Ediție online: „Opere complete” de Mihail C. Vlădescu

mihail c vladescu opere complete

eveniment liber sa spunContemporary Literature Press sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român  și  Ambasada Irlandei, anunță publicarea volumului Opere complete de Mihail C. Vlădescu, editat de C. George Sandulescu şi Lidia Vianu.

Începem anul 2015 cu Operele complete ale unui scriitor care este fiul Alexandrinei Noica şi face parte din familia Noica, familie care a întemeiat oraşul Alexandria. El s-a născut cam în acelaşi timp cu T. S. Eliot şi James Joyce. Un scriitor român care ne vorbeşte despre „neastâmpăr”, „sete de observație nemiloasă şi crudă”, „străini pripăşiți de prin toate părțile”, „dorințe” şi „violență”: l-am citat pe Mihail C. Vlădescu. Expresiile surprind esența operei lui moderniste. „Fluxul conştiinței” şi „monologul interior” au încolțit, aşadar, şi în România anilor 1920. Tocmai pentru acest motiv, unul dintre volumele pe care le publicăm acum apare bilingv, în limbile română şi engleză. 

Cine era Mihail C. Vlădescu? În mod sigur un „fost deputat” (cum apare pe coperta câtorva dintre cărțile lui), absolvent de Drept la Universitatea din Bucureşti, ofițer în Primul Război Mondial, gazetar, membru în Parlament şi comentator politic. Dar mai presus de toate, mare iubitor de călătorii. Teoretic, domiciliat în Bucureşti, pe strada Pictor Romano, numărul 18, s-a născut în anul 1886 şi a murit foarte tânăr, la numai 45 de ani. Blocul Vlădescu, unde locuia cu familia lui, era la doi paşi de strada Plantelor, numărul 9, locul unde a murit Mihail Eminescu, la trei ani după naşterea lui Vlădescu, în anul 1889…

contemporary-literature-press-sigla

Cărțile pe care le publicăm acum se împart în două categorii: cărțile realității şi cărțile imaginate. Pe primele, scriitorul le semnează cu numele lui adevărat. Celelalte au apărut sub pseudonimul Alexis V. Drăculea. „Alexis” trimite la numele mamei, Alexandrina Noica, şi al localității unde tatăl său a fost primar, Alexandria. Inițiala „V” indică numele de familie, Vlădescu. „Drăculea” trimite la personalitatea tatălui, prin sugerarea moşiei Drăculeşti, pe care acesta o ținuse în arendă înainte de anul 1900, sub domnia regelui Carol I.

Nu figurează în Istoria literaturii a lui George Călinescu. Marile biblioteci ale țării nu ştiu mare lucru despre el şi nici nu au toate cărțile lui. Atunci când te aştepți mai puțin, mai descoperi printr-o întâmplare încă un volum pe care îl vinde un anticar obscur.

Mihail C. Vlădescu a fost nu numai unul dintre scriitorii modernişti ai României: el a fost şi om politic. Dovedesc acest lucru discursurile lui în Parlamentul României, ca deputat de Teleorman. Găsim în aceste discursuri o remarcabilă inteligență vie, o ironie muşcătoare, o prezență de spirit cuceritoare şi o cunoaştere impecabilă a situației internaționale interbelice. O adevărată personalitate a anului 1922… Ca să-l parafrazăm pe cronicarul Miron Costin din veacul al XVII-lea, „Nasc şi la Alexandria oameni.” Contemporary Literature Press îşi invită cititorii să intre în jocul acesta şi să descopere cine a fost scriitorul care a bătut lumea, a făcut războiul, a scris aproape la aceeaşi masă cu marii modernişti şi care încă se ascunde în mantia enigmatică a pseudonimului Alexis V. Drăculea!

George Sandulescu şi Lidia Vianu

Bucureşti–Monaco, 2015

Mihail C. Vlădescu: Opere complete, editate de George Sandulescu şi Lidia Vianu s-a lansat oficial luni, 6 ianuarie 2015, iar volumele pot fi consultate şi descărcate la adresa de internet: http://editura.mttlc.ro/vladescu-opere-complete.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii,  lidia.vianu@g.unibuc.ro.

proza teatru jurnal mihail c vladescu

Mihail C. Vlădescu – scriitor

Mihail C. Vlădescu este un scriitor cu totul necunoscut generaţiilor noastre: a murit relativ tânăr acum aproape un secol, în 1931. Un Noica şi el, face însă parte din generaţia anterioară filosofului. A apucat să termine dreptul la Universitatea din Bucureşti încă înainte de Primul Război Mondial, a fost ofiţer în armata română în tot timpul războiului, devenind apoi deputat într-unul din primele Parlamente ale României Mari, de după război. A scris nu numai în timpul războiului, dar şi după aceea. Şi-a publicat singur scrierile sale în cele cinci volumaşe adunate aici sub titlul Opere complete. Scrierile sale se împart în trei categorii: schiţe şi povestiri, piese de teatru, impresii din luptele la care a luat parte.  La rândul lor, aceste impresii de război sunt fie relativ intime (Jurnalul său), fie foarte teoretice (Problemele comandamentului). Această personalitate multiplă, practic necunoscută, o prezintă Editura pentru Literatură Contemporană publicului român din ziua de azi – războiul e cândva departe de tot  în trecut, dar sentimentele şi emoţiile descrise rămân permanent în inimile noastre, ale tuturor.

 

Expoziţie de artă plastică la Alexandria

expo arta plastica alexandria

eveniment liber sa spunUniunea Artiştilor Plastici, Sucursala Alexandria organizează expoziţia de artă plastică (pictură, grafică, tapiserie, sculptură) la Galeria „Pavel Temov” din Alexandria. Vernisajul va avea loc vineri, 12 decembrie 2014, la ora 16.00.

Această expoziţie, care va fi deschisă până la 1 ianuarie 2015, cuprinde lucrări semnate de Marius Nistor, Emil Cojocaru, Cristiana Purcărea, Laura Duţă, Costel Păun.

vatra romaneasca emil cojocaru

 Emil Cojocaru, Vatră românească

Exponatul lunii: mașina de egrenat bumbacul

bumbac

În cadrul „Exponatului Lunii”, Muzeul Judeţean Teleorman din Alexandria (str. 1848 nr. 1) a propus publicului vizitator, pentru perioada 1–30 aprilie 2013, un obiect ce face parte din patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman: mașina de egrenat bumbacul.

Acest obiect provine din comuna Izvoarele, judeţul Teleorman şi a fost achiziţionat în campania de achiziţii desfăşurată de Muzeul Judeţean Teleorman în anul 1995.

Mașina de egrenat bumbacul este o piesă construită din lemn şi face parte din grupul de unelte folosite în industria casnică textilă, având rolul de a separa bumbacul de seminţe. În judeţul Teleorman, unde a fost foarte dezvoltată industria casnică textilă în secolul al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea, aproape fiecare gospodărie ţărănească avea o astfel de maşină.

Mașina de egrenat bumbacul a fost inventată în secolul al XVIII-lea, în anul 1793, de către americanul Eli Whitney, care se spune că a beneficiat în mică măsură de propria invenţie. Maşina de separat bumbacul de seminţe a uşurat mult munca omului, încât se poate spune că a schimbat istoria lumii.

Bumbacul a fost folosit pe cale largă în gospodăria ţărănească de la noi din ţară începând cu mijlocul secolului al XIX-lea. Cea mai mare parte a bumbacului a fost importată sub formă de bumbac brut, în fire sau în sub formă de ţesături. Bumbacul brut sau în fire era în cea mai mare măsură destinat consumului ţărănesc.

camp cu bumbac

Cultivarea bumbacului la români a început în anul 1862 mai întâi pe suprafeţe restrânse în Moldova apoi şi în Muntenia. O dată cu trecerea timpului, suprafeţele cultivate cu bumbac s-au extins, în special în partea de sud a ţării, aşa încât în anii 1932–1933, în judeţul Teleorman existau 346 ha cultivate cu bumbac. Cea mai mare producţie (38 500 t bumbac egrenat) s-a înregistrat în anul 1953, când s-a ajuns la o suprafaţă cultivată de 224.700 ha. Ulterior, suprafeţele cultivate s-au redus, datorită condiţiilor climaterice defavorabile acestei culturi, reflectată în calitatea fibrelor. Cu toate acestea, producţia autohtonă nu putea satisface cererea tot mai mare de bumbac necesar industriei casnice, de aceea s-a importat masiv bumbac brut şi în fire. El era accesibil oricărei gospodării ţărăneşti, cei mai săraci preferând să cumpere bumbacul brut şi să-l toarcă.

Pe la 1860, în târguri se vindea ocaua (1,271 kg) de bumbac cu 2 lei, ceea ce însemna valoarea a două găini sau a unei gâşte. În anul 1905 un pachet de bumbac costa de la 10 la 14 lei – la salariul unui muncitor obişnuit de 1 leu pe zi – dar dintr-un pachet de bumbac se putea ţese pentru întreagă familie compusă din 4–7 persoane. Din pânza obţinută se confecţionau cămăşi femeieşti şi bărbăteşti, izmene, cămăşuţe pentru copii, feţe de masă, cearceafuri, ştergare. Supleţea şi fineţea firelor de bumbac le fac utile în realizarea diverselor tipuri de ţesături.

Ţesăturile din bumbac sunt foarte rezistente, deoarece bumbacul permite prin tors obţinerea unui fir foarte torsionat, ceea ce-l face rezistent. La ţesăturile din lână bumbacul era folosit la urzeală.

Timișoara intră în circuitul pieței de artă din România

stefan luchian primavara doua muze

Ștefan Luchian, Primăvara (două muze)

Artmark invită personalitățile locale, presa și iubitorii de artă la cel mai important eveniment artistic al anului, Expoziţia de Artă Românească și Europeană Importantă, vineri, 12 aprilie, la Hotel Timișoara.

50 de capodopere ale artei românești și europene așteaptă să fie admirate vineri, 12 aprilie 2013, între orele 10.00–21.00, în spațiul Hotelului Timișoara (str. Mărășești nr.1-3). Vernisajul de presă a avut loc loc joi, 11 aprilie 2013, la ora 12:00, la City Business Centre din Timișoara.

Expoziția prezintă în premieră capodopere semnate de cei mai apreciați pictori români pe piața de artă: Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Theodor Aman, Nicolae Vermont, Octav Băncilă, Gheorghe Petrașcu, dar și Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Țuculescu ș.a. Cel mai valoros tablou expus la Timișoara este Primăvara (două muze) al lui Ștefan Luchian, valoare estimativă: 100.000–200.000 euro, tablou despre care criticii afirmă că reprezintă portretul iubitei pictorului, Cecilia Vasilescu, și al mamei acesteia. Opera este plasată într-un context biografic interesant: între 1898 și 1899, Ștefan Luchian ajungea la Alexandria, unde, alături de pictorii Constantin Pascaly și Constantin Artachino, avea să lucreze la zugrăvirea bisericii-catedrală, la comanda dată de primarul Ștefan Vasilescu. Este binecunoscută idila pe care Luchian o are cu fiica acestuia, Cecilia, idilă încheiată abrupt după doar o vară, în iunie 1899.

Pentru informaţii şi confirmări: mihai.ziman@artmark.ro; +40 756 066 302

Operele prezentate în cadrul Expoziției de Artă Românească și Europeană Importantă urmează a fi licitate la București, în cadrul Sesiunii de licitații 16-18 aprilie, astfel:

• Marți, 16 aprilie, Athénée Palace Hilton, ora 19.00: PostWar & Contemporary Sale & Licitația de Sculptură și Mobilier de Grădină

• Miercuri, 17 aprilie, Athénée Palace Hilton, ora 19:00: Licitaţia de Art Nouveau și Romantism & Licitația Militaria şi Antichităţi

• Joi, 18 aprilie, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, ora 19.00: Licitația de Pictură și Sculptură Europeană, inclusiv o parte a Colecției de Artă Clasică a diplomatului Vasile Stoica & Licitația ”Cabinetul de curiozități”.

Artmark este o casă de licitaţii de artă înfiinţată în 2008 care selectează, evaluează şi pune în circuitul pieţei de artă opere cu autenticitate garantată, susţinând în paralel activitatea Centrului Cultural ArtSociety, care organizează expoziţii de artă de anvergură naţională.

În cei cinci ani de existenţă, Artmark a organizat aproape 100 de licitaţii de artă, care au pus în vânzare peste 10.000 de opere de artă şi obiecte de colecţie. Vânzările publice (prin licitaţii de artă) ale Artmark au crescut de la 10,7 milioane de euro în 2011 la 11,9 milioane de euro în 2011 – într-o piaţă a licitațiilor de artă care a crescut de la aproximativ 13,7 milioane euro în 2011 la aproximativ 14,6 milioane euro în 2012.

Oferind oportunităţi de investiţie numai în opere de calitate muzeală, Artmark se implică activ şi în conservarea şi perpetuarea moştenirii culturale. Începând cu 2010, datorită iniţiativei susţinute de Artmark a unor colecţionari, mai multe capodopere ale artei româneşti vândute prin licitaţie au fost oferite expunerii publice în muzee naţionale de artă din ţară și străinătate (Muzeul Național Brukenthal, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul de Artă Ploiești, Muzeul Național de Artă al Republicii Moldova, Muzeul de Artă Brașov etc.). Totodată sediul Artmark găzduiește, cu începere din 2011, în regim de vizitare gratuită, expoziția permanentă a unei selecții a patrimoniului Pinacotecii București, în condițiile în care aceasta nu beneficiază de un sediu propriu.

Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.artmark.ro.

Sursa foto: www.tion.ro