„Noaptea Literaturii” la Praga

adam-si-eva-in-limba-ceha-traducere-jiri-nasinec

eveniment liber sa spunMiercuri, 13 mai 2015, la ora 18.00, la hotelul Intercontinental din Praga (Koulova 1501/15,160 45, Praga 6), alături de EUNIC Cehia şi Rețeaua Centrelor Cehe, Institutul Cultural Român de la Praga organizează, „Noaptea Literaturii” – o serie de lecturi publice din romanul „Adam şi Eva” de Liviu Rebreanu, tradus de Jiři Našinec (Editura Havran, 2014), în interpretarea actorului ceh Martin Písařík. 

În versiunea cunoscutului traducător Jiří Našinec, „Adam a Eva” este prima traducere în limba cehă a romanului lui Liviu Rebreanu. Detalii: click aici.

Scopul proiectului „Noaptea Literaturii” este de a contribui la dialogul intercultural, oferind o platformă prin intermediul căreia țările europene își pot prezenta literatura contemporană. Fragmentul selectat din literatura fiecărei ţări participante va fi citit din 30 în 30 de minute, între orele 18.00–23.00, în spaţiul alocat ţării respective, de diferiţi actori cehi.

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Traduceri

 

Romanul „Adam și Eva” de Liviu Rebreanu, tradus pentru prima dată în limba cehă

 

adam si eva in limba ceha traducere jiri nasinec

eveniment liber sa spunEditura Havran din Praga a publicat prima traducere în limba cehă a romanului Adam şi Eva (Adam a Eva) de Liviu Rebreanu. Traducerea şi prezentarea îi aparţin cunoscutului traducător Jiří Našinec.

jiri-nasinec2

Toma Novac, personajul principal al romanului Adam şi Eva (1925), bazat pe teoria privind reîncarnarea sufletului în unitatea de bază a principiului feminin şi masculin, cade victimă geloziei emigrantului rus Ştefan A. Poplinski. Pe patul de moarte, la sanatoriul doctorului Filostrat, retrăieşte toate cele şapte vieţi ale sale, în care fusese pe rând păstor în India antică, administrator de provincii în Egipt, scrib în Babilon, cavaler roman în timpul domniei împăratului Tiberiu, călugăr în Germania medievală, medic în perioada Marii Revoluţii Franceze şi profesor de filosofie în România anilor ´20 ai secolului trecut. În toate reîncarnările caută, chiar cu preţul unei suferinţe trupeşti inumane, iubirea ideală, pentru ca sufletele lor să se poată uni din nou pe vecie…

Romanul fantastic al lui Rebreanu, pornind de la moştenirea romanticilor şi comparat adesea cu celebrul roman al lui Jack London, Rătăcitor printre stele, şi-a păstrat, şi după nouăzeci de ani de la apariţie, prospeţimea iniţială ca odă adusă iubirii nemuritoare, care învinge moartea, asigurându-i omului tinereţea veşnică.

Scriitorul român Liviu Rebreanu, fondatorul romanului românesc modern, a intrat în liviu rebreanusubconştientul colectiv prin romanul realist Ion (1920, apărut în limba cehă în 1929 şi 1980), inspirat din mediul satului transilvănean, considerat drept primul roman modern din literatura română. Abordarea novatoare a temei, bazată pe suprimarea subiectivității autorului, care nu se implică în acţiune, lăsând personajele să se caracterizeze singure prin atitudine, a apărut pentru prima oară în volumul de povestiri Frământări (1912; traducere în cehă: Trýzeň), urmat de culegerile Golanii (1916; Pobudové), Mărturisire (1916; Zpověď) şi Răfuiala (1919; Odplata). Romanul psihologic, îndreptat împotriva războiului, Pădurea spânzuraţilor (1922; tradus în cehă în 1928, apoi într-o nouă traducere în 1960: Les oběšených) dezvoltă tema centrală a nuvelei Catastrofa (1921; Katastrofa, 1961): dilema morală a ofiţerului din armata austro-ungară, pus în situaţia de a lupta împotriva fraţilor lui de dincolo de Carpaţi. În povestirea „de cameră“ Ciuleandra (1927; Tanec lásky a smrti, 1977, 1985), influenţat de opera lui L. Andreev, Rebreanu meditează la tara ereditară şi la efectul acesteia în domeniul sentimental şi social. Capodopera autorului o constituie romanul Răscoala (1932; în cehă sub titlul Výbuch hněvu, 1974, 1984), în care scriitorul a dovedit o capacitate neobişnuită de a capta psihologia mulţimii, devenind astfel unul din cei mai importanţi autori români de proză interbelică.

Lidia Našincová

 Corespondență de la Praga