Seara de Bucate cu Fata care Găteşte cu Flori

adriana trandafir maria tanase

Miercuri, 18 decembrie 2013, ora 19.00, începând cu ora 19.00, la Panoramic Ballroom, Hotel Marshal Garden 5*, Calea Dorobanţilor nr. 50 B: Ediţie specială Maria Tănase. Seară specială dedicată Mariei Tănase, supranumită „Pasărea Măiastră”, cu Adriana Trandafir şi Romana Rista. Ce au în comun „Regina cântecului popular”, „Pasărea Măiastră a teatrului românesc” şi „Fata Care Găteşte Cu Flori”?

Bunul gust, călătoria și harul unesc această întâlnire a artelor: Teatru – Muzică – Gastronomie într-o seară de excepţie, dedicată celei care a fost supranumită „Edith Piaf a României”.

maria tanase centenar

Maria Tănase

Miercuri, o zi obişnuită de la mijlocul săptămânii, se încununează cu un regal de cultură şi de artă culinară, un eveniment-concept brodat pe Maria Tănase şi propus de Romana Rista, cunoscută ca Fata Care Găteşte Cu Flori.

„Seara de Bucate cu Fata Care Găteşte Cu Flori este o întâmplare culturală în care comunicarea se face prin povestea pe care o creez, călătorie, bufet 12 bucate şi vinuri nobile, muzică şi teatru, tradiţii reinterpretate şi modă.” spune Romana Rista.

Seara de Bucate de miercuri, 18 decembrie o are ca invitat special pe actriţa Adriana Trandafir, supranumită „magnifica Pasăre Măiastră a teatrului românesc”, cea care o cinsteşte şi în această seară pe „Regina cântecului popular” printr-un regal de teatru şi muzică premiat în ţară şi peste hotare. Piesa de teatru Pasărea măiastră, Maria Tănase de George Sbârcea a devenit din 1987 cel mai longeviv one-woman show din istoria teatrului românesc.

Adriana-Trandafir

Adriana Trandafir

„Au trecut 26 de ani de la premieră, iar viaţa Ei trebuie spusă o dată şi-odată de la cap la coadă, în anul declarat Maria Tănase, când se împlineşte centenarul de la venirea ei pe acest pământ”, mărturiseşte Adriana Trandafir, preşedintele Fundaţiei Culturale „Maria Tănase”.

Călătoriile Mariei Tănase la New York, Paris şi Istanbul sunt sursa de inspiraţie pentru meniul-concept centrat pe bucate româneşti creative, asociate cu vinuri nobile Alira, din terroir-ul de la Aliman.

„La Seara de Bucate Maria Tănase propun un regal de arome cosmopolite. Sarmalele, mititeii, mămăliguţa şi piftia vor fi redescoperite printr-o interpretare inedită a reţetelor culese din cărţi străvechi de bucate româneşti. Desertul este conceput ca o călătorie la New York, Paris şi Istanbul prin care vom savura eleganţa şi bunul gust din perioada interbelică”, spune Romana Rista.

Alin Gălăţescu, specialist în Fashion & Lifestyle-ul secolului XXI, este gazda Serii împreună cu Romana Rista. Invitaţi: Jezebel, Alex Burcă – claviaturi, Dan Incrosnatu – percuţie; Repertoriu: Maria Tănase.

Artistul vizual Carmen Nistor surprinde floarea de busuioc într-o carte poştală vintage „Vedere din New York 1939”, cu versuri scrise de mână din melodiile Mariei Tănase, un „souvenir” pentru fiecare participant la Seara De Bucate.

Alina Zară din Țara Făgăraşului propune o Colecţie „Tricoul Fain-Mândra Chic”- aplicaţii de pânze vechi şi versuri din cântecele Mariei Tănase.

Editura Eikon din Cluj lansează cartea Maria cea fără de moarte, scrisă de impresarul de o viaţă al artistei, Gaby Michăilescu.

romana rista

Romana Rista

Albumul evenimentului şi conceptul de design grafic sunt realizate de artistul vizual Luminiţa Popescu, cea care surprinde fiecare Seară de Bucate în fotografii de suflet.

Accesul se face pe baza de rezervări la: 0721-984.782 şi 0756-833.854, email: debucate@gmail.com; Pret unic: 130 lei/persoană (include spectacol | meniu | un pahar de vin Alira | souvenir ).

Iată şi povestea meniului: Signature Menu Fata Care Găteşte Cu Flori

Am ales învelişuri şi umpluturi diferite, mai puţin cunoscute pentru sarmale, preluate de români şi de turci prin moştenire bizantină: sarmale bătrâneşti cu cârnaţi Trandafir şi slană afumată în foi de varză murată; sărmăluţe cu urdă, lapte covăsit şi miez de nucă; sărmăluţe în foi de viţă de vie cu stafide şi bulgur;sarmale cu „miezuri de seminţe de floarea-soarelui” şi borş de putină servite cu mămăligă cosmopolită sau mămăliguţă ciobănească cu smântână uşoară 10%.

Mămăliga cosmopolită cu arome de Provence, ulei de măsline cu trufă albă românească, cu roşii uscate, măsline turceşti, fiertură de corn flakes va fi împlinită cu brânză Făgăraş, negrilică şi pătrunjel venit la noi pe filieră turcească.

Voi reinterpreta reţete vechi de mititei româneşti, culese din cărţile de bucate ale vremii: Mititei Lenuţa cu frişcă nebătută ; Mititei Strassman, ultimul bucătar regal, cu tot felul de carne, epis şi usturoi. Aici bătălia se va da între Muştarul de Tecuci şi muştarul franţuzesc, de Dijon.

Prazul oltenesc şi ceapa de Făgăraş cu cuişoare se vor înrudi cu şofranul, cea mai scumpă floare şi tacâmuri speciale de porc ardelenesc din Poiana Mărului în piftie autentic oltenească.

Am ales o reţetă veche din Oltenia, preluată din DEX: Zabic*), mămăligă rece prăjită în osânză, rafinată cu magiun de prune de Topoloveni Bio şi bomboane agricole.

Nu va lipsi emblema New York-ului, creată la sfârşitul secolului al XVIII-lea: Salata Waldorf, reinterpretată cu pastramă de pui şi dressing de Pufuleţi 100% româneşti.

Păstorul din Alpi şi ciobanul din Carpaţi se vor întâlni pentru prima dată la Seara de Bucate: „Soupe de Chalet” regăsită în cărţi vechi de bucate elveţiene şi franţuzeşti şi o mâncare numită „Foi de lapte” cu gârteni (tăieţei de nuntă), dreasă cu lapte covăsit, de la poalele Penteleului. Un elveţian ar putea spune că este supa lor, un român ar putea zice că e supa noastră. Aşa o fi! Iată cum în epoci identice, cu ingrediente identice, oamenii au gândit la fel, deşi nu s-au vorbit.

Regalul de desert va fi botezat cu flori: bezea franţuzească cu levănţică ; spumă de griş cu lapte aromatizat cu apă şi dulceaţă de trandafiri ; Tartă Fata Care Găteşte Cu Flori cu vată de zahăr, rodie, dulceaţă de coji de harbuz de Dăbuleni, dulceaţă de coji de portocale şi apă de flori de portocal;Violete; Prăjitura Joffre, celebra specialitate de ciocolată creată de Casa Capşa la masa festivă dată în cinstea Mareşalului Joffre cu ocazia vizitei lui, în 1920.

Aşa vom călători împreună în taina gusturilor fine prin întreaga Românie, poposind la New York, Paris şi Istanbul, aflând-o pe Maria Tănase.

 *) Zabic, n. (Oltenia) – mâncare din mălaiu prăjit în untură și copt în țest. [Origine necunoscută].

Sub Zodia Mariei

maria gheorghiu

eveniment liber sa spunAvându-i ca protagoniști pe Maria Gheorghiu și Eusebiu Ștefănescu, spectacolul Sub Zodia Mariei va fi un eveniment cultural unic pentru scena românească, ce-și dorește să se contureze într-un omagiu artistic, adus celor mai importante Marii ale țării. Fecioara Maria, Maria de Mangop, Regina Maria a României și Maria Tănase sunt cele patru nume ce vor călăuzi un eveniment încununat, cum altfel, de prezența unei alte Marii – Maria Gheorghiu.

eusebiu stefanescu

Eusebiu Ștefănescu

De ce Sub Zodia Mariei? Pentru că este o poveste care trebuie spusă. Pentru că ea începe în Grădina Maicii Domnului. Pentru că Fecioara Maria încă ne veghează. Pentru că prințesa bizantină, Maria de Mangop, a devenit a noastră, plătind supremul preț din însoțirea cu domnitorul Ștefan cel Mare. Pentru că am avut cândva o mare regină, care a știut să joace bine cartea României la Curțile Europei, care a îmbrăcat haina militară atunci cand ostașii Armatei Române aveau nevoie de îmbărbătare și care a iubit România, țara ei de adopție, mai presus de orice. Pentru că povestea Reginei Maria și a inimii ei trebuie știută de toți românii. Pentru că am mai avut o Marie, care a știut să ducă în lume frumusețea cântecului popular românesc, Maria Tănase. Și, nu în ultimul rând, pentru că Maria Gheorghiu a simțit ca făcând parte din destinul său artistic să spună și să cânte aceste povești.

maria gheorghiu si eusebiu stefanescu

Maria Gheorghiu și Eusebiu Ștefănescu

Invitații speciali ai acestei frumoase narațiuni muzicale vor fi actrița Adriana Trandafir și pianistul Radu Grațianu. Regia spectacolului, pus pe hârtie cu ceva luni în urmă de Miron Manega și Maria Gheorghiu, va fi asigurată de Ioan Cărmăzan.

Pentru că un astfel de eveniment nu putea avea loc decât într-o sală de teatru, vă așteptăm luni, 9 decembrie 2013, începând cu ora 19.30, la Teatrul Elisabeta din București (BD. Regina Elisabeta 45), pentru a rememora o parte din frumosul feminin al istoriei acestei țări, Sub Zodia Mariei.

„Lumea ca teatru”. Cinci personaje în interpretarea actriţei Adriana Trandafir

Dumincă, 25 noiembrie 012, la ora 19.00, la Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic vă invită să ascultați spectacolul „Lumea ca teatru”. Cinci personaje în interpretarea actriţei Adriana Trandafir. Regia artistică: Cristian Munteanu. Fragmente din Pygmalion de G. B. Shaw, Domnişoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, Mama Angheluşa, doftoroaie de V. Alecsandri, O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, Patima de sub ulmi de Eugene O’Neill. Adriana Trandafir interpretează rolurile Liza Doolittle, Nastasia, Mama Angheluşa, Veta, Abbie Putnam. În celelalte roluri: Mircea Albulescu, Mihai Dinvale, Mircea Constantinescu, Petre Nicolae, Oana Ştefănescu. Regia de montaj: Radu Verdeş. Regia de studio: Janina Dicu. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth. Data difuzării în premieră: 28 ianuarie 2007, ora 19.00, Radio România Cultural.

Cele cinci ipostaze din acest recital Adriana Trandafir ilustrează motivul „lumii ca teatru”, în care fiecare om joacă un rol. „Nimic nu este întâmplător, hazardul este o utopie, coincidenţele sunt numai vârful aisbergului.”

Premieră la Teatrul Naţional Radiofonic: „Căsătorie cu de-a sila” de Molière

Luni, 24 septembrie 2012, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic deschide o nouă stagiune de audiţii cu public şi vă invită la premiera Căsătorie cu de-a sila de Molière. Traducere de Tudor Muşatescu. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Alexandru Arşinel, Valentin Uritescu, Virgil Ogăşanu, Alexandru Bindea, Adriana Trandafir, Ana Maria Donoca, Ştefan Huluba, Valentin Teodosiu, Eugen Cristea. Spectacol realizat cu sprijinul Loteriei Naţionale Române şi al Fundaţiei Radio România.

Figură complexă a celui de-al XVII-lea secol francez, Jean Baptiste Poquelin, zis Molière, a izbutit să realizeze, în creaţia sa, acel echilibru unic între cultivarea formelor baroce, dezvoltând elemente burleşti şi caricaturale, pe de o parte şi, pe de alta, incontestabila notă intelectuală, raţionalismul şi rigoarea gustului clasic. Goethe spunea: „Molière este atât de mare, încât de câte ori îl recitesc încerc o nouă uimire.”

Reprezentată întâia dată în 1664, la Luvru, ca o comedie-balet într-un act, în proză – un spectacol fluid şi încântâtor, realizat de Molière în colaborare cu Lully, piesa Căsătorie cu de-a sila reuneşte valenţele creatoare ale marelui autor francez, distingându-se prin capacitatea de a se detaşa cu umor şi ironie de realităţi ilariante şi mai cu seamă prin înfăţişarea unor caractere pline de sevă comică. În scene deosebit de spirituale, Molière demască falsităţi comportamentale, satirizează snobismul, ironizează deformările faimoaselor reguli ale bunei cuviinţe şi ale bunului-simţ – les bieanséances, suverane în conduita epocii. Ia naştere un tablou redat cu nuanţe, realizat cu spirit de observaţie, îmbinând preţiozitatea şi burlescul, fineţea şi bufoneria, spiritul farsei şi stilul comediei nobile.

Este limpede că dialogurile atât de amuzante şi de un umor atât de rafinat nu puteau genera decât momente artistice pe măsură, Alexandru Arşinel interpretându-l fermecător pe Sganarelle (jucat, la premiera din 1664, de Molière însuşi), credulul care vrea să se căsătorească la bătrâneţe şi pendulează între excesele de încredere în sine, pe de o parte, iar, pe de alta, temerile fireşti legate de perspectiva de a trăi lângă o tânără cochetă şi superficială.

Coloana sonoră şi muzica sugestivă însoţesc ironic întâmplările, amplifică atmosfera, frământările ridicole ale lui Sganarelle, susţin inteligent dialogul, ideile, situaţiile piesei.

Premiera radiofonică a spectacolului Căsătorie cu de-a sila de Molière va avea loc luni, 24 septembrie 2012, la ora 23.00, la Radio România Actualităţi.

Regia de montaj: Mirela Anton. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: Patricia Prundea. Producţia şi regia tehnică: Vasile Manta. Redactor: Domnica Ţundrea.