alan curtis – Liber să spun

„Ariodante” de Händel la Ateneul Român

O operă puțin cunoscută de publicul din România va putea fi ascultată în această seară la Ateneul Român, de la ora 22.30, în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu” (seria „Concertele de la miezul nopții”): Ariodante de Händel, în interpretarea soliștilor Ann Hallenberg (Ariodante), Roberta Mameli (Ginevra), Ana Quintans (Dalinda), Matthew Brook (Regele Scoției), Anicio Zorzi Giustiniani (Odoardo), Varduhi Abrahanyan (Polinesso), Nicholas Phan (Lurcanio) și a ansamblului „Il Complesso barocco”. Dirijor: Alan Curtis.

Admirat mereu, Georg Friedrich Händel (23 februarie 1685–14 aprilie 1759) este unul dintre primii muzicieni care au scris pentru marele public, ducând la perfecţiune structuri larg răspândite în practica muzicală a vremii. Ideea, formulată în câteva rânduri în istoria muzicii, mai mult sau mai puţin explicit, e demnă de reţinut şi nu aduce vreun prejudiciu gloriei artistice a „omului-munte”, cum îi ziceau englezii. Händel a reuşit, ca nimeni altul, să se adapteze gustului contemporanilor, mai ales în muzica vocal-simfonică şi, parţial, în cea destinată teatrului liric, fără a face totuşi concesii. Aflat, ca şi Bach, la întretăierea unor estetici contradictorii, Handel a ştiut să împrumute creator, de la italieni arta scriiturii vocale, de la germani tehnica, familiară, a cantatei, de la francezi stilul clavecinistic şi formula operei lullyste, realizând o sinteză a tuturor acestor elemente diverse, o sinteză exprimată elocvent şi, mai ales, personal, o sinteză uşor recognoscibilă. „Făcând din acest artist german muzicianul lor naţional, scrie Emile Vuillermoz, englezii au consacrat gloria celui mai internaţional dintre compozitori.”

S-ar zice că Händel a avut o existenţă lipsită de adversităţi, cu glorie constantă. Mărturiile documentare atestă însă că, la Londra, unde s-a stabilit în 1710, nu a fost ferit de intrigi, de piedici, de duşmani. Că desele succese alternau cu momente în care compozitorul se afla în dificultate, uneori în pragul depresiunii.

Cele 42 de opere, în stiluri diferite, compuse de Händel între 1705–1741 au parcurs, și ele, calea de la triumf la primirea reticentă sau chiar la căderea spectaculoasă (ca Imeneo, în 1740, oprită după al doilea spectacol). Opera seria în trei acte, Ariodante a fost compusă pe un libret italian care se bazează pe o lucrare a poetului italian Antonio Salvi, Ginevra, principessa di Scozia. Libretul fusese scris pentru o operă de Perti. Ariodante a fost jucată în premieră la 8 ianuarie 1735, la Covent Garden, marcând astfel începutul colaborării compozitorului cu Teatrul Regal din Londra. Se întrevede aici influența operei-balet franceze, corului i se atribuie un rol important în conducerea acțiunii, psihologia personajelor dobândește un plus de complexitate față de lucrări anterioare. Rolul lui Ariodante a fost interpretat la premieră de unul dintre cei mai apreciaţi tenori castraţi ai epocii, Giovanni Carestini. Jucată cu succes în epocă, Ariodante a fost apoi uitată mai bine de două secole, până în anii ’70 ai veacului trecut (în 1971 a avut loc premiera americană a operei, montată de Societatea Händel din New York, cu mezzosoprana Sophia Steffan în rolul titular şi Judith Ruskin (Ginerva).

Profesor o perioadă îndelungată la Berkeley (California), Alan Curtis este un excelent clavecinist şi dirijor al operelor epocii baroce şi clasice, de la Monteverdi la Mozart. Titlul unui articol despre Orfeu de Monteverdi, dirijat la Berlin avea un titlu elocvent: Avangardistul muzicii vechi. În de pe vremea studenţiei, în anii ’50, a fost primul clavecinist modern care s-a confruntat cu problematica atât de complexă a preludiilor pentru clavecin ale lui Couperin. La scurt timp după aceea, a fost printre primii muzicieni care au pus în practică reîntoarcerea la instrumentele originale şi la interpretarea operelor vechi în stilul şi tehnica barocă. În colaborare cu Shirley Wynne, Curtis a fost primul care a restituit publicului opere de Rameau cu instrumente de epocă şi coregrafia autentică. Reconstrucţia radicală a operei L’Incoronazione di Poppea de Monteverdi, interpretată la Berkeley în anii ’60, a reprezentat prima versiune din ultimii 300 de ani care a ţinut cont de intenţiile compozitorului, adică fără intervenţia modernă asupra orchestraţiei, intervenţie de multe ori greşită. A comandat construcţia primului chitarrone autentic (Warnock) şi a primului clavecin cromatic (Dowd), realizate în epoca noastră.

După versiunea de la Berkeley, L’Incoronazione di Poppea a fost montată cu mare succes la Amsterdam, Bruxelles, Spoleto, Innsbruck şi Veneţia O interpretare-reper a operei Admeto de Händel la Amsterdam Concertgebouw (înregistrată de casa de discuri EMI şi apoi, 30 de ani mai târziu, relansată pe CD de Virgin Classics) a fost considerată ca fiind prima încercare de succes de a reînvia orchestra de operă a lui Händel, incluzând şi instrumentul archlute, neutilizat în epoca modernă. O generoasă readucere în atenţia publicului contemporan a operei lui Landi, Il Sant’Alessio, la Roma şi Innsbruck în 1981, a fost un success neaşteptat de răsunător, ca şi cele trei producţii diferite ale primei opere de Jommelli montate în epoca modernă: La schiava liberata (Amsterdam, Napoli şi Berkeley).

Dintre operele cunoscute dar pe nedrept neglijate, Alan Curtis a dirijat Armida de Gluck, în trei producţii diferite, printre care una cu orchestra sa la Théâtre Musical de Paris (Chatelet). Tot el a dirijat cele patru producţii ale operei lui Händel, Ariodante (la Scala, în 1981 şi 1982, la Innsbruck în 1982 şi Wexford în 1985) şi prima montare modernă a operei Il Giustino de Vivaldi la Teatro Olimpico din Vicenza, prezentată apoi şi la Versailles, Veneţia, Milano, Buenos Aires, Houston şi Ludwigshafen.

A dirijat la Lisabona premiera operei Fernando de Händel, Il Ritorno di Ulisse de Monteverdi şi Il Re pastore de Mozart, aceasta din urmă pusă în scenă de Pier Luigi Pizzi. În vara anului 2000, Alan Curtis a dirijat o nouă producţie a operei Radamisto pentru Festivalul Halle Händel, iar la Amsterdam Concertgebouw, aproape necunoscuta operă a lui Händel, Arminio, apărută şi pe CD. Societatea Händel din Londra a ales-o drept cea mai bună înregistrare a unor lucrări de Händel în 2001.

Recent, Alan Curtis şi „Il Complesso Barocco” au înregistrat duete din opera lui Händel, Amor e gelosia, cu Patrizia Ciofi şi Joyce DiDonato, operele Radamisto şi Fernando de Händel, dar și lucrarea compozitorului de curte vienez Francesco Conti, oratoriul David (Virgin Classics).

Fondată în Amsterdam în 1979 de către Alan Curtis, „Il Complesso Barocco” a devenit o orchestră renumită pe plan internaţional, care abordează genurile de operă şi oratoriu baroc,a vînd totodată o discografie impresionantă.

Costin Tuchilă

Transmisie în direct la radio, 4 septembrie, ora 22.30:

Radio România Muzical, Radio România Cultural

Aria „Scherza infida” din opera Ariodante (actul al II-lea) – Ann Hallenberg, Moscova, 2011

Ziua a patra

Un recital cameral, trei concerte și spectacol de balet se află pe agenda bucureșteană a celei de-a patra zile a Festivalului Internațional „George Enescu, duminică 4 septembrie 2011.

La ora 11.00, în Sala Radio vom putea asculta Cvartetul „Florilegium” (Ioan Marius Lăcraru – vioara I), Mălina Dandara – vioara a II-a, Maria Ciurduc – violă, Anca Vartolomei – violoncel), cu un program de muzică românească de astăzi: Cvartet de coarde de Dan Timiș, „Impressions”, cvartet de coarde nr. 3 de Sorin Lerescu, Cvartet de coarde nr. 2 de Myriam Marbe, Cvartet de coarde nr. 1 de Călin Ioachimescu, „Vivarta” pentru cvartet de coarde de Doina Rotaru.

În aceeași serie, „Muzica secolului XXI / Enescu și contemporanii săi”, la Ateneul Român, la ora 17.00 va concerta Orchestra Națională de Cameră a Republicii Moldova. Dirijorul Cristian Florea a ales Concertul nr. 1 pentru orchestră de coarde de Sigismund Toduţă, Serenada pentru vioară solo, orchestră de coarde, harpă şi percuţie (după „Banchetul” de Platon) de Leonard Bernstein (cu participarea violonistului Ilian Gârneț) și Simfonia de cameră pentru orchestră de coarde, cvartet de coarde şi timpani de Boris Dubosarschi.

Un program de muzică de astăzi prezintă și Ansamblul „Musica Nova” la ora 19.30, la Sala Radio: „For you”, septet pentru soprană, clarinet, pian şi cvartet de coarde (primă audiţie) de Ulpiu Vlad, „Essai sur le Globe pirate”, sextet pentru clarinet, pian şi cvartet de coarde (primă audiţie) de Dan Dediu, 10 cântece româneşti pentru violă, pian, cvartet de coarde şi contrabas – din colecţia de muzică folclorică a lui Béla Bartók (primă audiţie) de Ana-Maria Avram, „Los sueños”, septet pentru soprană, clarinet, pian şi cvartet de coarde (v. de Antonio Machado) de Félix Sierra Iturriaga, „Im fremdem Land”, sextet cu clarinet, pian şi cvartet de coarde de Philippe Hersant, Andante pentru clarinet şi cvartet de coarde de Tudor Dominik Maican. Participă „The London Schubert Players”.

Primele două spectacole de balet din actuala ediție a Festivalului „George Enescu” vor avea loc la Teatrul Național din București duminică 4 septembrie și luni 5 septembrie, la ora 19.00, când vom avea ocazia de a vedea un spectacol al Baletului Național Chilian, „El Banch”, Noche Bach (Conciertos / Cántico), creaţie coregrafică de Gigi Căciuleanu, directorul artistic al ansamblului. Muzică de Johann Sebastian Bach. Coregrafia: Gigi Căciuleanu; scenografie şi lumini: Dan Mastacan; costume: Leonel Navarete (Conciertos), Monica Ruiz (Cántico).

Ziua de 4 septembrie se va încheia la Ateneul Român, unde, de la ora 22.30, ne vom întâlni cu ansamblul Il Complesso barocco, fondat în 1979 la Amsterdam, de Alan Curtis, care a ales pentru programul din festival opera Ariodante, HWV 33 de Händel. Distribuția este următoarea: Ann Hallenberg (Ariodante), Karina Gauvin (Ginevra), Ana Quintans (Dalinda), Matthew Brook (Regele Scoției), Anicio Zorzi Giustiniani (Odoardo), Marie Nicole Lemieux (Polinesso), Nicholas Phan (Lurcanio).

Duminică 4 septembrie, ora 18.39, la Bușteni (Zamora, Palatul Cantacuzino) va avea loc deschiderea taberei Music Camp International, organizată de MUSIC CAMP în colaborare cu Clubul Rotary Bucureşti şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Music Camp International lucrează cu toţi copiii, pentru a-i ajuta să descopere şi să dezvolte muzica în interior. Cu o atenţie specială asupra copiilor care nu au posibilitatea să-şi dezvolte talentul muzical, Music Camp International oferă o tabără de o săptămână, care asigură studiul unui instrument şi cor, tuturor copiilor, indiferent de condiţii. Cu o mare energie şi abordări de predare specializate, aceşti copii obțin rezultate remarcabile în doar o săptămână, interpretează lucrări corale şi formează un ansamblu instrumental cu principalii interpreţi ai Orchestrei Filarmonicii.

În aceeași zi, la ora 19.00, la Cluj, Filarmonica de Stat „Transilvania” are programat un concert dirijat de John Axelrod. În program: En Arché de I. Fedele (solişti: soprana și Valentina Coladonato și Carolin Widmann, vioară), Armonica de J. Widmann (solişti: Christa Schönfeldinger, armonică de sticlă; Teodoro Anzelotti, acordeon), Simfonia nr. 4 în mi minor de G. Enescu (orchestraţie de Pascal Bentoiu după schiţele compozitorului).

La Timișoara, tot la ora 19.00, la pupitrul Filarmonicii „Banatul” se va afla Peter Ruzicka. Programul cuprinde: Fraternité de H. W. Henze, Hölderlin Symphony de P. Ruzicka (solist: baritonul Ştefan Ignat), Simfonia nr. 5 în Re major de G. Enescu (orchestraţie de Pascal Bentoiu după schiţele compozitorului), solist: tenorul Marius Vlad Budoiu. Participă Corul Filarmonicii din Arad, dirijat de Robert Daniel Rădoiaș.

Cartea de vizită a balerinului și coregrafului Gici Căciuleanu este impresionantă. Născut în România, absolvent al Şcolii Naționale Superioare de Coregrafie din Bucureşti, s-a perfecționat la marea şcoala de balet a Teatrului Balşoi din Moscova. În 1973, Gigi Căciuleanu s-a stabilit la Paris. A fost solistul baletului Operei Române, dar a explorat concomitent şi dansul experimental, căutând permanent noi căi de exprimare în arta coregrafică.

Baletul Național Chilian, aparținând Centrului de Extensiune Artistică și Culturală (CEAC) al Universității din Chile, a fost fondat la 15 august 1945. Este prima companie profesionistă de dans contemporan din Chile. În decursul istoriei sale a prezentat peste 200 de spectacole ale unor coregrafi chilieni și străini.

Începuturile sale sunt legate de turneul în Chile, în 1940, al Companiei de Balet a lui Kurt Joos, inovator german al dansului. Din grupul experimentaților săi dansatori făceau parte Ernst Uthoff, Lola Botka și Rudolf Pescht, care au fost solicitați să fondeze o școala de dans în Chile. Pe 7 octombrie 1941 Ernst Uthof fonda Școala de Dans, fiind deopotrivă director, coregraf și profesor, alături de Lola Botka și Rudolf Pescht. Premiera spectacolului Coppelia, în 1945, cu o adaptare a subiectului, în versiunea coregraficà a lui Ernst Uthoff, este actul de naștere al Baletului Național Chilian.

Activitatea de 26 de ani a lui Ernst Uthoff în Chile și peste hotare a fost recunoscută unanim. Printre marile sale succese s-a numărat Carmina Burana de Carl Orff.

Începând cu anul 2001, Baletul Național Chilian este condus de Gigi Căciuleanu, care a făcut ca această companie să devină astăzi una dintre cele mai apeciate din lume. Printre spectacolele sale: Mozartissimo, Cele 4 Anotimpuri, Piazza Italia, Tierra de Nadie, Cuerpos, Gente, Oskolki, actos, Agora, Interferencias, Paris–Santiago, A la Alegria, Saxografia, Carne De Aire, Alter Mahler, Noche Bach, Valparaiso Vals, Colores, Simfonia Fantasticà, Movimientos / Magnificat, Amor Amores…

Spectacolul Noche Bach, creaţia coregrafică a lui Gigi Căciuleanu, are două părţi: Conciertos (Concerte) și Cántico (Cânt). Muzică de J. S. Bach: Concertele brandenburgice nr. 5 și nr. 3, cu Orchestra Filarmonicii din Berlin, dirijor: Herbert von Karajan.

„Dacă ne imaginàm coregrafia ca și cum ar fi mecanismul unui orologiu, dansatorii ar fi angrenajele acestuia. Cu mișcări imaginate ca fiind niște serii de numere pe cât de precise pe atât de poetice. Guvernate de cele mai multe ori, ca însăși muzica, de către riguroasa și echilibrata cifră 8.

Conciertos – un angrenaj de corpuri, un grup de personalități, un mecanism ale cărui elemente conștiente și creative sunt dansatorii. Corpuri plămădite din umbră și lumină, cele două laturi gemene ale sufletului.

Dansul, ca și cântul sunt proiecții, prelungiri naturale ale corpului. A cânta cu corpul așa precum vocile pot dansa. Elanuri și energie. Într-o comuniune organică. Ambele concentrate într-o singură gândire, dedicată Vieții. Viața cu ale sale multiple fațete. Atât cea intimă și carnală, cât și cea a manifestărilor sociale din interiorul unui grup de oameni.

Cántico este o piesă de teatru coregráfic dar și o înlănțuire de introspecțiuni spirituale. Un cânt dansat, inspirat din senzualitatea Cântării Cântărilor si din nevoia de a se destăinui Ființei Supreme, singura capabilă să conecteze ceea ce este profund personal cu infinitul universal, subiectivul cu obiectivul, astralul cu biologicul.” (Gigi Căciuleanu).

Programul transmisiilor radio în direct, 4 septembrie:

Radio România Muzical, Radio România Cultural

Festivalul Internațional „George Enescu”. Concertele de la miezul nopții

„Concertele de la miezul nopții”, găzduite de Ateneul Român (ora 22,30), au cuprins, în general, până la ediția din acest an a Festivalului „George Enescu”, muzică din perioada barocului și a clasicismului, interpretată de formații specializate în acest stil. Anul acesta, la serile cu lucrări baroce se adaugă concerte cu piese clasice și romantice din prima jumătate a secolului al XIX-lea: integrala simfoniilor lui Schumann, simfonii și concerte de Mendelssohn-Bartholdy.

Această serie de concerte, de la ora 22,30, care se bucură de mult succes, a fost inițiată la ediția din 1998, cînd se împlineau 40 de ani de la primul Festival „George Enescu” (1958). Atunci, concertele s-au desfășurat sub genericul „Bach by Midnight”. La ediția următoare, din 2001 (până în acest an festivalul era organizat din trei în trei ani), au fost interpretate 17 lucrări de Mozart („Mozart by Midnight”). În 2003, concertele de noapte au fost dedicate lui Beethoven („Beethoven by Midnight”).

Trei ansambluri de muzică barocă, două prestigioase orchestre de cameră și o așa-numită „period instrument orchestra” (orchestră specializată într-un anumit stil, folosind instrumente de epocă) sunt invitatele ediției a XX-a a Festivalului „George Enescu”. Vineri 2 septembrie 2010 vom asculta Austrian Baroque Company care o va avea ca solistă pe soprana Nuria Rial, cu un program de arii de Händel: Künft’ger Zeiten eitler Kummer, HWV 202, Die ihr aus dunklen Grüften, HWV 208, Süße Stille, sanfte Quelle, HWV 205, Süßer Blumen Ambraflocken, HWV 204, Flammende Rose, Zierde der Erden, HWV 210. Programul ansamblului austriac mai cuprinde Ciaccona de J. H. Schmelzer, Sonata nr. 1, „La Bernabea”, op. 4 de G. A. Pandolfi Mealli, Sonata nr. 4 în Sol major, op. 2 de Giuseppe Sammartini, Ciaccona de Benedetto Marcello și Ciaccona de Antonio Bertali.

Dirijată de Giuliano Carmignola, Venice Baroque Orchestra va prezenta în 3 septembrie un atrăgător program de muzică italiană: Concertul în Do major pentru orchestră de coarde şi bas continuo, RV 114 de Antonio Vivaldi, Concertul nr. 4 în Sol major pentru orchestră de coarde şi bas continuo, op. VII de Tommaso Albinoni, Concertul în sol minor pentru orchestră de coarde şi bas continuo, RV 152 de Vivaldi, Concertul în La major pentru vioară, orchestră de coarde şi bas continuo, D 96 de Giuseppe Tartini și, în final, încă trei concerte de Vivaldi: Concertul în Re major pentru vioară, orchestră de coarde şi bas continuo, RV 222, Concertul în mi minor pentru vioară, orchestră de coarde şi bas continuo, RV 273 și Concertul în Do major pentru vioară, orchestră de coarde şi bas continuo, RV 191.

În seara următoare, duminică 4 septembrie, ne vom întâlni cu ansamblul Il Complesso barocco, fondat în 1979 la Amsterdam, de Alan Curtis, care a ales pentru programul din festival opera Ariodante, HWV 33 de Händel. Distribuția este următoarea: Ann Hallenberg (Ariodante), Karina Gauvin (Ginevra), Ana Quintans (Dalinda), Matthew Brook (Regele Scoției), Anicio Zorzi Giustiniani (Odoardo), Marie Nicole Lemieux (Polinesso), Nicholas Phan (Lurcanio).

Orchestra de Cameră din Lausanne și Kamerata Salzburg, două dintre cele mai titrate ansambluri camerale, vor susține câte trei concerte la Ateneul Român.

Prima, dirijată de Christian Zacharias, va prezenta programe integrale Schumann, cuprinzând și toate cele patru simfonii ale compozitorului german. Vineri 9 septembrie vom asculta Allegro şi Introducere în re minor pentru pian şi orchestră, op. 134, Concertul în la minor pentru violoncel şi orchestră, op. 12 (solist: Antonio Meneses) și Simfonia nr. 2 în Do Major, op. 61. În al doilea concert, de sâmbătă 10 septembrie, programul va fi alcătuit din Arabescă în Do major, op. 18, Concertul în la minor pentru pian şi orchestră, op. 54, solist fiind Christian Zacharias, și Simfonia nr. 3 în Mi bemol Major, „Renana”, op. 97. Tot în calitate de dirijor și solist va apărea Christian Zacharias și în a treia seară, duminică 11 septembrie: Simfonia nr. 4 în re minor, op. 120 (versiunea revăzută, din 1851), Introducere şi Allegro appassionato în Sol major pentru pian şi orchestră, op. 92 și Simfonia nr. 1 în Si bemol major, „Primăvara”, op. 38.

Concertele de la miezul nopții sunt programate, după cum se observă, în week-end. În săptămâna următoare, vom urmări porgramele Kameratei Salzburg cu muzică, în exclusivitate, de Felix Mendelssohn-Bartholdy. La pupitrul dirijoral se va afla Cristian Mandeal. Vineri 16 septembrie, solista Concertului în mi minor pentru vioară şi orchestră, op. 64 va fi Isabelle Faust. Programul mai cuprinde Uvertura „Visul unei nopţi de vară”, op. 21 și Simfonia nr. 4 în La major, „Italiana”, op. 90. Sâmbătă 17 septembrie, Uvertura „Hebridele”, op. 26 va fi urmată de Concertul în Mi major pentru două piane și orchestră (soliste, surorile Katia și Marielle Labèque), partea a doua fiind rezervată Simfoniei nr. 3 în la minor, „Scoţiana”, op. 56. În al treilea concert, de duminică 18 septembrie, vom asculta Concertul nr. 1 în sol minor pentru pian şi orchestră, op. 25 (solist: Jean Bernard Pommier) și Simfonia nr. 2 în Si bemol major, „Lobgesang” („Cântec de slavă”), op. 52. Solişti: sopranele Ruth Ziesak, Simona Mihai, tenorul Christian Elsner. Participă Corul Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca, dirjor: Cornel Groza.

Spre sfârșitul Festivalului „George Enescu” sunt programate concertele Orchestrei of The Age of Enlightenment și ale Corului of The Enlightenmet, cu cele două mari oratorii de Haydn. Vineri 23 septembrie, Oratoriul „Creaţiunea” va fi dirijat de Trevor Pinnock. Soliști: soprana Christina Landshamer, tenorul Tiby Spence, basul Matthew Rose. Sâmbătă 24 septembrie, la pupitrul ansamblului care va interpreta Oratoriul „Anotimpurile” se va afla Adam Fischer. Soliști: soprana Simona Saturova, tenorul Bernard Richter, basul Matthew Rose.

Costin Tuchilă