In memoriam Traian Chelariu – 110 ani de la naștere

in cautarea romaniei pierdute traian chelariu angela furtuna

eveniment liber sa spunConsiliul Judeţean Suceava şi Biblioteca Bucovinei ,,I. G. Sbiera” organizează joi, 21 iulie 2016, ora 10.00, la Sala de Arte a Bibliotecii Bucovinei, un eveniment literar intitulat În Căutarea României pierdute sau Despre rostul cărților când un martir ne veghează biblioteca, în cadrul proiectului 2016: In memoriam Traian Chelariu – 110. Motto: ,,Iubeşte-ţi destinul!” (Traian Chelariu). Evenimentul are loc cu ocazia zilei de naștere a scriitorului Traian Chelariu (n. 21 iulie 1906, satul Hatna, comuna Dărmănești, Ducatul Bucovinei–m. 4 noiembrie 1966, Suceava).

După vernisarea unei mini-expoziții de carte, scriitoarea Angela Furtună, inițiatoarea proiectului, va prezenta fragmente biografice și bibliografice, și va oferi o nouă lectură publică din remarcabila operă a lui Traian Chelariu, scriitor, critic, eseist, filosof, poet, pedagog.

Bustul_lui_Traian_Chelariu_din_Suceava

Bustul lui Traian Chelariu, bronz de Florica Hociung

Despre Bustul lui Traian Chelariu de la Biblioteca Bucovinei: Odiseea omului – Odiseea bustului

Bustul lui Traian Chelariu (1906–1966), aflat azi în curtea Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” din Suceava, a fost realizat de Florica Hociung și dezvelit pe data de 21 Iulie 1994 mai întâi la Universitatea locală. Este realizat din bronz. Inițial, bustul a fost amplasat la 21 Iulie 1994 în fața intrării principale a Universității Ștefan cel Mare Suceava, apoi a fost dat jos de pe soclu în anul 1997 și ,,uitat” într-un subsol al universității, apoi ,,promovat”, tot fără soclu, la etajul I. A fost reamplasat public în condiții demne, pe măsura valorii reprezentate, la 6 noiembrie 2007, în fața Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”, după ce fusese sistematic marginalizat de mediile academice locale, exact la fel cum fusese și omul și autorul în regimul totalitar. Se poate apune că bustul lui Traian Chelariu și-a găsit în sfârșit liniștea în curtea Bibliotecii Bucovinei, printre copacii tradiționali, deși sălbatica defrișare a copacilor petrecută în 2011 i-a tulburat din nou odihna binemeritată în centrul cultural de tradiție al Sucevei și din Panteonul Culturii Românești.

Cine a fost Traian Chelariu pentru intelectualitatea bucovineană și românească?

traian-chelariuVenind dintr-un orizont al conceptelor care pot lua în posesie şi salva existenţa umană supusă infernului totalitar, apropriindu-şi efemerul ei în favoarea unei finalităţi spirituale, sacrificiale şi etice, Traian Chelariu este produsul intelectual al unor şcoli de prestigiu şi, în această calitate, dacă ar fi trăit în vremuri normale, ar fi ajuns un savant autentic; dictatura, însă, i-a împiedicat evoluţia. Traian Chelariu a precedat cu un deceniu generaţia pierdută – generaţia războiului şi a fost exponent al unui timp când risipirea şi irosirea intelectualilor români au fost semnificative, lucru care se repetă, din păcate, şi astăzi. A fost ,,un ghem de contradicţii”, un om cu o fire deloc comună şi cu un destin paradoxal, o personalitate ce se autopersiflează adesea în paginile încărcate de amintire şi de introspecţie, cu inteligenţă amară; a fost un suflet zbuciumat, dar care se autoregenerează şi se autoreneagă tragic. Istoria l-a supus unei presiuni totalitare enorme, din care Omul a ţâşnit finalmente ca o cometă, după lungi cazne, purificat şi înnobilat, însoţit de Operă ca de o coadă a novei ce a străbătut în mare viteză cultura românească, relansând-o mai apoi pe un nivel nou de interpretare şi de percepţie.
Opera sa literară cuprinde poezie, proză, teatru, cugetări, memorii, cuprinse în 8 volume editate antum şi cinci postume. Operele diaristice, jurnalele şi paginile memorialistice conţin nu numai literatură şi documentaristică, ci şi, bogat desfăşurată, paradigma est-eticului, atât prin realităţile consemnate, moravuri şi morală, cât şi prin lecţiile de viaţă.

