Școala în alte timpuri (XXIII)

scoala in alte timpuri rubrica de mirela nicolae

Discutarea programele şcolare

La mijlocul anului şcolar 1928, reforma învăţământului preuniversitar din România Mare continua cu dezbateri aprinse privitoare la programele analitice din învăţământul secundar. Sub titlul Redactarea programei analitice a învăţământului secundar, ziarul „Universul” din 20 mai prezintă discuţiile pe care le-au avut diverşii specialişti invitaţi să facă propuneri.

„Comisia de specialişti convocată pentru alcătuirea unui proiect de program analitic pentru învăţământul secundar, în conformitate cu noua lege votată în sesiunea parlamentară din urmă a lucrat ieri la ministerul instrucţiunii şi «Casa Școalelor» în secţiuni.

Secţiunile au fost alcătuite pe categorii de materii de învăţământ. Deoarece mai toate sălile din localul ministerului instrucţiunii au fost ocupate de membrii diferitelor secţiuni s-au suspendat serviciile de birou ale departamentului.

Rezoluţiile luate în secţiuni au fost aduse în dezbatere comisiunii plenare la Ateneu, la ora 3 d. a.”

ziarul universul 1928

Pagini din ziarul „Universul”, 1928

Jurnaliştii publicaţiei redau în cuprinsul articolului ordinea intervenţiilor din acea zi, anume:

Predarea limbii şi literaturii latine. D. Ștefan Pop, raportor pentru limba română propune numirea unei comisii de limba română […]. D-sa a mai propus ca limba latină în clasa a III-a (actuală clasa a VII-a) să se predea separat, independent de limba română.

Educaţia fizică. Dl. colonel Bădulescu, directorul INEF ca raportor al educaţiei fizice, propune ca orele de educaţie fizică să fie d.a. [după-amiaza, n.n.], să consiste din gimnastică, jocuri şi sporturi.

Predarea ştinţelor naturale. D. Popescu-Voiteşti, raportor pentru ştiinţele naturale a propus ca programa materiei de zoologie şi botanică să păstreze principiul biologic actual cu explicaţii practice. […] În privinţa repartiţiei disciplinelor, d-sa le distribuie astfel: cls.I – zoologia, cls. a II-a – botanica, cls. a IV-a – higiena şi geologia, cls. a V-a – botanica, cls. a VI-a – zoologia şi fiziologia umană, cls.a VII-a – geologia şi biologia generală.

Religia. D. Tafrali a arătat că nu e bine să se pună vechiul testament fiindcă vine în conflict cu geologia şi ştiinţele istoriei. D-sa a arătat că se dă o importanţă prea mare liturgicei şi dogmaticii şi s-a negljat cu totul istoria artei creştine care trebuie neapărat să intre în programa liceului. D. I. Botez a cerut să se păstreze din religie, atât cât este necesar ca acest obiect să-şi păstreze prestigiul în liceu, evitându-se conflictul cu ştiinţa. Este chiar în interesul religiei. A arătat că e suficient o oră pe săptămână la cursul superior.”

Ei, bine… M-am oprit asupra acestor fragmente din articolul cu pricina din mai multe motive. Am extras acele materii care au stârnit polemici în ultimii ani. Continuă s-o facă. Le-am ales pentru că problemele sunt aceleaşi; soluţiile îmi par mai avangardiste atunci faţă de-acum. De fapt, am impresia că e nevoie să ne întoarcem în timp.

După un recent scandal mediatic, studiul limbii latine a fost mutat din clasa a VIII-a în clasa a VII-a, acolo unde fusese introdus acum aproape 80 de ani. Latina a fost scoasă din programele şcolare ale anilor ’50–’60 ai secolului XX, reintrodusă apoi în anii ’70, în clasa a VIII-a. Cauzele dispariţiei şi reapariţiei acestei materii au fost politico-ideologice, nicidecum pedagogice. Regimul Ceauşescu avea nevoie de o identitate clară cu rădăcini ilustre şi de necontestat. A importat prea puţin interesul şcolarului şi fondul în sine. Iar forma s-a perpetuat până în zilele noastre. Am învăţat ceva latină sub comunişti doar pentru că mi-a plăcut şi am avut parte de un tânăr dascăl excepţional. El este azi unul din cei mai mari latinişti de la noi, decanul Facultăţii de Limbi Străine de la Universitatea din Bucureşti, prof. dr. Liviu Franga. O limbă frumoasă şi logică precum aceasta, necesară pentru a înţelege mai târziu multe alte materii, trebuie însuşită ceva mai devreme de ultimul an de gimnaziu. Luaţi o expresie simplă precum: „Verba volant, scripta manent” („Vorba zboară, cuvintele scrise rămân”) şi faceţi un sondaj printre elevii primului an de liceu. Veţi afla că mulţi habar nu au s-o traducă nici la propriu, nici la figurat.

Sportul… De fapt, ar fi de dorit ca educaţia fizică să se desfăşoare la finalul programului şcolar, nu la prima oră sau în mijlocul zilei. Mi-aduc aminte ce chin era să am ora de sport la 8 sau 9 dimineaţa (nu pun la socoteală gimnastica de înviorare, azi dispărută din şcolile noastre. Nu suntem „cool” dacă ne întindem ligamentele cu noaptea-n cap) şi, mai ales, să fac această oră absolut necesară pentru copii între matematică şi limba franceză.

limba latina

Am lăsat la urmă religia pentru că nu am studiat-o în şcoală. Poate am prins informaţii de la vreo lecţie de filosofie inserată între două capitole de socialism ştiinţific. Ceva noţiuni de religie am învăţat pe şoptite de la cele două bunici şi de la o mătuşă maternă. Mult mai târziu i-am descoperit profunzimi şi, de foarte puţin timp, încep să-i înţeleg o mică parte din mesaj. Dar, da. Religia trebuie studiată în ultimii ani de liceu într-un mod interdisciplinar.

De botanică, geologie ori biologie nu mă ocup pentru că, în pofida ştirilor privitoare la încălzirea globală, poluare etc. ştiu o mulţime de profesori care predau cu pasiune această arie curriculară.

Să ne întoarcem la începuturi?

Mirela Nicolae

logo liber sa spun  Vezi: arhiva „Școala în alte timpuri” de Mirela

Nicolae

Arhiva categoriei Educație

logo revista teatrala radioArhiva rubricii Teatru și educație de Mirela Nicolae, Revista Teatrală Radio

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *