Școala în alte timpuri (XX)

scoala in alte timpuri de mirela nicolae

Simple comparaţii

Examenele la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti – sesiunea iunie 1928

La data de 2 iunie 1928, jurnaliştii de la „Universul” consemnează informaţii utile despre examenele de licenţă de la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Din dorinţa sinceră de a-i ajuta pe absolvenţii interesaţi de obţinerea acestei diplome universitare, cititorilor le sunt explicate condiţiile de înscriere şi de susţinere a examenelor corespunzătoare. Iată:

„Se aduce la cunoştinţa celor care doresc să depună examenul de licenţă în sesiunea iunie, a.c., următoarele:

Candidaţii care au mai fost înscrişi la examen, în sesiunile precedente, se vor reînscrie la secretariat, printr-o petiţie timbrată, între 1–5 iunie, orele 5–7 d.a..

Candidaţii care se prezintă pentru întâia oară în această sesiune se vor înscrie la secretariat între 5–10 iunie, orele 5–7 d.a., printr-o petiţie timbrată, în care se vor arăta obiectele în ordinea în care se doreşte a se depune examenele şi care va fi însoţită de: una recipisă de plata taxei de diplomă către stat, de una sută lei (care se plăteşte la administraţia financiară); caietul de cursuri şi cartea de student.

Taxele către facultate se vor achita o dată cu înscrierea sau reînscrierea.”

Am ales să vă reproduc această ştire pentru simple comparaţii între atunci şi acum.

Bucuresti-Universitatea-anii-20-30

Universitatea din București în anii 1920–1930

În urmă cu aproape nouă decenii, birocraţia era mai puţină iar procedurile mai flexibile chiar dacă oamenii nu aveau dispozitive electronice interactive. Televizorul nu se inventase, iar radioul era la începuturile sale. Spre pildă, ca să-ţi susţii licenţa în 1928, era suficient ca, pe lângă taxa aferentă, să faci dovada prezenţei la cursuri (prin caietul personal şi legitimaţia de student). Îţi puteai alege ordinea în care doreai să susţii materiile prevăzute pentru examenul de licenţă/absolvire; printr-o minimă organizare a orarului de înscrieri erau evitate cozile şi aglomeraţia de la secretariatele facultăţilor. Știu. Îmi veţi reproşa că numărul de studenţi nu era aşa de mare ca acum, nici specializările atât de diversificate, nici conţinutul şi numărul disciplinelor atât de bogate. Da. Aşa e. Dar un licenţiat în litere şi filosofie putea să discute oricând subiecte din domeniul artelor sau al matematicilor, al istoriei ori ştiinţelor sociale. Un licenţiat al Universităţii din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca sau Sibiu reprezenta o mândrie nu doar pentru sine şi familia sa, ci şi pentru comunitatea unde alegea să lucreze şi să trăiască.

george__calinescu

G. Călinescu

De pildă, criticii literari George Călinescu şi Eugen Lovinescu, împreună cu lingvistul Alexandru Graur au predat mai mulţi ani la Colegiul Naţional „Gheorghe Șincai”, la fel cum, la Colegiul Naţional „Sf. Sava” au predat prozatorul Constantin Kiriţescu şi scriitorul Camil Petrescu.

Constantin_Kiritescu

Constantin Kirițescu

Dacă aruncaţi o privire rapidă pe cunoscuta enciclopedie online, wikipedia.org, veţi constata faptul că nenumărate personalitaţi ale culturii naţionale au predat, au scris, au lucrat în meserii diverse graţie studiilor şi modului în care au fost examinate.

Și tot pentru simple comparaţii căutaţi, pe la fel de popularul motor de căutare „Google”, informaţii despre corpul profesoral actual sau despre excelenţii formatori de opinie de secol XXI. Am spus, cumva, „excelenţi”? Eh, gândesc încă la anul 1928… Desuete vremuri!

Mirela Nicolae

logo liber sa spun  Vezi: arhiva „Școala în alte timpuri” de Mirela

Nicolae

Arhiva categoriei Educație

logo revista teatrala radioArhiva rubricii Teatru și educație de Mirela Nicolae, Revista Teatrală Radio

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *