Spectrele lui Dej

gheorghe gheorghiu dej

La Editura Polirom din Iaşi a apărut volumul Spectrele lui Dej. Incursiuni în biografia și regimul unui dictator, coordonatori: Ştefan Bosomitu, Mihai Burcea.

În luna noiembrie a anului trecut (2011), Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a organizat Conferința „Spectrele lui Dej”. Evenimentul avea ca scop discutarea rolului lui Gheorghiu-Dej în istoria comunismului românesc și era prilejuit de împlinirea a 110 ani de la nașterea acestuia. O astfel de abordare era mai mult decât necesară, dat fiind că acestui personaj central al istoriei comunismului românesc nu i-a fost dedicată încă o biografie/monografie exhaustivă. Conferința a analizat personalitatea și biografia liderului comunist, activitatea lui în perioada ilegalității partidului, dar și spectrele lui dej editura poliromascensiunea sa în poziția de lider absolut al Partidului Comunist. Totodată, au fost supuse analizei şi cele mai importante aspecte ale funcționării partidului-stat în perioada conducerii dejiste. În urma conferinței, dar și a unei pozitive receptări a comunicărilor prezentate în cadrul acesteia, IICCMER și-a asumat transformarea proiectului într-unul editorial, urmând a publica in extenso contribuțiile celor prezenți la conferință. De asemenea, a fost elaborat și un plan prin care au fost adăugate și alte contribuții, cu scopul de a oferi coerență demersului. Astfel a apărut ideea volumului de față, care reunește o bună parte din prezentările de la conferința desfășurată în urmă cu un an, la care s-au adăugat alte câteva contribuții.

Volumul Spectrele lui Dej. Incursiuni în biografia și regimul unui dictator îşi propune să abordeze o latură mai puţin cunoscută, studiată şi teoretizată a istoriografiei comunismului românesc. Urmând noile tendinţe ale istoriografiei occidentale, care au reconsiderat locul genului biografic în câmpul cercetării istorice, volumul îşi propune sondarea istoriei comunismului românesc din prisma unui destin individual. Astfel, demersul de faţă are drept scop reorientarea istoriografiei comunismului românesc către un nou tip de abordare – încercarea de reconstituire a contextului prin raportarea la destinul individual şi încercarea de explicare a unor evenimente, decizii şi fapte din prisma complexităţii personalităţii unui individ, a destinului său non-liniar şi a contradicţiilor care îi marchează existenţa. Volumul îşi mai propune și să infirme concepţii conform cărora biografia este asociată cu o cronologie ordonată, o personalitate coerentă şi stabilă, cu acţiuni fără inerţie şi decizii fără incertitudini.

 lacul_herastrau_si_casa_scanteii_la_jumatatea_anilor_50

Lacul Herăstrău și Casa Scânteii la jumătatea anilor ’50

Lucrarea a fost structurată în cinci părţi, fiecare dintre ele abordând un aspect distinct al biografiei sau regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej: Genealogia unei ascensiuni; Un profesionist al luptelor pentru putere. Rivalii lui Gheorghiu-Dej; Avatarurile „dejismului”; Politici și practici ale regimului Dej; Identitate și cotidian în România Populară. Aceste cinci părți sunt prefațate de un amplu Studiu introductiv, semnat de prof. Dennis Deletant.

1 comentariu la „Spectrele lui Dej”

  1. Necrologul lui Dej, ca şi discursurile lui Maurer, Chivu şi Ceauşescu accentuau rolul său crucial în „lupta împotriva fracţionismului” şi „păstrarea unităţii de monolit a conducerii partidului”. Merită observat că în discursul său, Ceauşescu făcea una din referinţe la defunct fără să mai folosească apelativul magic „tovarăş”. Cîteva săptămâni mai târziu, portretele lui Dej, aflate în săli de clasă în toate şcolile din România, erau înlocuite cu stema ţării. Voi analiza într-un alt articol mecanismele „de-dejizării”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *