Tata Moșu la… Gaudeamus!

tata mosu gaudeamus 2015

Sâmbătă, 21 noiembrie 2015, de la ora 14.00 autorul de benzi desenate Mihai Grăjdeanu vă așteaptă la standul Muzeului Municipiului București de la Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură 2015, ediţia a XXII-a, unde îl va desena pe ,,Tata Moșu”, personajul romanlui grafic cu același titlu, o poveste interbelica în benzi desenate. Continuă lectura „Tata Moșu la… Gaudeamus!”

Casa Filipescu-Cesianu

casa cesianu

Calea Victoriei din București, loc de promenadă al Capitalei, ne invită să redescoperim o bijuterie arhitecturală, un monument istoric plin de povești: Casa Filipescu-Cesianu, reședința avocatului Constantin Cesianu. Continuă lectura „Casa Filipescu-Cesianu”

Poveşti din Bucureşti în Benzi desenate

salon benzi desenate afis

A doua ediţie a Salonului BD – „Poveşti din Bucureşti în Benzi desenate” reuneşte o colecţie de benzi desenate dedicate Bucureştiului, realizate pe o perioadă de trei secole: secolul XIX, până în prezent, început de secol XXI. Salonul va fi deschis în perioada 1 iulie, ora 10.00, până la 31 august 2015, ora 18.00, la Palatul Suţu, sediul Muzeului Municipiului Bucureşti. Continuă lectura „Poveşti din Bucureşti în Benzi desenate”

Tatuajul în România

tatuajul in romania

Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită la lansarea volumului Pentru o istorie a simbolurilor: Tatuajul în România. Autori: prof. univ. dr. George Cristian Curcă, prof.univ.dr. Octavian Buda, dr. Adrian Majuru, dr. Petru Budrugeac, Ciprian Chelaru, dr. Cristina Ionescu, dr. Liviu Ştefan Crăciun, dr. ing. Maria Giurgincă, dr. Maria-Mihaela Manea, dr. Migdonia Georgescu, Roxana Diaconu. Evenimentul va avea loc joi, 12 februarie 2015, ora 12.00, la Palatul Suţu. Prezintă: prof. univ. dr. Dan Dermengiu, prof. univ. dr. George Cristian Curcă, dr. Adrian Majuru.

„Moda tatuajelor în societatea românească o putem considera prezentă încă din timpul culturilor neolitice dar în Evul mediu tatuajul era întâlnit numai la nivelul păturilor superioare (element cultural preluat prin filieră orientală) și probabil la o serie de personaje mai extravagante precum Petru Cercel (domnitor al Țării Românești, 1583–1585) sau Gratiani Gaspar (domnitor al Moldovei, 1619–1620, ). Odată cu modernitatea, moda tatuajelor s-a răspândit în toate structurile sociale, cu precădere cele urbane.” –  dr. Adrian Majuru.

Expoziție temporară: Pentru o istorie a simbolurilor: tatuajul în România, 1 ianuarie–30 aprilie 2015.

Tata Moșu

tata mosu benzi desenate

La Editura Muzeului Municipiului București  a apărut volumul Tata Moşu – o poveste interbelică în benzi desenate. Text: dr. Adrian Majuru. Bandă desenată: Mihai I. Grăjdeanu.

Tata Moșu – uimitoarea poveste a unui hoț de buzunare! Primul roman grafic în care autorul textului, autorul benzii desenate şi subiectul sunt româneşti.

Lansarea romanului va avea loc joi, 22 ianuarie 2015, la ora 19.00, la Grand Hotel Continental, Bucureşti, în prezenţa autorilor. Invitaţi: prof. univ. dr. Bogdan Lefter şi medicul Bogdan Stănescu.

afis-tata-mosu-lansare

„Cred că personajul nostru și-a dorit foarte mult ca întâmplările care s-au legat în viața sa să rămână cunoscute cumva… Povestea este românească, la fel ca și editura, deci practic este un proiect de viață care s-a încheiat cândva, dar care este oferit publicului de pretutindeni, din interiorul unui spațiu cultural foarte bogat în astfel de întâmplări… aici mă refer la mediul urban. Așadar, cred că mai sunt și alte povești și dincolo sau dincoace de interbelic care așteaptă să prindă viață prin banda desenată.

În cazul personajului acestei poveşti, m-a surprins faptul că în epocă, în timpul vieții lui – atunci când a fost închis o perioadă mai îndelungată la închisoarea Văcărești – a fost obiectul unor cercetări sociologice și în afară de legiști, l-au mai studiat într-o manieră antropologică foarte serioasă oameni veniți din zona universitară. Faptul că un om simplu a determinat atâta interes prin maniera spectaculoasă pe care a tot acumulat-o în spatele său în a trăi cumva altfel, m-a făcut să mă apropii mai mult de acest personaj care a trăit în realitate, în Bucureștiul anilor ’20. A fost activ până la venirea comunismului, după care i se pierde urma și am văzut că există un drum singular care nu se regăsește în faptele și în destinul altor infractori, să spunem așa, de drept comun, că el asta a fost, dar a știut, în mod conștient, pe ce palier se afla, adesea împins de un cadru social care nu l-a ajutat foarte mult atunci când era adolescent, sau la prima tinerețe.” – dr. Adrian Majuru.

„Înainte de a citi textul romanului grafic Tata Moşu, îmi imaginam cum ar fi această poveste, îmi imaginam un hoţ de buzunare care încerca să găsească tot felul de metode ingenioase, tot felul de trucuri pentru a fura de la oameni.

Dar citind povestea şi cunoscându-l mai bine pe Ion Ştefănescu, cred că el este un hoţ cu principii. Chiar dacă la început el este un anti-erou. De obicei hoţii sunt prinşi de eroii de benzi desenate!! Personajul nostru trece însă printr-o călătorie, încearcă să ajungă undeva. El îşi ajută familia chiar dacă prin furt şi de multe ori este prins şi pedepsit, el încearcă să-şi găsească o linişte sufletească, trece printr-o serie de aventuri, prin cele două mari războaie şi la un moment dat, chiar salvează nişte vieţi omeneşti. Cred că dintr-un anti-erou, Tata Moşu devine eroul acestei poveşti!” – Mihai. I. Grăjdeanu.

Prezentarea video a romanului grafic:
https://www.youtube.com/watch?v=IP1Lif_IBp8&feature=youtu.be

1814, Anul Miracolelor

expozitie 1814 anul miracolelor

eveniment liber sa spunAmbasada Regală a Norvegiei în România, Muzeul Municipiului București și Muzeul Theodor Aman au plăcerea de a vă invita la vernisajul expoziției de postere 1814, Anul Miracolelor sâmbătă, 18 octombrie 2014, la ora 11.00, la Muzeul Theodor Aman din București (str. C.A. Rosetti nr. 8), pentru celebrarea a 200 de ani de la adoptarea Constituției Norvegiei.

E. S. Tove Bruvik Westberg, Ambasador al Norvegiei în România, va deschide acest eveniment alături de Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului București. Sunt invitați la acest eveniment reprezentanți ai corpului diplomatic, mass-media, societăți civile și membri ai mediului academic.

sat norvegian

Pe parcursul unui an turbulent, Norvegia a adoptat prima constituție la data de 17 mai 1814. În acest an Norvegia a devenit independentă față de Danemarca și a intrat într-o uniune cu Suedia. Uniunea celor două țări a durat până în anul 1905. Constituția Norvegiei este cea mai veche din Europa aflată încă în uz. Aceasta a suferit mai multe amendamente, dar nu a fost niciodată înlocuită cu un nou act constituțional.

Scopul acestei expoziții este de a oferi publicului român o privire de ansamblu asupra celor mai importante evenimente politice din 1814, precum și de a prezenta unele dintre punctele centrale ale Constituției Norvegiei în forma sa actuală.

Povestea unui secol din 555 de aniversări

bucuresti novecento adrian majuru

Bucureşti: un portret Novecento. Povestea unui secol din 555 de aniversări, o carte şi o expoziţie ce se deschid una pe cealaltă pentru a vă spune povestea Bucureştiului în secolul XX.

eveniment liber sa spunSunt cărți care se ecranizează, cărți care se dramatizează, cărți care se expoziționează.

Bucureşti: un portret Novecento. Povestea unui secol din 555 de aniversări este o expoziție deschisă din cartea cu același nume, semnată de dr. Adrian Majuru. Cartea o poți lua cu tine acasă sau într-un buzunar.

Expoziția, deschisă între 17 septembrie–19 octombrie 2014 la Palatul Suţu din București (Muzeul Municipiului Bucureşti, Bd. I.C. Brătianu nr. 2), este onorată de prezența academicianului Constantin Bălăceanu-Stolnici și dr. Antoine Heemeryck.

anii-1900-in-bucuresti gara de nord

Gara de Nord la începutul secolului al XX-lea

În prezența amfitrionului Muzeului Municipiului București, dr. Adrian Majuru, Saşa-Liviu Stoianovici şi Călin Torsan vor recrea atmosfera secolului trecut din Bucureşti, prin acorduri muzicale când meşteşugite, când improvizate.

adrian majuru

„Orașul trăiește prin mai multe suflete. Avem un oraș care se prezintă, un oraș cu mesaj, ale cărui detalii se modifică aproape cu fiecare generație. Orașul comunică prin glasul tuturor vârstelor, având astfel mai multe voci sincronizate cu atitudini, fapte, proiecții de viitor. Proiectul de față își propune să cartografieze geografiile umane ale secolului XX. Hărțile care se suprapun nu aparțin exclusiv trecutului ci mai ales unui prezent în desfășurare al cărui ultim cuvânt încearcă să definească o posibilă prognoză pentru un termen mediu. Dacă prima hartă ține de geografia simbolică a unui organism viu, de mesajele continuate și multiplicate prin reclame, fațade, spații publice de la străzi la grădini, hărțile ce vor urma sunt în continua mișcare deoarece sunt legate de umanitatea care a evoluat aici și le consumă preț de peste patru generații.

Oamenii de pe stradă reprezintă un barometru de civilizație urbană prin ceea ce ei sunt ca atitudine, vestimentație, proiecţii de viaţă și, mai ales, prin ceea ce ei consumă cu fiecare zi sau cu fiecare vârstă.

Omul orașului are însă o viață de acasă foarte diferențiată de un calendar profesional și cultural, la rândul său mereu îmbogățit și diversificat prin acumulare și multiplicare. Povestea Lui și povestea Ei pe axa unui timp vertical, de la 1900 la anii 2000, de la străbunic și strănepot, nu are un precedent consistent în istoriografia românească. Istoria locuirii, spațiile casei, accesoriile zonelor casnice au povestea lor.

Dar există și axa unui timp orizontal, aceea a vârstelor care se tot repetă cu fiecare generație: copilărie, adolescență, maturitate și bătrânețe. Cum arătau chipurile acestor vârste de la 1900 la anii 2000 reprezintă o provocare antropologică, iar Bucureștiul poate fi un interesant studiu de caz pentru istoria culturală a României.

Această călătorie prin secolul XX nu-şi propune să detalieze evoluţia societății urbane ci să arate, în linii generale, câteva modificări de comportament, mod de viață, preocupări, chiar tipul de locuire şi ambientare interioară.” – Dr. Adrian Majuru.

Primăria orașului București, 1864–1944, Serviciul Tehnic

expozitie primaria orasului bucuresti serviciul tehnic

eveniment liber sa spunMuzeul Municipiului Bucureşti are plăcerea de a vă invita să vizitați expozițiunea de documente, planuri și regulamente, care timp de 80 de ani, între anii 1864 și 1944, au representat povestea din spate a organizării edilitare și urbanistice a capitalei noastre.

Exposiţiunea poate fi vizitată la palatul Sutzou, începând cu zioua de 14 august 2014, orele 13, când se va săvârși vernisajul în prezența unor persoane alese din lumea arhitecților, urbaniștilor și desigur a onor Serviciului Tehnic al Comunei București.

Timp de o lună întreagă, până la 15 septemvrie, onor publicul este invitat a vizita exposițiunea, palatul Sutzou fiind în timpuri nu demult trecute, pentru o perioadă, sediul primăriei comunei București. Continuă lectura „Primăria orașului București, 1864–1944, Serviciul Tehnic”

Salon BD – Poveşti din Bucureşti în Benzi Desenate

salon bd palatul sutu

Craii de Curtea Veche, Miţa Biciclista, Ioniţă Tunsul, Personajele lui Caragiale împreună cu Vlady, Pisica Pătrată şi Bucureştenii secolului 21 ajung la Palatul Suţu! Artiştii Puiu Manu, Şerban Andreescu, Mihai Ionuţ Grăjdeanu, Alin Teodor Ivan, Alexandru Ciubotariu şi Octav Ungureanu îşi vor prezenta personajele şi poveştile lor din Bucureşti, în Benzi Desenate. Expoziţia va fi deschisă în perioada 8 iulie–10 august 2014.

„Este o trimitere la o vârsta pe care fiecare dintre noi o are, chiar dacă am intrat în vârste clasice. Ei bine, această vârstă este undeva păstrată și adesea, în unele situații care se tot desfășoară în viața asta a noastră, ne raportează la lucruri începute în trecut și care de cele mai multe ori au continuitate. De aici și ideea unui salon de bandă desenată, pentru că sunt o serie de detalii care nu pot fi prezentate într-un studiu istoric sau nu pot fi cuprinse în imagini în mișcare, pentru că sunt mai bine reliefate printr-o compoziție, sau prin sublinierea unor trăsături de fizionomie, de gestică, de atitudine, sau detalii care pot fi mai bine surprinse cu ajutorul desenului, detalii ale unor întâmplări din trecut. Orașul București este de văzut acum ca un adevărat examen. În ce măsură el poate alimenta, în bandă desenată, povești care să atragă. Este, cred, un element de noutate, dar și de originalitate pentru aceia care s-au înscris la acest examen, mă refer la artiști, iar pentru public, în ce măsură el va reuși să recolereze cu vârsta de care vă povesteam la început.” – Adrian Majuru, manager (director) al Muzeului Municipiului Bucureşti.

banda desenata mihai grajdeanu

Autorul de benzi desenate Mihai Ionuţ Grăjdeanu s-a alăturat istoricului de artă Adrian Majuru în organizarea acestui prim Salon BD – Poveşti din Bucureşti în Benzi Desenate. „Am realizat o scurtă bandă desenată la propunerea domnului Adrian Majuru pentru Revista de antropologie urbană. Pornind de la această lucrare, ne-am gândit la organizarea unei expoziţii deosebite la muzeu, bazându-ne pe misterioasele poveşti ale Bucureştiului de ieri şi de azi, dar prezentate într-o altă manieră, cea a benzilor desenate. Eu şi artiştii care expun nu facem decât să invităm trecătorul să redescopere frumuseţea oraşului în care trăieşte. Identitatea Benzii Desenate româneşti riscă să se piardă din cauza unui puternic curent de comercializare a Benzii Desenate internaţionale. Am susţinut întotdeauna că noi, autorii BD din România, trebuie să promovăm, prin banda desenată, personajele şi poveştile româneşti. Contează cum desenezi, ce stil abordezi şi despre ce desenezi!”, a subliniat Mihai Ionuţ Grăjdeanu.

mihai grajdeanu

Salonul BD va include lansări de carte, conferinţe, ateliere pentru copii, o mini Şcoală de Vară la Palatul Suţu. Programul complet va fi prezentat pe pagina de facebook a muzeului: www.facebook.com/MuzeulMunicipiuluiBucuresti.

Vernisaj: Marţi, 8 iulie 2014, ora 19.00.

Muzeul Municipiului Bucureşti, Palatul Suţu, Bd. I.C.Bratianu, nr.2, e-mail: relatii.publice@muzeulbucurestiului.ro, Tel.: 021.315 68 58, Fax: 021. 313 85 15

Afiş: Mihai Ionuţ Grăjdeanu.

Portretul doamnei Fălcoianu și 15 schițe de Theodor Aman, expuse pentru prima dată

Eveniment-Theodor-Aman-portretul-doamnei-falcoianu

eveniment liber sa spunVineri, 9 mai 2014, la ora 13.00, Muzeul Theodor Aman din Bucureşti este gazda unui eveniment inedit: Vindecări Miraculoase. Portretul doamnei Fălcoianu alături de 15 schițe «în oglindă», avers-revers, semnate de Theodor Aman, sunt expuse pentru prima oară.

„Patrimoniul Muzeului Municipiului București are în slujba sa competențe față de care trebuie să aduc recunoașterea cuvenită. Universul lui Theodor Aman va fi cunoscut de acum înainte și datorită unor vindecări miraculoase realizate de colegii mei, pictori și restauratori, Ioan D.Popa și Simona Predescu. Un număr de 15 schițe «în oglindă», avers-revers, sunt expuse pentru prima oară, alături de un portret simbol, al unui personaj care-și dezvăluie povestea, tot în premieră. Doamna Fălcoianu, soția generalului Ștefan Fălcoianu, a cărei frumusețe se regăsește în calitatea restaurării dar și în circumstanțele care ne-au adus-o mai aproape. La peste un secol și jumătate distanță, un suflet descoperă cu uimire chipul îndepărtat al unei rude de care auzise numai în poveștile bunicilor și pe care o știa numai privind monumentul funerar realizat în mărime naturală de sculptorul francez Antoine-Auguste Préault și care poate fi vazută la cimitirul Bellu. Dl. Matei I. Hofmann, ambasadorul Germaniei la Budapesta a sprijinit restaurarea și punerea în valoare a portretului doamnei Fălcoianu.

Școala românească de Arte Frumoase, a cărei piatră de fundare poartă și semnătura lui Theodor Aman, primește în dar, la 150 de ani distanță, peste 30 de vindecări miaraculoase pe care le datorăm colegilor noștri, Ioan D. Popa și Simona Predescu. Muzeul Theodor Aman va găzdui acest neprețuit dar, iar publicul este așteptat să descopere în detaliul recuperat câteva foarte interesante studii de istorie urbană, surprinse cu delicatețe de ochiul atent al maestrului Aman.”– Adrian Majuru, manager (director) Muzeul Municipiului Bucureşti

Portretul doamnei Fălcoianu, ca act de creaţie, are o poveste care se întinde de-a lungul mai multor ani. Este evident că acest portret a fost făcut la comandă fiind un „portret de aparat” însă, în rezolvarea lui, Aman a fost interesat nu doar de redarea cât mai fidelă a trăsăturilor personajului pe care-l portretiza, ci şi de aspectul plastic al lucrării. Personajul nu comunică cu pictorul, pozează privind în altă direcţie. Este posibil ca portretul să nu fi fost făcut după model, ci după o fotografie întocmai ca şi alte portrete, unele dintre ele fiind postume celor reprezentaţi. Relevant este şi faptul că stratul pictural care definitivează lucrarea datează cu puţin timp înaintea morţii lui Aman cu toate că lucrarea a fost începută cu aproximativ douăzeci de ani înainte. Acest fapt s-a observat în urma studiului lucrării sub lumina ultraviolet, ieşind astfel în evidenţă o fluorescenţă diferenţiată între insulele de culoare rămase neacoperite din fondul pictat iniţial şi stratul pictural realizat în ultima etapă. Dacă în etapa iniţială fondul era lis şi relativ egal cromatic, în etapa finală pictorul depăşeşte constrângerea impusă de exigenţele unui portret comandat şi foloseşte o pensulaţie mai largă, energic aplicată, specifică acestei etape a procesului de creaţie a pictorului Theodor Aman. Pictori restauratori: Ioan D. Popa şi Simona Predescu.

Foto: Theodor Aman, Mama cu fetiţa, ulei pe pânză