Comemorare Jan Palach şi Liviu Babeş în Cehia

jan palach

eveniment liber sa spunOraşul Mělník (aflat la confluenţa Vltavei cu Elba) şi Centrul Cultural din Mělnik, în colaborare cu Institutul Cultural Român din Praga au organizat vineri, 16 ianuarie 2015, sub egida Ambasadei României la Praga, Comemorarea lui Jan Palach şi Liviu Babeş.

Întâlnirea cu elevii de la Liceul „Jan Palach” – unde Palach afoto jan palach cehia studiat între anii 1963–1966 – a avut loc la ora 11.00, delegaţia compusă din E.S. Daniela Gîtman, ambasadorul României în Cehia, consilierul cultural Nicolae Blîndu, Veronica Miclea, directoarea ICR Praga, traducătoarea Lydie Černá fiind întâmpinată de directorul liceului, Miroslav Klouček şi de primarul oraşului, Ctirad Mikeš.

După prezentarea invitaţilor, istoricul român Adrian Mihai Cioroianu şi istoricul ceh Pavel Žáček, a avut loc proiecţia emisiunii de televiziune dedicate comemorării a 25 de ani Liviu-Babesde la imolarea lui Liviu Babeş, gestul suprem de protest şi eliberare din ziua de joi, 2 martie 1989, pe pârtia de schi Bradu din Poiana Brașov, cu afişul pe care scria „Opriţi crima din Braşov-Auschwitz”.

Au urmat discuţii cu elevii, istoricul român subliniind importanţa democraţiei, care trebuie apărată în fiecare zi. „Să păstrăm moştenirea supremă, acesta e mesajul lăsat de Jan Palach prin gestul său.” Jan Palach și-a dat foc în 16 ianuarie 1969, în Piața Venceslav din Praga, în semn de protest față de invadarea Cehoslovaciei de către armatele URSS în 21 august 1968.

monumentul jan palach cehia melnik

Monumentul „Omagiu lui Jan Palach”, Parcul Jungman, Mělník

Partea a doua a vizitei s-a desfăşurat la Primăria Mělník, unde oaspeţii de onoare s-au întâlnit cu primarul, au semnat în cartea de onoare, după care, cu jerbe de flori, delegaţia s-a îndreptat spre Parcul Jungman, la monumentul „Omagiu lui Jan Palach”, ridicat în anul 2009 de sculptorul maghiar András Beck (stabilit în Franţa din 1956).

Au fost intonate imnurile de stat român şi ceh, au fost ţinute discursuri şi, pe fosta clădire a Liceului „Jan Palach”, s-au dezvelit plăcile memoriale dedicate lui Jan Palach (1948–1969) şi profesoarei Picková, victimă a genocidului din Cel De-al Doilea Război Mondial, moartă la Auschwitz în anul 1942.

Lidia Našincová

Corespondență de la Praga

Vezi: Galerie foto

Cei dintâi vor fi cei din urmă

larry l watts cei dintai vor fi cei din urma

Editura RAO a lansat la sfârșitul lunii aprilie 2013, volumul Cei dintâi vor fi cei din urmă. România și sfârșitul Războiului Rece de Larry L. Watts.

Continuare a volumului Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, Cei dintâi vor fi cei din urmă „se constituie într-un demers absolut necesar al istoriei recente a României ca actor pe scena internaţională. Şi de această dată, Larry Watts ne oferă un studiu chintesenţial, vital pentru a ne apropia de adevărul aflat în spatele uimitoarei apoteoze a regimului Ceauşescu în 1978 şi transformărilor survenite până în ajunul prăbuşirii acestuia, incapabil de acomodare la o nouă conjunctură internaţională, în 1989. Aşa cum demonstrează uriaşa documentaţie ştiinţifică prezentată aici, chiar dacă şoriceii pot constitui o provocare pentru elefanţi, şansele lor de a se salva printre pachidermele intrate în perioada rutului sunt infime.” (General dr. Ioan Talpeş, director al Serviciul de Informaţii Externe, 1992-1997).

larry-l-watts editura rao

„Istoricul Larry L. Watts a deschis un capitol cu totul nou în istoriografia românească. Cele doua volume ale dr. Watts schimbă radical perspectivele solid statornicite privind raporturile dintre Blocul răsăritean şi Republica Socialistă România. Autorul demonstrează convingător nevoia de a le reconsidera şi a le regândi în ansamblul lor. Analiza, care îndeamnă la citit, dezvăluie capcanele multiple ale istoriei contemporane. În aceste vremi de repetate apăsări asupra lumii cărţilor şi societăţii româneşti, Editura RAO ne oferă o operă de substanţă, o lucrare-reper a istoriografiei noastre.” (Acad. Dinu Giurescu, Universitatea Bucureşti, senator, Parlamentul României, din 2012).