Traian Chelariu

Traian Chelariu a văzut lumina zilei la data de 21 iulie 1906 şi a trecut la cele veşnice la data de 4 noiembrie 1966.  Născut la Hatna, Dărmăneşti, într-o familie modestă, învaţă la Liceul ,,Aron Pumnul” din Cernăuţi, studiază apoi Literele şi Filosofia la Universitatea din acelaşi oraş. Se specializează la Paris (Școala Romană de la Fontenay-aux-Rose) şi la Roma, îşi însuşeşte 12 limbi, funcţionează ca asistent la universităţile din Cernăuţi, Iaşi şi Bucureşti, la disciplinele psihologie şi logică. În 1950, în plină epocă de bolşevizare a României, este dat afară din învăţământul superior, pe criterii politice. Dobândeşte cu mari dificultăţi, succesiv, postul de profesor la mai multe şcoli. În cele din urmă, în plină modă proletcultă, ajunge… muncitor la Întreprinderea de Ecarisajtraian chelariu aur vechiu Bucureşti, condamnat la o existenţă plină de privaţiuni şi umilinţe, dar care nu-i întrerup contactul cu excelenţa culturală. În volumul Zilele şi umbra mea notează, la un moment dat: ,,Am lucrat la Ecarisaj. După-amiaza, am tradus din Verlaine”. Din 1960, este lector la Institutul Pedagogic din Suceava. În 1950 fusese reprimit în Uniunea Scriitorilor, la recomandarea lui Tudor Arghezi. A scris proză, teatru, poezie, eseuri, cronici literare şi de artă plastică, cugetări, note de călătorie, studii de psihologie şi pedagogie. A publicat mai multe volume în anii ’30 şi i-au apărut câteva cărţi postum prin strădania devotatei sale soţii, Ecaterina Chelariu. A susţinut săptămânal rubrica Note germane la „Universul Literar”. Mare poliglot, a tradus din opera multor clasici ai literaturii universale. Ecaterina Chelariu, care a trăit peste 90 de ani, a avut ca unic scop al existenţei sale de peste trei decenii, cât a mai trăit după moartea ilustrului soţ, punerea în adevărata lumină a operei şi personalităţii acestuia: valorificarea manuscriselor, donarea unei biblioteci de o valoare excepţională Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, peste care avea să treacă urgia postdecembristă împuţinând-o substanţial, mai apoi ridicarea unui bust al scriitorului şi profesorului în fața Universităţii ,,Ştefan cel Mare” din Suceava în 1995 (se spune, de către cunoscători, că bustul a fost repede dat jos, fiindcă îl încurca pe un ciocoi din conducerea instituţiei să-şi parcheze maşina!). După mai multe peripeţii şi umilinţe îndurate în Suceava, bustul lui Traian Chelariu ajunge să fie amplasat în curtea Bibliotecii Bucovinei în anul 2008, unde este bine pus în valoare chiar în centrul oraşului, preţuit cum se cuvine, respectat.

traian chelariu zilele si umbra mea

Traian Chelariu a constituit, se pare, prin tragediile vieții sale sub comunism (alături de tragediile vieții scriitorului I. D. Sîrbu), unul dintre modelele lui Marin Preda pentru memorabilul personaj Victor Petrini (un alter-ego al lui Preda însuși) din romanul Cel mai iubit dintre pământeni, experienţa sa de muncitor la Ecarisaj inspirându-i romancierului român şi terifianta scenă a luptei cu şobolanii. Traian Chelariu este un simbol al culturii bucovinene, şi mai ales al avatarurilor unui interbelic românesc plin de zbucium. Dacă existenţa şi opera oamenilor de cultură din acele timpuri au fost marcate de presiuni politice ostile echilibrului şi valorii, se întâmplă din nou că, după 1989, o atmosferă oarecum similară umbreşte pe alocuri efortul cercetătorilor şi al celor preocupaţi de recuperarea tezaurelor umane culturale româneşti sau de noile evoluţii literare. La Traian Chelariu, esteticul nu a fost niciodată defazat faţă de est-etic, în linia ilustră reprezentată de Norman Manea sau de Monica Lovinescu, lucru greu acceptat şi astăzi de noua critică, bazată tot pe spiritul de grup ideologic privilegiat.

Fiul lui Traian Chelariu, sculptorul şi scriitorul Şerban Chelariu, stabilit în America, notează în anul amplasării bustului la Biblioteca Bucovinei (2007): „Istoria acestui frumos bust de bronz făcut tatălui meu de buna lui prietenă, distinsa şi sensibila sculptoriţă Florica Hociung, seamănă ciudat de mult cu destinul tatălui meu. Ca şi el, a ajuns întâi la Universitate, ca şi el a fost dat jos şi tot ca şi el, după mulţi ani de singurătate, părăsit şi uitat într-un subsol, poate tot atât de igrasios ca şi casa din Strada Lebedei nr. 8 din Bucureşti, a fost reabilitat. Nu-i aşa că destinele lor sunt foarte asemănătoare? Sunt aproape identice. Şi totuşi, nu. Acum îmi dau seama că nu este chiar aşa… Pentru că bustul tatei nu a ajuns niciodată, ca el, la hingherie!”.
„În speranţa că destinul tatălui meu va rămâne de acum încolo mereu legat de acest minunat colţ al Sucevei, popas înverzit pe drumul care duce la Cetate, în speranţa că eriniile, doborâte de acest ultim omagiu, îl vor lăsa în sfârşit pe acest fiu al Bucovinei să se odihnească în pace, vă mulţumesc tuturora pentru bunăvoinţa de a fi alături de el, aşa cum sunt convins că şi el a fost, este şi va rămâne mereu alături de dumneavoastră, fraţi de sânge cu acest minunat tărâm bucovinean”.

traian chelariu bust f hociung

Traian Chelariu este înmormântat în cimitirul Cernica de lângă Bucureşti. Trupul său a fost dus de la Suceava la Bucureşti de un grup de tineri intelectuali, iar ceremonia funerară a prilejuit scoaterea drapelului tricolor, ca semn de preţuire şi solidaritate la care recurgeau adesea bucovinenii, prinşi între faliile unei istorii tragice de înstrăinare faţă de patria mamă. Traian Chelariu face parte dintre acei puţini români ce „ies, iată, cu mult puţinul lor, la suprafaţă, dovedind că, în spirit, nici un destin nu se poate pierde: se poate doar amâna până când istoria se mai cuminţeşte şi oamenii recapătă deprinderea respectului”, crede Andrei Pleşu.

Angela Furtună

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Literatură

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *