Radio România 85 (1)

istoria radioului la radio3net liber sa spun 85 ani 2013 1 noiembrie

Astăzi, 1 noiembrie 2013 Radio România împlinește 85 de ani de existență. După cum anunțam, începând de la ora 7.00 pînă la ora 24.00, în emisiunile Radio 3Net „Florian Pittiș” și pe acest site vă prezentăm succint istoria Radioului românesc, de la începuturi până în prezent, în 17 episoade, fiecare corespunzând unui interval de cinci ani.

ANII 1928–1933

1928

Joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17.00, se difuzează oficial prima emisiune aradio romania 85 postului Radio România, auzindu-se pentru prima dată apelul: „Aici, București, Radio România”. Emisiunea începe cu discursul profesorului Dragomir Hurmuzescu, președintele Consiliului de Administrație al Societății de Difuziune Radiotelefonică din România, denumirea de până în 1936 a radioului românesc. Profesorul Hurmuzescu insistă asupra rolului extraordinar al radiofoniei în dezvoltarea unei țări și a unui popor: „Radiofonia este de o mare importanță socială, cu mult mai mare decât teatrul, pentru răspândirea culturii și pentru unificarea sufletelor, căci se poate adresa la o lume întreagă, pătrunzând în coliba cea mai răzleață a săteanului. În curând va deveni criteriu de judecată a gradului de dezvoltare a unui popor.”

dragomir hurmuzescu

Dragomir Hurmuzescu

După discursul inaugural, pînă la ora 19.00, se difuzează versuri de Horia Furtună, muzică de dans și muzică românească cu Cvintetul Radio, informații de presă, o conferință ținută de Horia Furtună. Emisia se reia la ora 21.00, până la miezul nopții difuzându-se muzică interpretată de solista Băicoianu, buletin meteorologic, știri sportive, muzică de Johann Strauss, interpretată de Cvintetul Radio. Șeful serviciului muzical era Mihail Jora. Programele erau alcătuite de un consiliu alcătuit din Dragomir Hurmuzescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Dimitrie T. Alleseanu, Mihail Jora. Primul crainic al Radioului : Margareta Marinescu, care era și secretară a programelor.

bogdan calciu desen primul sediu al radio romania str general berthelotSocietatea de Difuziune Radiotelefonică din România (numele de până în 15 august 1936 al Radioului românesc) – clădirea veche Radio din str. G-ral Berthelot nr. 60. Desen de Bogdan Calciu

În zilele următoare programele, asemănătoare, sunt transmise între orele 17.00–19.00 și 20.30–24.00. Schema de programe a primei săptămâni era: ora 17.00: muzică de dans; 17.45: știri de presă și bursă; 18.00: muzică de ansamblu; 18.05: lecturi literare sau conferințe; 18.35: muzică în interpretarea orchestrei studioului radiofonic, dirijată de Mihail Jora; apoi, de la ora 20.30, soliști vocali, instrumentali,horia furtuna coruri; 22.30: buletin meteo și știri; 23.00: muzică cu orchestra Radio.

În 2 şi 3 noiembrie 1928 programele au anunţat recitări, fără să ştim cine a interpretat. În schimb, duminică, 4 noiembrie, între orele 18–19, se difuzează muzică uşoară, între melodii recitând Victoria Mierlescu, actriţă la Teatrul Naţional din Bucureşti. Tot ea spune povestirea lui Horia Furtună, Sufletul copiilor, în 10 noiembrie, iar în 11 noiembrie recită Făt-Frumos de acelaşi poet şi Calendarul lui Aghiuţă de George Coşbuc. În aceste ultime două emisiuni găsim în embrion „Ora copiilor” şi „Ora satului”.

Vineri, 9 noiembrie: Apare primul număr al revistei săptămânale „Radiofonia”, organ de publicitate al Societății de Difuziune Radiotelefonică din România.

revista-radiofonia-primul-numar-9-noiembrie-1928

Revista săptămânală „Radiofonia”, anul I, nr. 1, vineri, 9 noiembrie 1928

30 noiembrie: Se transmite din studio primul concert simfonic al orchestrei dirijate de Mihail Jora. În program, Uvertura operei „Flautul fermecat” de Mozart, Simfonia în La major de Haydn și Simfonia nr. 40 în sol minor de Mozart. În perioada 1929–1933, majoritatea concertelor orchestrei simfonice vor fi dirijate de Mihail Jora. În prima stagiune, 1928–1929, concertele aveau loc o dată pe lună, apoi devin săptămânale. Din 1930 apar la pupitrul orchestrei înființate de Jora, Carlo Brunetti, Theodor Rogalski, Constantin C. Nottara.

8 decembrie: Prima conferință care se adresează femeilor.

10 decembrie: Se transmit sfaturi medicale. Este programată exclusiv o zi românească la Radio România.

18 decembrie: Prima transmisie umoristică.

 1929

1 ianuarie: Compozitorul Mihail Jora este numit director al programelor muzicale, funcție în care va rămâne până în vara lui 1933.

Mihail_Jora

Mihail Jora

În 11 ianuarie, revista „Radiofonia” anunţă inaugurarea teatrului în studio prin poemul liric O toamnă de Alfred Moşoiu, interpretat de Lili Popovici, în rolul Muzei şi Valeriu Valentineanu (Poetul), în pauza emisiunii muzicale de miercuri, 23 ianuarie (care era difuzată între orele 21.00 şi 22.45). Acesta nu poate fi considerat însă – nu-l considera nici conducerea de atunci a Radioului – ca spectacol propriu-zis de teatru radiofonic. Premiera în domeniu avea să urmeze după mai puţin de o lună, în 18 februarie.

12 ianuarie: Se difuzează „Ora copiilor” – prima emisiune pentru copii.

17 ianuarie: „Ora veselă”. La începutul anului 1929 conducătorii programului literar-artistic – profesorul Gheorghe Mugur, poetul Vasile Voiculescu şi scriitorul Horia Furtună – au simţit nevoia ca în programul Radioului să se audă şi vorbe de duh care aveau menirea să descreţească frunţile ascultătorilor. Astfel, în 17 ianuarie 1929, crainica anunţa: „Aici, Radio România. Radio Bucureşti. Ascultaţi astăzi, în premieră, emisiunea ORA VESELĂ.” Emisiunea, deşi se intitula „Ora veselă”, nu dura mai mult de 10–15 minute şi era scrisă şi interpretată de cunoscutul şi simpaticul actor Ion Manu. Prima cronică a fost monologul Limbă şi moravuri, scris în versuri. Ion Manu era plin de spirit, scria scurt, concis, incisiv şi mai ales adevărat, aşa cum este viaţa, călăuză fiindu-i îndemnul: „Mai bine să uiţi frumos, decât să-ţi aminteşti urât. În artă orice faci, dacă faci bine e o cinste!”

maria-filotti-ce-stia-satul-prima-piesa-de-teatru-radiofonic

Maria Filotti

Luni, 18 februarie: S-a transmis, în direct, piesa într-un act Ce ştia satul de V. Al. Jean, în interpretarea actorilor Teatrului Naţional din București, Maria Filotti şi Romald Bulfinski. Acesta este actul de naștere al teatrului radiofonic românesc.

valjan-ce-stia-satul-incepututrile-teatrului-radiofonic

V. Al. Jean (I. Valjan, Valjan)

La două săptămâni după primul spectacol de teatru radiofonic, în 3 martie 1929 se transmitea în direct din studio piesa într-un act Săptămâna luminată de Mihail Săulescu, care fusese difuzată în traducere germană, cu mare succes, şi la Radio Viena. Textul se preta de minune montării radiofonice, fapt remarcat în revista „Radio” (nr. din 3 martie 1929).

În februarie 1929 se difuzează primele cursuri radiofonice de limba germană și franceză.

14 martie: „Săptămâna literară şi artistică”, emisiune de Tudor Teodorescu Branişte.

Aprilie: Cursuri de limba engleză.

Nicolae_Iorga

Nicolae Iorga

10 aprilie: Prima conferinţă a lui Nicolae Iorga, intitulată Literatura română.

14 aprilie: Prima transmisiune directă de la Opera Română, cu Aida de Giuseppe Verdi.

19 aprilie: Se difuzează O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale. Această primă difuzare a comediei caragialiene îl avea ca regizor pe Soare Z. Soare, care distribuise actori ai Naţionalului bucureştean: Ion Sârbul (Jupân Dumitrache), Ion Morţun (Nae Ipingescu), Aurel Athanasescu (Chiriac), probabil cele două surori Ciucurescu, Maria şi Eugenia, în Veta şi Ziţa, George Baldovin (Rică Venturiano), Toto Ionescu (Spiridon). Nu se cunosc alte amănunte despre această primă transmisie cu Noaptea furtunoasă.

În iunie 1929, la o şedinţă a Comitetului programelor radiofonice, Tudor Vianu afirma tranşant că „teatrul radiofonic trebuie să devină un adevărat Teatru Naţional.” Se avea în vedere în primul rând audienţa emisiunilor de teatru la microfon, dar şi trăsăturile subsumate noţiunii de „teatru naţional”, pe care scena undelor le poate satisface întru totul, de la exigenţele repertoriale la distribuţii ideale, reunind cei mai valoroşi actori ai momentului. Titulatura oficială de Teatru Naţional Radiofonic avea să fie însă conferită mult mai târziu, la 1 noiembrie 1996.

Începând din vara anului 1929, Victor Ion Popa este tentat de teatrul la microfon, căruia i se va dedica până la sfârşitul vieţii sale (a murit în 30 martie 1946, la 51 de ani neîmpliniţi), realizând veritabile performanțe ca organizator, regizor, îndrumător.

victor ion popa

Victor Ion Popa, Autoportret

1 septembrie: Intră în funcţiune postul de emisie de la Băneasa, cu o putere de 12 KW în antenă şi cu o lungime de undă de 265,4 m. Va fi legat de sediul Societăţii printr-un cablu lung de 10 km, cu circuite pupinizate. Va emite în 1929 un număr de 530 de ore, dintr-un total de 2200 ore, faţă de 305 în 1928.

13 septembrie: Prima transmisiune în direct de la Teatrul Naţional din Bucureşti, cu piesa Rodia de aur de Adrian Maniu şi Al. O Teodoreanu.

Spectacolul radiofonic cel mai important al anului 1929 este O scrisoare pierdută, difuzat la 12 octombrie, cu o distribuţie reprezentativă: Ion Manu – Agamiţă Dandanache, N. Săvulescu – Zaharia Trahanache, G. Conabie – Farfuridi, George Baldovin – Brânzovenescu, Mircea Pella – Nae Caţavencu, Nicolae Soreanu – Pristanda, Iancu Brezeanu – Cetăţeanul turmentat, Maria Ciucurescu – Zoe. Regia a aparţinut lui Victor Bumbeşti.

28 octombrie: Prima transmisiune în direct de la Ateneul Român.

Noiembrie: Primele cronici sportive şi cinematografice.

 1930

Primele reportaje şi interviuri radiofonice.

1 martie: Se inaugurează „Universitatea Radio” – cu prelegerea lui Dimitrie Gusti, Menirea radiofoniei româneşti (reprodusă în revista „Radio şi Radiofonia“, nr. 77, 9 martie 1930). Se transmit conferințe în fiecare zi, de luni până duminică, între orele 19–20, fiecărei zile a săptămânii fiindu-i rezervat un alt domeniu. Au susținut conferințe la radio: Nicolae Iorga,Artur Gorovei, Sextil Pușcariu, Eugen Lovinescu, Mihail Ralea, Tudor Vianu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Ovidiu Papadima, P. P. Panaitescu, Constantin C. Giurescu, Radu Vulpe, Demostene Botez, Constantin Rădulescu-Motru, Mircea Eliade, Constantin Noica și alții.

studioul mic radio 1928

Studioul mic

21 martie: Prima transmisie de operă dintr-un studio românesc de radio: Bărbierul din Sevilla de Rossini.

24 aprilie: Prima emisiune „Ora sătenilor”.

În aprilie: Primele lecţii de şah la Radio.

3 mai: „Ora şcolarilor”, inaugurată prin discursul Ministrului Instrucţiunii Publice, N. Costăchescu.

Mai: „Seară de cabaret”, care va deveni „Radio cabaret”.

1 iunie: Intră în funcţiune un post pe unde scurte la Institutul Electrotehnic Universitar, cu o putere de 250 W şi pe o lungime de undă de 21,5 m.

August: Prima transmisiune în direct a unei ședințe a Academiei Române.

14 octombrie: Prima rubrică bilunară „Noutăţi teatrale europene” susţinută de Victor Ion Popa.

Octombrie: Prima transmiune în direct a unui miting aviatic.

5 noiembrie: Primele cursuri de limbă franceză ţinute de Blanche Berney.imagine studio radio vechi

La sfârşitul anului 1930 se transmite de la Teatrul Naţional din Bucureşti spectacolul Omul cu mârţoaga de George Ciprian.

31 decembrie: Se difuzează Revista muzicală „Radio del Passato”, radiorevistă de actualitate, prima transmisie specială de Revelion.

1931

Ponderea programului muzical este de circa 70%.

30 ianuarie 1931: Se transmite piesa Tudor Vladimirescu de Nicolae Iorga, în regia lui George-Mihail Zamfirescu.

Aprilie: Se transmit primele programe de vacanţă.

8 noiembrie: Prima emisiune dedicată străinătăţii şi preluată de radiodifuziuni europene.

13 decembrie: Se iniţiază primele concursuri de scenarii radiofonice.

1932

Orchestra Radio dirirjată de Mihail Jora începe să concerteze şi pe alte scene decât în studioul Radio, fiind considerată în 1932, cel mai bun ansamblu simfonic după orchestra Filarmonicii din București.

11 februarie: Se inaugurează studioul mare al Radioului, în aceeași clădire din str. G-ral Berthelot, construit de arhitectul G. M. Cantacuzino şi ing. Liviu Ciulei. Va fi folosit ca studio de concerte, dar și pentru transmisiile în direct ale pieselor de teatru radiofonic.

Apar pe parcursul anului 1932, Cronica dramatică (susținută de Ion Marin Sadoveanu), Cronica agricolă (Const. I. Ciulei), Actualităţi financiare (Eugen Filotti), Cronica sportivă (Nicolae Albescu), Cronica cinematografică (I. Cantacuzino).

Martie: Săptămâna Goethe.

9 aprilie: Sărbătorirea Unirii Basarabiei.

21 aprilie: Seară italiană.

26 aprilie: Gh. D. Mugur elaborează Regulamentul Bibliotecii şi Regulamentul programului vorbit.

30 septembrie: Comitetul de direcţie aprobă Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România.

9 octombrie: Prima transmisiune în direct a slujbei de la Biserica Sf. Silvestru din Bucureşti.

Pe 20 octombrie 1932 apare Legea pentru crearea unui fond necesar dezvoltarii rețelei naționale de relee. Aceasta oferă cadrul legal pentru dezvoltarea tehnică a rețelei naționale de radiorele

19 noiembrie: Prima conferință susținută la radio de istoricul Constantin C. Giurescu, intitulată Jurământul cu brazdă în cap, în care se ocupa de problema proprietății asupra pământului la români, în Evul mediu.

2 decembrie: E dată publicităţii „Legea contra paraziţilor”, care proteja posesorii de aparate de radiorecepţie de orice perturbaţie.

25 decembrie: Se difuzează prima transmisie de la Patriarhie, cu pastorala Patriarhului Miron Cristea.

1932 este anul când se difuzează primele emisiuni în limbi străine (franceză și germană), care pot fi considerate precursoarele postului Radio România Internațional: „miniaturi de emisiuni vorbite”, cu referire la specificul românesc, difuzate pe frecvența Radio România.

 1933

21 martie: Debutul pianistului Dinu Lipatti, în vârstă de 16 ani, în compania Orchestrei Radio, dirijată de Theodor Rogalski. Dinu Lipatti a interpretat Concertul nr. 1 în mi minor de dinu lipattiChopin.

Aprilie: Publicaţia Societăţii devine „Radio-programul de Radio. Film sonor. Televiziune”.

În perioada 10 aprilie–15 mai: se fac măsurătorile de la Crăciunelu, lângă Blaj, pentru găsirea locului optim de amplasare a viitorului post naţional, urmate de măsurătorile din zona Braşov. La 29 august se hotărăşte ca postul naţional să fie amplasat la Bod, localitate aflată la 11 km de Braşov.

20 aprilie: Prima retransmisie internaţională: spectacolul susţinut la Sofia de Corul „Cântarea României”, sub bagheta lui Mihai Botez. În acelaşi an au mai fost efectuate transmisii directe de la Viena, Belgrad şi Varşovia.

11 iunie: Prima transmisie în direct a unui meci de fotbal: România – Iugoslavia.

24 august: Încetează angajamentul lui Mihail Jora la Radio, după ce prin ordinul din 30 iunie era destituit din postul de director muzical.

25 august: Seară egipteană.

29 august: Se hotărăşte ca noul post de emisie să fie amplasat la Bod.

statia bod

Staţia Bod

Începând din septembrie, conducerea Orchestrei Radio este încredințată lui Theodor Rogalski și Constantin C. Nottara, colaboratori apropiați ai lui Mihail Jora.coana-chirita-miluta-gheorghiu1

1 octombrie: Se difuzează pentru prima dată la Radio Chiriţa în provincie de Vasile Alecsandri, cu Miluţă Gheorghiu de la Teatrul Naţional din Iaşi, în rolul Chiriţei. Faptul este într-adevăr demn de reţinut. După două decenii, în 19 aprilie 1953, Teatrul radiofonic transmitea înregistrarea Chiriţei în provincie, cu Miluţă Gheorghiu alături de colegi de la Naţionalul ieşean (Constantin Sava, Valeriu Burlacu, Nicolae Şubă), montare regizată de Victor Bumbeşti şi Mihai Zirra, avându-l ca regizor tehnic pe compozitorul Paul Urmuzescu. Nu ştim dacă s-a avut în vedere marcarea celor două decenii sau a fost pur şi simplu o întâmplare. Au urmat celelalte Chiriţe, în versiunea inegalabilă a lui Miluţă Gheorghiu: Chiriţa în Iaşi (data premierei: 2 mai 1960) şi Chiriţa în voiagiu (30 iunie 1963), în regia aceluiaşi Mihai Zirra.

Documentar realizat de Pușa Roth și Costin Tuchilă

 Episodul 2, anii 1934 – 1938, click aici.

4 comentarii la „Radio România 85 (1)”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *