Școala în alte timpuri (XIII)

Scoala de Arte si Meserii - 1918

În articolul intitulat Repararea localurilor şcolare ale suburbanelor municipiului Bucureşti, ziariştii de la redacţia „Universului” scriau în 7 mai 1928, următoarele:

„În ziua de 5 mai, ora 5 d.a., d. N. Dinescu, revizorul şcolar al mun. Bucureşti şi dna Tinuş, secretara comitetului şcolar al municipiului au convocat pe toţi directorii şi directoarele şcolilor de băieţi şi fete ale suburbiilor municipiului la o consfătuire în vederea reparării localurilor şcolare.

Au fost discutate modalităţile reparării şi nevoile urgente ale acestor localuri, deocamdată în limita fondului pus la dispoziţie de primăria municipiului. Celelalte cheltuieli de construcţii vor fi susţinute de primăriile de sectoare de care aparţin suburbanele. Măsurile luate au fost primite cu mare satisfacţie deoarece situaţia multor din aceste şcoli a fost destul de tristă până acum.”

scoala bucuresti

Luni, 14 septembrie 2015 începe un nou an şcolar. În cele aproape opt decenii câte s-au scurs de la apariţia acestui articol, multe dintre clădirile suburbane de-atunci au devenit urbane în zone centrale sau semicentrale ale oraşului, unele au fost demolate, altele lăsate să se distrugă, altele reabilitate. Eu însămi am urmat o asemenea şcoală în perioada comunistă. Dată în folosinţă în 1896 sub patronajul Principesei Ileana, şcoala situată în actualul sector 2 s-a numit mulţi ani chiar aşa: „Principesa Ileana”. Din câte ştiu de la foştii mei profesori, până la construirea noului local (prin anii ’60) cele două clădiri ale şcolii au suferit reparaţii mai mult sau mai puţin importante. Ele există şi azi, am învăţat în ambele, sunt reabilitate, una având destinaţia de grădiniţă, celalaltă este folosită pentru laboratoarele disciplinelor reale.

Până de curând, şcoala a purtat numele Principesei Ileana, o iniţiativă luată în 1990 de minunata profesoară de fizică Magdalena Tănase, directoare între 1990–1996. O lege, cred, nedreaptă, a obligat consiliile de administraţie să opteze între numere şi nume. S-a revenit la şcoala numerică deoarece era cunoscută de populaţia din cartier pentru rezultatele foarte bune pe care elevii le au de zeci de ani la nivel de oraş şi ţară. Dacă în 1896 şcoala se afla în zona „suburbană” a oraşului precizată de articolul citat mai sus, azi ea se este poziţionată pe hartă în zona semicentrală a urbei.

Scoala malbin strada trinitatii

Ce vreau să spun este faptul că în anul de graţie 1928, iniţiativele şi deciziile diriguitorilor educaţiei municipale erau nu numai transparente, ci şi rapide. Ele se făceau din timp, înainte de vacanţa de vară, tocmai pentru a da posibilitatea conducătorilor de instituţii de învăţământ să creeze condiţii minim acceptabile de studiu, mai ales în aceste areale, cunoscute la vremea lor pentru populaţia cu posibilităţi materiale reduse. Totul făcea parte dintr-o amplă strategie, începută la finele secolului al XIX-lea de celebrul profesor Spiru Haret şi continuată în perioada interbelică de diverşi miniştri de excepţie: P. P. Negulescu, Constantin Angelescu, Ion Petrovici, Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Petre Andrei.

Deja bat câmpii: strategie, transparenţă, previziune, eforturi în sprijinul comunităţii. Ce să-i faci? Luni începe şcoala iar alaltăieri (11 septembrie) a fost anunţată oficial, la televizor, modificarea anului şcolar 2015–2016.

Mirela Nicolae

logo liber sa spun Vezi: arhiva „Școala în alte timpuri” de Mirela Nicolae

Arhiva categoriei Educație

logo revista teatrala radioArhiva rubricii Teatru și educație de Mirela Nicolae, Revista Teatrală Radio

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *