Primăria orașului București, 1864–1944, Serviciul Tehnic

expozitie primaria orasului bucuresti serviciul tehnic

eveniment liber sa spunMuzeul Municipiului Bucureşti are plăcerea de a vă invita să vizitați expozițiunea de documente, planuri și regulamente, care timp de 80 de ani, între anii 1864 și 1944, au representat povestea din spate a organizării edilitare și urbanistice a capitalei noastre.

Exposiţiunea poate fi vizitată la palatul Sutzou, începând cu zioua de 14 august 2014, orele 13, când se va săvârși vernisajul în prezența unor persoane alese din lumea arhitecților, urbaniștilor și desigur a onor Serviciului Tehnic al Comunei București.

Timp de o lună întreagă, până la 15 septemvrie, onor publicul este invitat a vizita exposițiunea, palatul Sutzou fiind în timpuri nu demult trecute, pentru o perioadă, sediul primăriei comunei București.

hala unirii si spitalul brancovenesc

Hala Unirii și Spitalul brâncovenesc

La vernisajul de joi, 14 august 2014, ora 13.00 (Muzeul Municipiului București, Palatul Suţu, Bd. I.C. Brătianu nr. 2, sector 3) vor vorbi: dr. Adrian Majuru, Director al Muzeului Municipiului Bucureşti, dr. prof. univ. arh. Ana Maria Zaharide, dr. Cezara Mucenic, istoric de artă.

Expoziția evocă modul în care Primăria, prin personalul de specialitate, s-a preocupat de îmbunătățirea organizării orașului și în ce privește aspectele edilitare – canalizarea, iluminarea, alimentarea cu apă, curățenia –, cele urbanistice – alinierea străzilor, tăierea de noi artere, raportul construcțiilor existente, sau urmând a se clădi, cu strada și vecinii – și acelea privind arhitectura orașului din punct de vedere al calității construcțiilor, al bunei lor funcționări, al respectării unor elementare soluții estetice.

bucuresti-vechi-Podul-Radu-Voda-foto-F-Duschek-1874

Podul Radu Vodă. Foto: F. Duschek, 1874

Aspecte din aceste prevederi au preocupat autoritățile administrative din primele decenii ale veacului XIX atunci când au înființat funcția de arhitecton al orașului, angajând persoane cu pregătire de specialitate și ale căror opinii stăteau la baza deciziilor Sfatului Orășenesc. Atribuțiile arhitectului orașului au crescut, mai ales după Focul cel Mare din 1847, care a determinat împărțirea orașului în trei zone, Ocolul I, II, III, pentru care s-au emis și Reguli pentru construcția clădirilor și altele din cuprinsul Ocolului… Pentru a pune în aplicare aceste bune intenții a fost constituit corpul funcționarilor tehnici ai primăriei orașului. Din 1858 acesta era format din arhitectul inginer al orașului, ajutat în activitatea sa de conductori arhitecți cu diferite grade profesionale (clasa II, II, III) stabilite pe baza studiilor, vechimii și experienței, ce se ocupau de cele cinci culori, adică sectoarele Bucureștilor: Vopselele Roșie, Galbenă (Sectorul I Galben), Neagră (sectorul II Negru), Albastră (Sectorul III Albastru) și Verde (Sectorul IV Verde).

Urmărind întâmplările petrecute în București, în urma deciziilor luate conform „Regulamentului de construcție și aliniere”– regulamente succesive –, se aprobau lucrări de intervenții la clădiri existente sau realizarea altora noi de către proprietari – fie persoane particulare, fie instituții sau firme – se constată în mod practic, cum a evoluat acest sector de care depindea în mod direct cum arăta capitala Principatelor Unite.

Organizarea prin Legea comunală din 1864 a cuprins între serviciile sale evident și Serviciul Tehnic, diversificat și amplificat, împărțit în cel al ingineriei și cel al arhitecturii, pentru a acoperi prin diverse specialități toată gama de probleme edilitar-urbanistice și arhitecturale, care se cerea rezolvată într-un oraș ce crescuse ca întindere, număr de locuitori, construcții, străzi. Se impuneau intervenții în ce privește alinierea străzilor, prelungirea lor, tăierea de noi artere, pentru a asigura o circulație mai fluentă într-un oraș care s-a dezvoltat liber după voința locuitorilor, dar lipsind acele repere firești precum: perspectiva evoluției sale spațiale, raportul dintre dorința cetățeanului și interesele de bună funcționare ale orașului.

bucuresti vechi

Sigur, toate acestea nu se puteau rezolva decât în timp, prin constantul interes al administrației – primar și consiliu comunal – care să susțină propunerile compartimentului de specialitate. Dialogul dus pe diversele teme se va putea citi urmărind cazurile prezentate. Se va înțelege astfel cât de important a fost acest acord și respect reciproc.

Acesta a determinat și amplificarea atribuțiilor Serviciului Tehnic, acordarea unei susțineri financiare substanțiale marilor proiecte de îmbunătățire a tramei stradale prin alinierea drumurilor și tăierea bulevardelor, precum și lucrărilor de regularizare a traseului Dâmboviței din secolul XIX, urmate de cele ale acoperii ei parțiale în secolul XX, pentru amplificarea traseului de circulație în zona cea mai solicitată a orașului. S-a adăugat efortul de asigurare a alimentării cu apă asociat cu cel de canalizare, de pavare a străzilor, de rezolvare a iluminării publice, prin diverse sisteme, de menținere a curățeniei.

foisorul de foc

Foișorul de foc

Din cei 80 de ani care sunt prezentați s-au spicuit momente ilustrate cu documente originale din colecțiile Muzeului Municipiului București – hărți ale orașului și planuri cadastrale, fotografii, piese de mobilier stradal, cărți și reviste –, toate evocând o etapă din acest parcurs istoric dificil, însă care dovedea strădania, uneori eșuată, dar de cele mai multe ori împlinită, de a îmbunătăți condiția de locuire în oraș.

Pentru completarea imaginii s-a adăugat un fond de importanță majoră, documente (copii) din Arhivele Naționale – Arhivele istorice centrale și din cele ale Direcției Municipiului București și din Arhiva Primăriei Municipiului București, acolo unde se păstrează autorizațiile de construcție, proiectele propuse a fi realizate și referatele Serviciului Tehnic al primăriei. De asemeni planurile de aliniere și cele de tăiere a noi străzi.

Textele explicative au menirea a vă ghida în acest labirint al etapelor de modernizare a Bucureștilor, în care s-au asociat interesele locuitorilor cu înțelegerea superioară a misiunii de administrare, chiar atunci când piedici majore de diferite naturi au pus opreliști depășite de cele mai multe ori, dar și rămase ca datorii de împlinit pentru alte generații.

Parcurgerea expoziției ne oferă prilejul de a cunoaște o parte din modul în care era gândită această relație cetățean/instituție-serviciul de specialitate-primar și consilieri, pentru ca orașul să fie un loc în care poți și-ți dorești să-ți desfășori activitatea și viața, și unde cei care contribuie la aceasta rămân în memorie, ca și cei care nu se integrează circuitului benefic, păgubind societatea.

Dr. Cezara Mucenic

istoric de artă

Expoziţie realizată în parteneriat cu:

Arhivele Naţionale ale României – Direcţia Arhive Naţionale Istorice Centrale Centrale

Arhivele Naţionale ale României – Direcţia Municipiului Bucureşti

Arhiva Primăriei Municipiului Bucureşti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *