Școala în alte timpuri (I)

scoala in alte timpuri mirela nicolae

Marea criză economică mondială a explodat în 1929 după ce primele semne s-au manifestat în 1928. Criza avea să dureze până în 1933 şi să afecteze sute de milioane de oameni prefigurând condiţiile izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Despre acest an, 1928, hotărâtor pentru soarta omenirii moderne, va fi vorba în seria de articole Școala în alte timpuri.

ziarul universul

Principala sursă de ştiri şi informaţii cu valoare educaţională este presa scrisă românească, îndeosebi ziarul „Universul” – cel mai popular cotidian naţional din acele vremuri. Limba şi limbajul folosite de ziariştii de la „Universul” reprezintă şi azi un model de profesionalism şi comunicare.

Pentru a sublinia şi mai mult contextul economico-social şi politic al timpului, am selectat câte un eveniment major din cele 12 luni ale anului menţionat:

La 2 februarie 1928, Tudor Arghezi îşi lansa revista „Bilete de papagal” – care i-a avut printre colaboratori pe Otilia Cazimir, Felix Aderca, Ionel Teodoreanu, M. Sadoveanu, Gala Galaction.

bilete de papagal tudor arghezi

Pe 11 februarie se deschideau Jocurile Olimpice de Iarnă de la St. Moritz, Elveția, care se încheiau opt zile mai târziu.

Pe 13 martie 1928 avea loc premiera filmului Maiorul Mura, singura peliculă care păstrează prezența pe ecran a actorului G. (George) Timică.

g-timica-portret-de-bogdan-calciu-actori-caragiale-conu-leonida-inedit-centenar-caragiale-mari-actori-romani

G. Timică, portret de Bogdan Calciu, realizat pentru emisiunea Comediile lui Caragiale în viziunea lui Sică Alexandrescu (3), august 2012, Portalul „Centenar Caragiale” 2012  

Pe 13 aprilie 1928 era publicată Legea privind ocrotirea muncii minorilor și a femeilor, iar durata zilei de muncă devenea de 8 ore.

Pe 21 iunie 1928, Curtea de Apel București declara desfăcută căsătoria dintre principesa-mamă Elena și Carol Caraiman, încheiată în 1921, la Atena.

Pe 28 iulie 1928 avea loc ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Vară de la Amsterdam din  Olanda, iar pe 3 septembrie, Alexander Fleming publica descoperirea penicilinei (deşi încă din 1885, savantul român Victor Babeş semnalase acțiunea inhibantă a substanțelor elaborate de microorganisme).

bogdan-calciu-desen-primul-sediu-al-radio-romania-str-general-berthelot

Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România (numele de până în 15 august 1936 al Radioului românesc) – clădirea veche Radio din str. G-ral Berthelot. Desen de Bogdan Calciu

La 1 noiembrie 1928, radioul românesc emitea pentru prima oară şi devenea pentru publicul nostru, avid de informaţii, cea mai rapidă sursă de ştiri.

Astfel creat contextul vremii, vă invit să citiţi câteva dintre însemnările educaţionale consemnate în „Universul”, ziarul înfiinţat de Luigi Cazzavillan în 1884:

„Ca să te fotografiezi singur – PHOTOMATON e un aparat fotografic care permite oricui să se fotografieze singur, scriu ziariştii la 1 martie 1928. E de-ajuns să te aşezi în faţa lui şi să introduci o piesă de un şiling într-o deschizătură specială, spre a obţine cele mai reuşite fotografii în opt poziţii diferite. În douăzeci de secunde, aparatul îţi livrează copiile fotografice pe hârtie.”

photomaton

Această invenţie, a aparatului de fotografiat rapid, poate părea pentru copiii de ieri o ştire din domeniul literaturii ştiinţifico-fantastice. Pentru cei de azi care nu îşi imaginează traiul fără calculator, tabletă sau iPhone, implicit fără fotografie digitală, este o ştire care face parte din… normalitate.

Tot la 1 martie 1928, într-un articol intitulat Între profesori şi elevi, autorul anonim vorbeşte despre „criza generală care bîntuie sufletul populaţiei noastre şcolăreşti”. „Nu ştim dacă pedagogia a precizat sau nu, că depinde numai de metoda întrebuinţată, într-un anumit moment, spre a face din copil un element de nădejde sau un viitor scelerat.” Și tot el adaugă: „…uneori, în excesiva sa impresionabilitate, copilul alege drumul nenorocit al suprimării sale, determinat tot de «acel anumit moment» care a scăpat neînţeles de cei dimprejurul său. Lista sinuciderilor şi a încercărilor de sinucideri în lumea şcolărească prezintă cifre direct alarmante care cresc din an în an.”

scoala interbelica

În 1928, presa atrăgea atenţia asupra depresiei cu consecințe iremediabile, cauzată de eşecurile şcolare şi personale, pe când, în 2011, după alte valuri de sinucideri în rândul elevilor, psihologii învinuiau presa pentru acestea.

Ce s-a schimbat în educaţie? Forma sub care se transmit informaţiile şi felul în care sunt alese titlurile pentru a impresiona. Violenţa se naşte şi trăieşte întâi pe hârtie…

Mirela Nicolae

logo liber sa spunVezi: Arhiva categoriei Educație

logo revista teatrala radioArhiva rubricii Teatru și educație de Mirela Nicolae, Revista Teatrală Radio

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *