Școala în alte timpuri (XXI)

scoala171pi-vedere-din-perspectiva

Educaţie şi religie la mijlocul secolului al XX-lea

În perioada interbelică, preocuparea edililor, a înalţilor prelaţi şi a oficialităţilor române pentru educaţie a fost evidentă. Multe, foarte multe instituţii şcolare au apărut atunci, însoţite fiind de lăcaşuri de cult.

Școala „Regina Maria” din Bucureşti a avut parte de protecţia Casei Regale a României şi a fost ridicată în apropierea cimitirului Sfânta Vineri. Alegerea a fost justificată de sărăcia şi accesul dificil la resurse al locuitorilor din zonă. Din păcate, cetăţenii cunoscutului cartier muncitoresc „Griviţa” nu au avut parte de o soartă mai bună nici sub comunişti, nici de 25 de ani încoace.

Calea_grivitei_colt_cu_str_buzesti

Calea Griviței colț cu strada Buzești

Am reuşit să identific această instituţie de învăţământ care există şi azi. Se numeşte Școala Gimnazială „Petre Ispirescu”, iar în perioada comunistă a purtat denumirea de Școala generală nr.171.

Iată cum a decurs demararea lucrărilor consemnată pe larg în ziarul „Universul”, în data de 6 iunie 1928:

Punerea pietrei fundamentale a bisericii şi şcolii „Regina Maria”

„Duminică dimineaţă, pe câmpul Pleşoianu, în spatele cimitirului Sf. Vineri, s-a pus piatra fundamentală a bisericii şi a şcolii Sf. Maria, în prezenţa M. S. Regina Maria şi a IPSS Patriarh Regent, Miron Cristea.

d. A. D. Mincu – primarul sectorului IV (verde) a spus:

«…ceea ce este mai ademenitor este faptul ce transpiră zilnic în întrunirile cetăţeneşti şi anume grija şi dorinţa de a avea şcoli şi biserici suficiente pentru ca cel puţin copiii lor să priceapă cât mai bine ziua de mâine. 70% din cetăţenii acestui sector sunt muncitori, însă buni cetăţeni care în toate ocaziunile dau dovadă de iubire de neam şi ţară; cu toţii dornici ca fiii lor să aibă zile mai bune. Iată pentru ce sunt îngrijoraţi de faptul de a nu avea unde sau cu ce să-i trimită la şcoală.

Am văzut părinţi care nu puteau procura hainele şi cărţile necesare copilului lor ce trebuia să meargă să înveţe carte, am văzut şi un văduv muncitor care întorcându-se de la lucru se străduia să înveţe carte pe fiii săi. Și-atunci când vezi asemenea situaţiuni poţi, oare, rămâne indiferent?

Când noi am verificat şi constatat că sute de copii chiar dacă ar putea merge la şcoală nu o pot face din lipsa numărului suficient de şcoli, se înţelege de la sine grija ce trebuie să ne stăpânească ca cu un ceas mai înainte, să dăm putinţa generaţiilor ce ne vor înlocui pentru priceperea rostului în viaţă şi priceperea timpurilor ce vor veni.» 

Am extras şi un fragment din discursul Patriarhului Miron Cristea rostit cu acest prilej:

«Primarul municipiului şi primarii de sectoare au înţeles cuvintele Domnului rostite la fântâna Samaritencii, au înţeles că bisericile şi şcolile sunt aşezămintele de aplicare a cuvintelor lui Dumnezeu, ceea ce au avut de rezultat, revenirea poporului la credinţa în puterea Domnului.»”

De obicei, clădirile le supravieţuiesc oamenilor. Însă urmele energetice lăsate de acţiunile oamenilor în memoria urmaşilor sunt determinante pentru dezvoltarea socială.

Mirela Nicolae

logo liber sa spun  Vezi: arhiva „Școala în alte timpuri” de Mirela

Nicolae

Arhiva categoriei Educație

logo revista teatrala radioArhiva rubricii Teatru și educație de Mirela Nicolae, Revista Teatrală Radio

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *