Premieră la Opera Naţională Bucureşti: „Oedipe” de George Enescu

Principala atracție a programului de joi 15 septembrie, din cadrul Festivalului Internațional „George Enescu” o constituie premiera operei Oedipe de George Enescu, producție a Operei Naționale București (ora 19.00, sala Operei), care îl va avea în rolul titular pe baritonul Ștefan Ignat, alături de Horia Sandu (Tiresias), Ionuţ Pascu (Creon), Valentin Racoveanu (Păstorul), Ștefan Schuller (Marele Preot), Mihnea Lamatic (Paznicul), Pompeiu Hărăşteanu (Phorbas), Mihnea Lamatic (Paznicul), Vincețiu Țăranu (Tezeu), Mihai Lazăr (Laios), Oana Andra (Iocasta), Ecaterina Țuțu (Sfinxul), Simona Neagu (Antigona), Antonela Bârnat (Meropa), Sidonia Nica (O femeie tebană), sub bagheta lui Tiberiu Soare, regia aparţinându-i Andei Tăbăcaru Hogea. Scenografia: Viorica Petrovici; coregrafia: Răzvan Mazilu; maestru de cor: Stelian Olariu. Soliști balet: Bianca Fota și Gigel Ungureanu.

Spectacolele cu opera Oedipe de George Enescu au devenit tradiționale în Festivalul Internațional „George Enescu”, în multe dintre edițiile sale capodopera enesciană fiind programată fie în noi montări, fie prin reluarea unor spectacole. De prima ediție a festivalului (4–22 septembrie 1958) se leagă un eveniment important din istoria muzicii româneşti: premiera românească a operei Oedipe de George Enescu, la Opera Română, în ultima seară a festivalului, 22 septembrie 1958, cu David Ohanesian în rolul titular, la pupitrul dirijoral aflându-se Constantin Silvestri.

În pauza spectacolului de joi, de la Opera Națională București, Editura Casa Radio va lansa discul-cronică Oedipe, înregistrare remasterizată a spectacolului din 22 septembrie 1958. Distribuția acestei primei montări românești a capodoperei enesciene era: David Ohanesian (Oedipe), Elena Cernei (Iocasta), Nicolae Secăreanu (Tiresias), Zenaida Pally (Sfinxul), Ionel Tudoran (Laios), Alexandru Enăceanu (Creon), George Mircea (Păstorul), Ioan Hvorov (Marele preot), Valentin Loghin (Phorbas), Jean Bănescu (Străjerul), Ladislau Konya (Tezeu), Valentina Creţoiu (Antigona), Maria Săndulescu (Meropa). Textul de prezentare a acestui eveniment cu totul excepțional, conservat în Fonoteca de Aur, aparține muzicologului Anca Florea.

Montarea din 1958 fusese minuţios pregătită, cu entuziasm şi cu risipă de efort. Se cânta în limba română, libretul lui Edmond Fleg fiind tradus (o traducere foarte bună, de altfel) de Emanoil Ciomac, singura care fusese acceptată de George Enescu. În epoca proletcultismului nu era admisă interpretarea operelor în limba originală, considerându-se că în acest fel accesul „maselor” la cultură (slogan demagogic al comuniştilor) este îngrădit. În ciuda acceptului dat (cu greu, după multe discuții) de autorităţi pentru montarea lui Oedip şi a triumfului premierei, cenzura a interzis publicarea cronicilor la acest spectacol. Respectivii responsabili cu propaganda şi ideologia comunistă s-au speriat considerând că opera (cel puțin actul al IV-lea) este „mistică” şi e periculos să se scrie în presă despre ea. A scăpat totuşi o cronică tipărită la Cluj. „Întregul spectacol se bucură de o mare închegare în toate componentele sale şi lasă impresia de neuitat a reconstituirii prin mijloace noi, muzical-dramatice, a operei noastre, a unei adevărate reprezentaţii a tragediei antice. Spiritul acestei tragedii, bine tălmăcit, trăieşte de-a lungul spectacolului Oedip – realizare cu care ne putem mândri şi care constituie o culme încă neatinsă în evoluţia spectacolului muzical dramatic în ţara noastră”, scria I. Văleanu (Ilie Balea) în „Tribuna”, Cluj, 27 septembrie 1958.

Spectacolul, absolut memorabil, de la montarea foarte modernă în epocă (regia: Jean Rânzescu) la interpretarea excepţională a lui David Ohanesian în rolul lui Oedip, dar şi a celorlalţi cântăreţi din distribuţie, avea să se impună, în ciuda presiunilor făcute de aparatul de partid. După câteva reprezentații în stagiunea 1958–1959, autoritățile comuniste au reușit să-l scoată de pe afiș. Cu eforturi extraordinare, după îndelungi demersuri de convingere a corifeilor realismului socialist, Mihai Brediceanu, devenit în 1959 directorul Operei, l-a repus pe afișul celei de-a doua ediții a Festivalului Internațional „George Enescu”, în 1961, de atunci rămânând în repertoriul Operei din București până în anii ’80 şi fiind prezentat cu succes în turnee în străinătate.

Costin Tuchilă

Festivalul Internațional „George Enescu”. Spectacole de operă și balet

Spectacolele cu opera Oedipe de George Enescu au devenit tradiționale în Festivalul Internațional „George Enescu”, în multe dintre edițiile sale capodopera enesciană fiind programată fie în noi montări, fie prin reluarea unor spectacole. De prima ediție a festivalului (4–22 septembrie 1958) se leagă un eveniment important din istoria muzicii româneşti: premiera românească a operei Oedipe de George Enescu, la Opera Română din București, în ultima seară a festivalului, 22 septembrie 1958, cu David Ohanesian în rolul titular, la pupitrul dirijoral aflându-se Constantin Silvestri.

În cadrul ediției a XX-a a Festivalului „George Enescu”, care va începe joi 1 septembrie 2011 la București, sunt programate 10 spectacole de operă și balet care vor avea loc la Opera Națională din București și la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București (spectacolele de balet), ora de începere fiind 19.00.

Evident, unul dintre capetele de afiș ale acestei ediții este noua producţie cu Oedipe a Operei Naţionale Bucureşti. Ziua premierei este joi 15 septembrie. În distribuție: Ştefan Ignat (Oedipe), Horia Sandu (Tiresias), Ionuţ Pascu (Creon), Valentin Racoveanu (Păstorul), Ștefan Schuller (Marele Preot), Mihnea Lamatic (Paznicul), Pompeiu Hărăşteanu (Phorbas), Mihnea Lamatic (Paznicul), Vincețiu Țăranu (Tezeu), Mihai Lazăr (Laios), Oana Andra (Iocasta), Ecaterina Țuțu (Sfinxul), Simona Neagu (Antigona), Antonela Bârnat (Meropa), Sidonia Nica (O femeie tebană), sub bagheta lui Tiberiu Soare, regia aparţinându-i Andei Tăbăcaru Hogea. Scenografia: Viorica Petrovici; coregrafia: Răzvan Mazilu; maestru de cor: Stelian Olariu. Soliști balet: Bianca Fota și Gigel Ungureanu.

Opera bucureșteană va mai prezenta în festival o premieră, Lohengrin de Wagner, cu Cristian Mandeal la pupitrul dirijoral, primul spectacol fiind programată sâmbătă 3 septembrie iar al doilea, marți 6 septembrie. Coordonator artistic: Cătălin Ionescu Arbore. Regia: Ștefan Neagrău. Scenografia: Adrian Urmuzescu. Maestru de cor: Stelian Olariu. Distribuţia: K. S. Johan Botha (Lohengrin), Emily Magee (Elsa von Brabant), Petra Lang (Ortrud), Horia Sandu / Marius Boloș (Heinrich der Vogler), Valentin Vasiliu (Friedrich von Telramund), Vasile Chișiu (Mesagerul regelui).

Miercuri 21 septembrie și vineri 23 septembrie vom putea urmări spectacolul ONB cu Evgheni Oneghin de Ceaikovski, în regia lui Ion Caramitru. Conducerea muzicală: Iurie Florea. Decoruri: Maria Miu; costume: Viorica Petrovici; concepție lumini: Chris Jaegger; coregrafia: Florin Fieroiu; mișcare scenică și coregrafie: Florica Stănescu / Mirela Simniceanu; maestru de cor: Stelian Olariu. În distribuție: Levente Molnár (Oneghin), Marius Brenciu (Lenski), Tamar Iveri (Tatiana), Maria Jinga (Olga), Pompeiu Hărășteanu (Gremin), Ana Maria Comșa (Larina), Sorana Negrea (Filipievna), Florin Diaconescu (Triquet), Dan Indricău (Căpitanul / Zaretsky), Anastasia Jinga (Tatiana copil).

Primele două spectacole de balet din actuala ediție a festivalului „George Enescu” vor avea loc la Teatrul Național din București duminică 4 septembrie și luni 5 septembrie, când vom avea ocazia de a vedea un spectacol al Baletului Național Chilian, „El Banch”, Noche Bach (Consiertos / Cantico), creaţie coregrafică în două părţi de Gigi Căciuleanu, directorul artistic al ansamblului. Muzică de Johann Sebastian Bach.  Scenografie şi lumini: Dan Mastacan; costume: Leonel Navarete (Conciertos), Monica Ruiz (Cantico).

Sâmbătă 17 septembrie, este programată coproducția de balet Magifique, pe muzică de Ceaikovski, în coregrafia lui Thierry Malandain. Decoruri şi costume: Jorge Gallardo. Concepţie lumini: Jean-Claude Asquié. Costume: Véronique Murat. Măşti: Annie Onchalo. Decoruri: Alain Cazaux. Spectacolul este realizat de Opéra Théâtre de Saint-Etienne, Teatro Victoria Eugenia de San Sebastian, Grand Théâtre de Reims, Centre Chorégraphique National d’Aquitaine en Pyrénées-Atlantiques, Malandain Ballet Biarritz.

Trei zile mai târziu, marți 20 septembrie, aceeași sală a Naționalului bucureștean va găzdui Romeo și Julieta pe muzică de Hector Berlioz, versiune coregrafică de Thierry Malandain, coproducție Grand Théâtre de Luxembourg, Festival le Temps d’Aimer de Biarritz, Teatro Victoria Eugenia de San-Sebastian, Grand Théâtre de Reims, Auditorio de Sant Cugat, Centre Chorégraphique National d`Aquitaine en Pyrénées-Atlantiques, Malandain Ballet Biarritz, Festival d’Ekaterinbourg. Decoruri şi costume: Jorge Gallardo, concepţie lumini: Jean-Claude Asquié.

Seria reprezentaţiilor de balet se va încheia sâmbătă 24 septembrie cu tripticul Companiei de Balet a Operei Naţionale Bucureşti: Vals fantezie pe muzică de Glinka, coregrafia: George Balanchine, pus în scenă de Paul Joseph Boos, solişti: Bianca Fota, Ovidiu Matei Iancu, Mihaela Soare, Maki Shirase, Megumi Koshi; costume: Barbara Karinska; lumini: Mark Stanley (premiera mondială: New York City Ballet, Centrul Metropolitan de Muzică şi Teatru, 6 ianuarie 1953); Serenada, muzică de Ceaikovski, coregrafie de George Balnachine, montat de Paul Joseph Boos, solişti: Bianca Fota, Gigel Ungureanu (Vals), Russian Girl : Mihaela Soare (Russian Girl), Kokoro Umemoto (Dark Angel); Bianca Fota, Mihaela Soare, Kokoro Umemoto, Valentin Stoica (Elegy); costume: Barbara Karinska; lumini : David Grill (premiera mondială: Şcoala Americană de Balet White Plains N.Y., 9 iunie 1934; premiera naţională: ONB, 17 aprilie 2010); Falling Angels, conceptul şi coregrafia: Jiři Kylián, asistent coregrafie: Nancy Euvernik, muzică: Steve Reich (Drumming – partea I), solişti: Adina Tudor, Andra Ionete, Cristina Dijmaru / Raluca Ciocoiu, Corina Tudosanu, Bianca Stoicheciu, Bianca Ungureanu, Alexandra Gavrilescu, Megumi Koshi; costume: Joke Visser, lumini: Joop Caboort (premiera mondială: AT&T Danstheater, The Hague – NL, Nederlands Dans Theater, 23 noiembrie 1989; premiera naţională: ONB, 1 mai 2011).

Reamintim că Liber să spun și Radio 3 Net „Florian Pittiș” sunt parteneri media ai Festivalului Internațional „George Enescu”.

Costin Tuchilă