din ţara noastră. Există, desigur, explicaţii dar şi frumoase poveşti adevărate despre pictorul Mihai Potcoavă şi înclinaţia sa spre pictarea feţei umane. ” (Marius Tița, Portrete și figuri, „Bursa, nr. 214, 31 octombrie 2008).

eric1

Eric, 2013

„[…] artistul se află orientat direct spre sursa de lumină, nu spre umbră. Cinematografic, această tehnică s-ar numi efect de contre-jour, adică artistul lasă ca lumina dintre el şi obiect să fie întreagă, totală, fapt prin care se obţine, pe de o parte, o aură neobişnuită, un fel de pâclă, de peliculă pe spaţiul tabloului, aşa cum se întâmplă când aerul e vizibil, când e ca o pâclă între noi şi obiect, iar pe de altă parte, această atmosferă specială ne induce spre ideea de spaţiu infinit, adică între planul apropiat, rampa tabloului, cum s-ar spune, dacă tabloul ar fi o scenă de teatru, şi finalul său, nu există capăt, spaţiul este fără sfârşit, o deschidere care nu-i obstaculată de nici un obiect. Cum era decorul actului doi din spectacolul lui Pintilie după Livada de vişini. Şi Mihai Potcoavă pictează astfel de livezi, parcă ar proiecta un decor pentru Vlad Mugur, şi el autorul unui astfel de spectacol cehovian. Adică nimic nu se termină, nu este sugrumat sau barat, aşa cum se întîmplă atunci când vedem o natură moartă, de pildă, unde de regulă universul obiectual este închis. Mai mult, toate aceste nume comune, căpiţă, măr, maci, case etc., devin nume proprii, adică sînt chiar titlurile tablourilor, semn că un măr înflorit la Bran, alt titlu, este un miracol. Deci în aceste obiecte banale, insignifiante, pe care un ţăran, de pildă, nici nu le mai observă, pictorul revelează miracolul. Nemaivorbind că aceste urme, măr, maci, fân, iarbă, vie, irişi sau plopi, sunt urme naturale, ţin de miracolul naturii.” (Grid Modorcea, 2009).

mihai potcoava mere

Mere, 2003

„De o vreme încoace, în luna octombrie a fiecărui an, Mihai Potcoavă își rezervă simezele galeriei bucureștene «Irecson» pentru a deschide câte o nouă «personală» de pictură. Este un obicei la originea căruia poate sta fie faptul că artistul socotește locul respectiv ca fiind foarte potrivit cu atmosfera lucrărilor sale, fie conlucrarea convenabilă cu gazdele, fie un mod subtil de a-și obișnui publicul cu o anumită manieră de expunere (și implicit cu o anumită lumină) care, prin constantă și repetare, asigură pânzelor semnate de el o șansă în plus de a se fixa în memoria acestuia.

Oricare ar fi însă adevăratul motiv, important de menționat rămâne succesul tuturor vernisajelor de până acum ale expozițiilor de la amintita sală (dar nu numai de acolo) ale lui Mihai Potcoavă, vernisaje la care au participat, printre alții, pictori de cele mai diverse orientări, semn că arta sa a trezit interesul confraților, dar nu neapărat și invidia răutăcioasă a unora dintre ei. De fapt, nici nu s-ar fi putut să se întâmple altfel, de vreme ce artistul a fost și a rămas un figurativ convins, temeinic așezat și permanent autoperfectibil, căruia îi repugnă ideea oricărei încercări de a se aventura în teritorii necunoscute ori de a împărtăși experiențe străine de modul sau de a fi, riscând ieșiri necontrolate din sfera propriei sensibilități.” (Corneliu Ostahie, Mihai Potcoavă – spontaneitate și rafinament, „Literatorul”, nr. 138–139, noiembrie–decembrie 2010).

mihai-potcoava-ramura-de-maces-2011

Ramură de măceș, 2011

„Dacă am ţine să-l încadrăm într-un curent anume, ar trebui să ne gândim, ca tehnică şi ca viziune, la postimpresionism. Casele, iarba, cerul, pământul se în cheagă din tuşe scurte, lumina este egală, uşor tamisată, învăluind obiectele. Artistul respectă, de obicei, culoarea locală, dominată, frecvent, de verdele plantelor, în combinaţii armonice, cu rare îndrăzneli contrapunctice. Lumea lui Mihai Potcoavă este calmă, caldă, sentimentul comunicat de artist este unul de împăcată meditaţie asupra existenţei. Lucrările din expoziţia actuală par alese în mod special aşa, dacă ne gândim la peisajele din Franţa, Veneţia, Dubrovnik sau Balcic, de exemplu, cu lumina lor solară, cu sonorităţi de roşuri şi galbenuri, cu ocruri calde.” (Victoria Anghelescu, „Adevărul”, nr. 5472, sâmbătă 16 februarie 2008).

Pușa Roth

mihai-potcoava-isabela-20081

Isabela, 2008

Fata-cu-margele-rosii-potcoava-2008

Fata cu mărgele roșii, 2008

Sophia-2010-Potcoava

Sophia, 2010

nud-mihai-potcoava-1994

Nud, 1994

nud-mihai-potcoava-Agrafa-rosie-2011

Agrafa roșie, 2011

Mihai POTCOAVA Kerri 1996

Kerri, 1996

Balcic.-Golful-mic-mihai-potcoava-2012

Balcic. Golful mic, 2012

Vezi:

http://www.e-galerie.ro/main.php/v/Mihai+Potcoava/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *