Poezia săptămânii: „În seara asta am să mor puțin” de George Mihalcea

poezia saptamanii rubrica noua site liber sa spun

Doamnelor și domnilor, după părerea noastră, a realizatorilor acestui site, poezia reprezintă esența sentimentelor omenești și, poate, chiar din acest unic motiv vă propunem spre lectură, POEZIE. Ne-am gândit că ar fi oportun să începem prezentarea cu poeți contemporani și internetul cu rețelele sale de socializare ne-a dat posibilitatea să gândim pe termen lung acest proiect. Am descoperit poeți consacrați, poeți la începuturile lor artistice, oameni talentați care merită o șansă în plus.

Mihai Eminescu afirma că poezia este ,,trandafirul ce creşte în potir de aur, sufletul frumos”, iar Eugène Ionesco spunea despre poeți că ,,sunt inima umanității”. Superbe argumente pentru a prezenta săptămânal câte un poet(ă), pentru că poezia ne dă posibilitatea să visăm, să ne redescoperim în relația cu lumea și cu noi înșine. Și de ce nu am aminti și de Lucian Blaga, care a ajuns la o superbă concluzie: „Poezia este un veşmânt în care ne îmbrăcăm iubirea şi moartea”.

În vâltoarea atâtor subiecte tragice, comice, grotești sau lipsite de importanță, poezia este și va rămâne IUBIRE. Pușa Roth și Costin Tuchilă vă invită la lectură, alături de poetul săptămânii.


În seara asta am să mor puținpoezia saptamanii rubrica liber sa spun

în seara asta am să mor puțin
mușcat de dinții nopții ca de-un șarpe

să nu mai știu o vreme c-am fost viu
și să adorm pe coarda unei harpe

la care cântă Doamna de Nisip
visându-mi viața dusă pe-o galeră

plecată pe oceanul subteran
încărunțit cândva în altă eră

n-am să mai văd nici ochii de ciclop
ce-mi tot pândesc viscerele cu rândul

nici fluturii de cobalt sângerând
peste păduri cețoase unde gândul

se face pod între amurg și tine
femeia mea sculptată din apusuri

scăldate-n dulce lapte de licoarnă
pe când te învățam din nou să susuri

dar curg prin tine anii mei tomnatici
și vine-o iarnă grea printre cuvinte

acum se sparg de fruntea mea trei nori
iar pietrele ne-au devenit veșminte

de-o fi și vreo întoarcere pe-aici
voi încerca doar să te iau cu mine

și să te-ascund în țipăt de coral
păzit de pești sub ape cristaline

să nu te sperii de-om vedea pe drum
colții de Fiară ascuțiți ca acul

va trebui să-nveți câte puțin
că-n soarele de jad clipa-i cât veacul

George Mihalcea
„Tomis”, nr. 5-6, noiembrie 2015

Alexandru-Ciucurencu-Peisaj-albastru

Alexandru Ciucurencu, Peisaj albastru

poezia saptamanii rubrica noua site liber sa spun

logo liber sa spun

Vezi și: Arhiva categoriei Poezie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *