Secţia de românistică de la Universitatea Carolina din Praga a aniversat 130 de ani de existență

La Târgul de carte „Lumea cărţii”, care s-a desfăşurat la Praga între 17 şi 20 mai 2012 și al cărui oaspete de onoare a fost România, a avut loc conferinţa 130 de ani de la introducerea studiului limbii române la Universitatea Carolina din Praga. Aniversarea românisticii a fost menţionată în referate de patru specialişti de renume în domeniul lingvisticii şi literaturii române.

Conf. PhDr. Jiří Felix, CSc., primul ceh care a obţinut doctoratul în România, a dezbătut tema Cehii şi limba română. Cercetătorul a menţionat pătrunderea cuvintelor româneşti în limba cehă de la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea. Semnificaţia istorică a acestei limbi pentru domeniul nostru a fost ilustrată cu exemplul lui Jan Amos Comenius, care în Didactica Magna prezintă româna ca pe una dintre limbile care ar fi bine de cunoscut. Într-o trecere în revistă diacronică a românisticii din Cehia, conf. Jiří Felix s-a axat pe fondarea secţiei la Facultatea de litere a Universităţii Caroline de către profesorul Jan Urban Jarník în anul 1882. Prin acest act, Universitatea Carolina a devenit a cincea instituţie de învăţământ superior la care era posibil studiul limbii române. În continuare, Jiří Felix a vorbit desăre personalităţile care au contribuit de atunci la dezvoltarea acestei specialităţi în Cehia.

PhDr. Libuše Valentová, CSc., care a şi prezentat prelegerile, a ales tema Traduceri din literatura română în cehă, în care s-a axat pe istoria receptării operei româneşti scrise în mediul ceh. A amintit de primii traducători de cărţi româneşti şi de continuatorii lor, oferindu-le ascultătorilor o trecere în revistă a istoriei publicării acestei literaturi în condiţiile sociale în continuă schimbare. Libuše Valentová a subliniat calitatea traducerilor cehe, demonstrată şi de decernarea Premiului „Magnesia Litera” lui Jiří Našinec în anul 2007 pentru traducerea cărţii Simion Liftnicul de Petru Cimpoeşu, care a devenit şi cartea acelui an, obţinând Marele Premiu „Magnesia Litera”. D-na Valentová a mai menţionat noile tendinţe de după anul 1989, şi anume efortul de a cunoaşte literatura română din Basarabia, teritoriul actualei Republici Moldova.

PhDr. Jiří Našinec a susținut o prelegere cu tema Exilul literar românesc, precizând că din România postbelică au plecat mai mulţi scriitori decât din orice altă ţară europeană. Centrul exilului a devenit pentru autorii români mai ales Franţa, apoi Spania şi SUA. În exil s-au străduit să menţină statutul cultural al ţării natale şi să folosească poziţia de exilaţi în scopul medierii relaţiilor dintre România şi ţara gazdă, urmărind literatura publicată în România şi receptarea acesteia în străinătate.

Grupul de prelegeri a fost încheiat de PhDr. Libuša Vajdová, CSc., cercetătoare la Institutul de literatură universală din Bratislava. În referatul său intitulat Tradiţiile românisticii cehe şi slovace, autoarea a oferit o prezentare largă a colaborării de specialitate cehoslovace, respectiv cehe şi slovace, numindu-i pe cei mai renumiţi românişti slovaci.

Hana Bednářová

Traducere de Lidia Našincová

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *