Poezia săptămânii: „Picturală” de Urfet Șachir

adam-baltatu-peisaj-de-vara

Picturalăpoezia saptamanii rubrica liber sa spun

Să lunece penelul pe hȃrtie un sonet,
Să zugrăvească în slove un suflet de poet.
Și lira cu glas dulce să cȃnte printre ramuri
Ușor cȃnd vȃntu-adie pe-aceste vii meleaguri,

Cȃnd susur de izvoare se-ngȃnă-n glas cu mierla
Și-n codri iar răsună în cȃnt privighetoarea,
Prin iarbă-aleargă Clara frumoasă ca și luna
Și-un murmur de pe buze se scurge-n vȃnt întruna.

Un nor răzleț ce poartă, în lumea picturală,
O mare de iubire și-un strop de amăreală,
De dragoste bolnavi să se trezească în zori
Făpturi avȃnd în suflet un cer fără de nori.

Urfet Șachirurfet-sachir

Urfet Șachir

poezia saptamanii rubrica noua site liber sa spun

logo liber sa spunVezi:  arhiva rubricii Poezia săptămânii

Adela Onete, un talent autentic în spaţiul virtual

adela onete

Moto: „Să mocnească focul, din nou, în vechea vatră,

şi dumneata, bunico, să-mi spui înc-o poveste.”

cronica literara liber sa spunÎţi trebuie, să o recunoaştem, ceva curaj dar, mai ales, nişte certe argumente pentru a te încumeta să sfidezi prejudecata după care „Facebook”-ul nu este decât un spaţiu al pălăvrăgelilor fără rost (numite, pedant şi preţios, socializare), al cochetăriei demi-mondene şi al deliciilor, mai mult sau mai puţin erotizante aflate cam la limitele vulgarităţii. Şi totuşi uite că sunt şi „facebook”-işti (scuzaţi barbarismul, dar aşa e „trendy”!) care se încumetă şi reuşesc să pună pe pagină lucruri consistente, demne de tot interesul. Cinste lor – ruşine nouă, ăstora care încă ne mai complacem în dulcea capcană a prejudecăţii!

O asemenea prezenţă de o temerară consecvenţă este Adela Onete, a cărei pagină o citesc nu de azi, de ieri. Mărturisesc, nu i-am întâlnit numele în presa literară, dar asta nu mă împiedică să afirm că Adela Onete este certitudine, prin reperele şi valorile pe care ni le propune şi, în egală măsură, al seriozităţii cu care îşi ţine promisiunea. Promisiune pe care aş pune-o sub semnul unui vers pe care l-a postat nu demult: „Mă ninge primăvara în flori de cais.”

Este în scrisul Adelei Onete o aparte naturaleţe a trăirilor sufleteşti, o prospeţime cuceritoare a mărturisirii acestor experienţe sufleteşti, la care aş adăuga siguranţa scrisului şi buna sa ştiinţă de a spune lucrurilor pe nume, în cuvinte atent cumpănite şi nimerit alese.

adam baltatu margine de sat

Adam Bălțatu, Margine de sat

O dovadă convingătoare mi se pare povestirea Copilul din flori. De fapt, o retrospectivă a unor fapte şi întîmplări, o re-trăire, în timp, a unui anumit episod din viaţa unor oameni dintr-un sat oltenesc. Cea care evocă şi retrăieşte fiind Andrada, o copiliţă care, aflată la vârsta poveştilor frumoase, ia cunoştinţă despre lucruri pe care cu greu le-ar mai putea păstra în sipetul fermecat al viselor curate.

Subiectul este foarte simplu: într-o familie cu mai multe femei – dintre care bunica rămâne personajul emblematic, aceea care dă măsura tuturor lucrurilor şi temeiul ferm al spunerilor din obşte – „se întâmplă o ruşine”. Frumoasa Marioara „se iubeşte” o vreme cu Fane al lu’ Iepure, iar din această întâmplare rămâne însărcinată. După cum nici nu este prea greu de bănuit, Fane nu o va lua de nevastă pe viitoarea mamă şi nici copilul nu îl va recunoaşte. Am scris „după cum este uşor de bănuit” pentru că, după obiceiul acelor vremi, grobianul Fane vroia să se facă miliţian, iar o asemenea faptă „îi strica dosarul”.

nicolae-vermont-la-carciuma-satului

Nicolae Vermont, La cârciuma satului

Pentru cine a avut norocul să mai cunoască satul românesc din vremea când acesta trecea starea sa poematică de „vatră a tradiţiilor şi a datinilor sufletului românesc” spre o altă condiţie, inevitabilă noului curs al evenimentelor, este o rară plăcere să citească secvenţele de povestire în care se vorbeşte despre „ruşinea” Marioarei, faptă necugetată, poate, dar, la fel de bine, sincer recunoscută şi cinstit asumată de către fată. Are, Adela Onete, o reală înzestrare epică datorită căreia, pe rând, ea – excelent întruchipată de fetiţa Andrada – povesteşte despre „ruşinea” care răscoleşte familia fetei. Ruşine care aţâţă ambiţii, trufii şi orgolii şi intră în morişca „gurii satului.” Faptele înseşi trec într-un plan secund, iar ceea ce vine în faţa cititorului este atmosfera, tensiunea morală şi sufletească a tuturor personajelor aflate în miezul întâmplărilor. Rând pe rând intră în joc cutume ale obştii, aşa încât toate cele pe care le săvîrşesc, în primul rând Marioara şi bunica, vor fi trecute prin filtrul unor judecăţi şi prejudecăţi care, la rândul lor, se înfruntă şi se contrazic, în acel creuzet neiertător numit „gura satului”.

Într-un sfârşit, Marioara va naşte un băiat pe care îl va boteza Florin – era doar copil din flori, nu-i aşa? – iar, mai târziu, acest copil va fi înfiat de către nişte oameni de bine şi va creşte frumos, ferit de răutăţile lumii şi de bicisnicia condiţiei vorbei de ocară, „copil de fată mare”. La rândul ei, Marioara se va mărita, va avea un cămin fericit şi un copil. Iar pentru ca totul să se încheie cu revanșa binelui, nemernicul de Fane al lu’ Iepure nu se va face miliţian şi va rămâne tot în sat, ca un terchea-berchea ce îi este felul!

Cu certitudine, Adela Onete este un talent autentic în spaţiul virtual, o semnătură care merită a fi urmărită şi citită cu toată atenţia.

Şerban Cionoff

Expoziţie de grafică din colecţii particulare la Muzeul Naţional Cotroceni

Marcel Chirnoagă, Violonist

Muzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Societatea Colecţionarilor de Artă din România organizează joi, 27 septembrie 2012, ora 18.00 în Spaţiile Medievale (Cuhnie, Trapeză, Chilii şi Pivniţele palatului domnesc), vernisajul expoziţiei eveniment Grafica în pictura românească din colecţii particulare.

Expoziţia cuprinde lucrări din peste 100 de colecţii de artă particulare, semnate de artişti plastici reprezentativi, din perioada secolelor XIX–XXI.

Ștefan Câlția, Șarpele roșu III

În expoziţie publicul va putea admira 500 de lucrări, purtând semnătura a peste 150 de artişti, nume celebre ale picturii clasice şi contemporane româneşti: Carol Popp de Szathmari, Theodor Aman, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Rudolf Schweitzer Cumpăna, Adam Bălţatu, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Gheorghe Petraşcu, Jean Alexandru Steriadi, Ştefan Popescu, Ştefan Dimitrescu, Francisc Şirato, Nicolae Dărăscu, Max Hermann Maxy, Samuel Mützner, Alexandru Ciucurencu, Mihaela Eleuteriade, Petre Iorgulescu Yor, Constantin Artachino, Nicolae Vermont, Gheorghe Vânătoru, Henri Catargi, Leon Biju, Aurel Ciupe, Aurel Băeşu, Cecilia Cuţescu Storck, Aurel Bordenache, George Tomaziu, Paul Miracovici, Olga Greceanu, Rodica Maniu, George Zlotescu, Elena Popea, Aurel Jiquidi, Miliţa Pătraşcu, Anton Kaindl, Corneliu Baba, Sabin Bălaşa, Tia Peltz, Marcel Iancu, Vasile Grigore, Marcel Chirnoagă, Ligia Macovei, Alexandru Ţipoia, Dragoş Morărescu, Vasile Parizescu, Horia Bernea, Vasile Celmare, Ion Sălişteanu, Constantin Piliuţă, Ştefan Câlţia, Bogdan Pietriş, Horea Paştină, Dorina Pădineanu, Mihai Sărbulescu, Paul Gherasim şi alţi artişti contemporani etc.

Aurel Jiquidi, Femeie dormind

Lucrările expuse sunt realizate în diverse tehnici: alb/negru, acuarelă, pastel, cerapastel, tuş, tehnică mixtă, expoziţia reprezentând forţa şi marea calitate picturală a artiştilor români din toate timpurile.

Prezenta expoziţie este rodul unei fructuoase colaborări, pe care Muzeul Naţional Cotroceni a avut-o cu Societatea Colecţionarilor de Artă din România, membrii Societăţii oferind cu generozitate opere de o mare valoare patrimonială, dând astfel posibilitatea vizitatorilor să cunoască creaţia unor adevărate genii ale picturii româneşti şi universale, altfel, inaccesibilă marelui public.

Marcel Iancu, Cabaret Voltaire, Zürich, 1916

Expoziția, a cărei tematică se regăseşte pentru prima dată într-un spaţiu muzeal, poate fi vizitată în perioada 27 septembrie–11 noiembrie 2012, de marţea până duminica, între orele 9.30–17.30.

email: relatiipublice@muzeulcotroceni.ro

Parteneri: Konica Minolta

Parteneri media: Onlinegallery.ro, Traveller Magazin, Agenţia Naţională de Presă „Agerpres”, Radio France International România, Vacanţe la Ţară, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Internaţional, Agenţia de presă Rador, Sensotv.ro, Diplomat Club, Şapte Seri, Cronica Română, LiterNet.ro, ArtOut.ro, Căminul, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Istorie şi Civilizaţie, Historia, România Liberă, Port.ro.