Modelul medinian şi islamul global

Modelul-medinian-si-islamul-global

cronica de carteDacă ar fi să ne referim temporal doar la sfârşitul mileniului al II-lea şi începutul celui de-al treilea, în această perioadă relativ scurtă din punct de vedere istoric, harta lumii a fost în continuă schimbare prin redesenarea graniţelor multor state, apariţia unor state noi, în alte condiţii sociale, politice, economice, culturale şi religoase. Un alt fenomen interesant este acela al migraţiei (migraţia sărăciei, refugiaţii politic etc.) în căutare de un loc de muncă şi, implicit, al amestecului de culturi şi civilizaţii. Această nouă polarizare a lumii bazată pe criterii economice a dus şi va duce la o bulversare a societăţilor, la o criză între comunităţi sau chiar între membrii acestora, fiindcă inegalităţile sociale se adâncesc extrem de vizibil. În aceste condiţii recrudescenţa va deveni un factor de mare risc pentru lumea mileniului trei, mai ales că ideologiile occidentale şi religia care nu sunt convergente sunt argumente pentru declanşarea unor conflicte majore, care nu ar fi unice în decursul istoriei. Aceste realităţi istorice, economice, politice, culturale şi religioase sunt tot atâtea argumente demne de dezvoltat atunci când abordezi o temă precum cea a islamului.

christian-tamas

Christian Tămaș

La Editura Ars Longa a apărut lucrarea Modelul medinian şi islamul global al cărei autor este Christian Tămaş, licenţiat în limba şi literatura arabă, doctor în filosofie, autor al unor importante lucrări de specialitate între care: Crize contemporane: Disoluţia sacrului, Ars Longa, 2003; Crize contemporane: Ofensiva islamului, Ars Longa, 2004; Strategii de comunicare în Coran, Ars Longa 2007; Communication Strategies in the Qur’an, Lambert Academic Publishing (Germania), 2011; El. Avatarurile unui articol hotărât, Ars Longa, 2012, ş.a. Pentru a putea înţelege demersul autorului privitor la acest subiect delicat trebuie să lămurim ce este modelul medinian raportat la islamul global. La data de 24 septembrie 622, profetul Muhammad însoţit de aproximativ 70 de credincioşi a ajuns la Medina pentru a media conflictul între triburile rivale, epuizate economic. „Dacă din punct de vedere cronologic, acest an va fi primul an al viitorului calendar islamic, din punct de vedere politic el va marca momentul apariţiei aşa-numitei Carte de la Medina, cunoscută şi sub numele de Constituţia de la Medina (Kamal 2000, p. 96). Pe lângă faptul că consimţea încheierea păcii între triburile mediniene aflate în conflict în acel moment, Carta definea, pentru prima dată, bazele juridice ale unei autorităţi politice şi sociale unice, recunoscute ulterior de către diferitele triburi ale Peninsulei Arabe – în ciuda deţinerii de către acestea a unei anumite autonomii referitoare la gestionarea problemelor specifice”. Deşi documentul original nu s-a păstrat, majoritatea orientaliştilor nu îi contestă autenticitatea. Carta se referă la drepturile musulmanilor şi evreilor, neamintind nimic de creştini, pentru simplu motiv că ei nu existau la Medina, însă drepturile lor vor fi reglementate în aşa-numita „Cartă a privilegiilor”. În esenţă, Carta de la Medina, aşa cum bine sintetizează Christian Tămaş, „marca momentul intrării în legalitate a libertăţii de gândire şi a toleranţei religioase, reprezentând pentru societatea mediniană plasarea la nivel de normă divin garantată a principiilor referitoare la egalitate şi echitate socială, dreptate şi participare. Din punct de vedere politic, Constituţia mediniană avansa ideea de individualitate opusă ideii de ereditate, aspect care va marca întreaga istorie a islamului până în prezent.” Datorită schimbărilor multiple din societate, Occidentul şi-a adaptat ideologia, repoziţionându-se în parametrii modernismului, în timp ce islamul încearcă să adapteze prezentul la trecut, adică să adapteze modernitatea la structurile sale interioare şi exterioare. Pentru a fi cu adevărat globale, democraţia şi drepturile omului ar trebui să cuprindă idei din toate culturile şi filosofiile vii, devenind un fel de hibrid nefuncţional şi foarte ciudat, și ar continua să dea impresia „unei încercări de impunere a punctului de vedere al unei culturi, al unei societăți umane, asupra altor culturi și altor societăți umane.” Iar un asemenea lucru este imposibil de acceptat pentru islam care încearcă să rămână fidel propriului său globalism care presupune, în mod tradițional, încercarea de a-și extinde, prin orice mijloace, dominația asupra întregii lumi. Libertatea conform conceptelor occidentale poate funcţiona numai în societăţile care o împărtăşesc, fiind un concept „central, fundamental şi global” și, surprinzător, nu are echivalent în limba arabă. Astfel, volumul Modelul medinian şi islamul global ce poartă semnătura lui Christian Tămaş este o provocare la lectură pentru că dintre toate ştiinţele istoria este imprevizibilă, iar polii de putere în acest mileniu trei pot oricând să  se schimbe, ţinând cont de trei factori esenţiali: schimbările climaterice, scăderea resurselor naturale şi creşterea numărului populaţiei planetei.

Pușa Roth

logo liber sa spunVezi: arhiva rubricii Cronică de carte

Arhiva categoriei Carte

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *