Premieră la Opera Naţională Bucureşti: „Oedipe” de George Enescu

Principala atracție a programului de joi 15 septembrie, din cadrul Festivalului Internațional „George Enescu” o constituie premiera operei Oedipe de George Enescu, producție a Operei Naționale București (ora 19.00, sala Operei), care îl va avea în rolul titular pe baritonul Ștefan Ignat, alături de Horia Sandu (Tiresias), Ionuţ Pascu (Creon), Valentin Racoveanu (Păstorul), Ștefan Schuller (Marele Preot), Mihnea Lamatic (Paznicul), Pompeiu Hărăşteanu (Phorbas), Mihnea Lamatic (Paznicul), Vincețiu Țăranu (Tezeu), Mihai Lazăr (Laios), Oana Andra (Iocasta), Ecaterina Țuțu (Sfinxul), Simona Neagu (Antigona), Antonela Bârnat (Meropa), Sidonia Nica (O femeie tebană), sub bagheta lui Tiberiu Soare, regia aparţinându-i Andei Tăbăcaru Hogea. Scenografia: Viorica Petrovici; coregrafia: Răzvan Mazilu; maestru de cor: Stelian Olariu. Soliști balet: Bianca Fota și Gigel Ungureanu.

Spectacolele cu opera Oedipe de George Enescu au devenit tradiționale în Festivalul Internațional „George Enescu”, în multe dintre edițiile sale capodopera enesciană fiind programată fie în noi montări, fie prin reluarea unor spectacole. De prima ediție a festivalului (4–22 septembrie 1958) se leagă un eveniment important din istoria muzicii româneşti: premiera românească a operei Oedipe de George Enescu, la Opera Română, în ultima seară a festivalului, 22 septembrie 1958, cu David Ohanesian în rolul titular, la pupitrul dirijoral aflându-se Constantin Silvestri.

În pauza spectacolului de joi, de la Opera Națională București, Editura Casa Radio va lansa discul-cronică Oedipe, înregistrare remasterizată a spectacolului din 22 septembrie 1958. Distribuția acestei primei montări românești a capodoperei enesciene era: David Ohanesian (Oedipe), Elena Cernei (Iocasta), Nicolae Secăreanu (Tiresias), Zenaida Pally (Sfinxul), Ionel Tudoran (Laios), Alexandru Enăceanu (Creon), George Mircea (Păstorul), Ioan Hvorov (Marele preot), Valentin Loghin (Phorbas), Jean Bănescu (Străjerul), Ladislau Konya (Tezeu), Valentina Creţoiu (Antigona), Maria Săndulescu (Meropa). Textul de prezentare a acestui eveniment cu totul excepțional, conservat în Fonoteca de Aur, aparține muzicologului Anca Florea.

Montarea din 1958 fusese minuţios pregătită, cu entuziasm şi cu risipă de efort. Se cânta în limba română, libretul lui Edmond Fleg fiind tradus (o traducere foarte bună, de altfel) de Emanoil Ciomac, singura care fusese acceptată de George Enescu. În epoca proletcultismului nu era admisă interpretarea operelor în limba originală, considerându-se că în acest fel accesul „maselor” la cultură (slogan demagogic al comuniştilor) este îngrădit. În ciuda acceptului dat (cu greu, după multe discuții) de autorităţi pentru montarea lui Oedip şi a triumfului premierei, cenzura a interzis publicarea cronicilor la acest spectacol. Respectivii responsabili cu propaganda şi ideologia comunistă s-au speriat considerând că opera (cel puțin actul al IV-lea) este „mistică” şi e periculos să se scrie în presă despre ea. A scăpat totuşi o cronică tipărită la Cluj. „Întregul spectacol se bucură de o mare închegare în toate componentele sale şi lasă impresia de neuitat a reconstituirii prin mijloace noi, muzical-dramatice, a operei noastre, a unei adevărate reprezentaţii a tragediei antice. Spiritul acestei tragedii, bine tălmăcit, trăieşte de-a lungul spectacolului Oedip – realizare cu care ne putem mândri şi care constituie o culme încă neatinsă în evoluţia spectacolului muzical dramatic în ţara noastră”, scria I. Văleanu (Ilie Balea) în „Tribuna”, Cluj, 27 septembrie 1958.

Spectacolul, absolut memorabil, de la montarea foarte modernă în epocă (regia: Jean Rânzescu) la interpretarea excepţională a lui David Ohanesian în rolul lui Oedip, dar şi a celorlalţi cântăreţi din distribuţie, avea să se impună, în ciuda presiunilor făcute de aparatul de partid. După câteva reprezentații în stagiunea 1958–1959, autoritățile comuniste au reușit să-l scoată de pe afiș. Cu eforturi extraordinare, după îndelungi demersuri de convingere a corifeilor realismului socialist, Mihai Brediceanu, devenit în 1959 directorul Operei, l-a repus pe afișul celei de-a doua ediții a Festivalului Internațional „George Enescu”, în 1961, de atunci rămânând în repertoriul Operei din București până în anii ’80 şi fiind prezentat cu succes în turnee în străinătate.

Costin Tuchilă

1 comentariu la „Premieră la Opera Naţională Bucureşti: „Oedipe” de George Enescu”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *