Festivalul „Enescu” 1961 şi Legendele Radioului românesc la Humanitas Kretzulescu

premiere discografice casa radio lansare kretzulescu

eveniment liber sa spun18 septembrie 1961, ora 20, a doua ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu”… Într-o Sală Mare a Palatului nu de mult inaugurată, publicul bucureştean, avid de „normalitate” într-un regim de dictatură, urmărea uimitoarea demonstraţie de măiestrie artistică a unuia din cei mai mari violonişti ai lumii: Henryk Szeryng, care izbutea performanţa inegalabilă de a cânta în aceeaşi seară 3 mari concerte ale repertoriului violonistic semnate Bach, Brahms, Beethoven…

Miercuri, 18 septembrie 2013, ora 17.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din București, Editura Casa Radio, care şi-a obişnuit deja publicul cu revelaţiile Arhivelor Radio România, prin noua sa apariţie discografică: Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia 1961, un album cu 10 discuri-cronică, face posibile asemenea mereu surprinzătoare conjuncţii peste vremuri.

editura-casa-radio-festival-enescuMarile concerte ale celei de-a doua ediţii a Festivalului sunt reunite într-un CD-box cu 10 discuri, prilejuind (re)descoperirea unor interpreţi legendari, precum Aldo Ciccolini, Sviatoslav Richter sau Henryk Szeryng, aflaţi în vârful carierei lor internaţionale, a unor mari discuri cronica festival enescu editia 1961maeştri ai baghetei ca Lorin Maazel, Ghenadi Rojdestvenski, George Georgescu… „Magia” serilor de concerte din perioada 9–18 septembrie 1961 va putea fi azi împărtăşită de noile generaţii de ascultători, de toţi iubitorii muzicii, datorită înregistrărilor live realizate de Radio România, acelaşi constant partener al Festivalului.

Iar în această toamnă bucureşteană, aflată sub semnul sărbătorilor culturale, Editura Casa Radio continuă seria restituirilor discografice esenţiale din Fonoteca Radio, propunând o nouă colecţie: „Radiolegende”– maeştrii muzicii româneşti în înregistrări istorice.

Colecţia „Radiolegende” constituie omagiul pe care Radioul public, la aniversarea a 85 de ani de existenţă, îl aduce „părinţilor fondatori” ai programului şi formaţiilor sale muzicale, prin editarea albumelor: Theodor Rogalski, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, Constantin Silvestri. Aceşti mari creatori, cărora şcoala muzicală românească le datorează intrarea în modernitate, s-au investit cu generozitate, de-a lungul întregii lor cariere artistice,radiolegende muzica romaneasca şi într-o operă de construcţie instituţională, punând temeiurile Radiodifuziunii naţionale care, iată, ne oferă astăzi, în premieră absolută, discurile-portret de compozitor şi interpret ale maeştrilor.

Tot în „Radiolegende” şi-au găsit locul şi două mult aşteptate albume dedicate artei unor interpreţi neîndoios „legendari”: violoncelistul de renume mondial, Radu Aldulescu, care, de la debutul cu Orchestra Radio, ne-a lăsat, până la plecarea din ţară, un număr însemnat de valoroase înregistrări radiofonice (în mare parte rămase până acum inedite) şi inegalabila pianistă Maria Fotino, solistă şi sunetist la Radio România mai bine de două decenii.

festivalul enescu 1961 inregistrari cronica radiolegende maestrii muzicii romanesti

Astfel, regăsirea marilor momente artistice ale Bucureştiului muzical al deceniilor al șaselea şi al șaptelea din secolul trecut devine posibilă pentru melomanii din toate generaţiile printr-un demers susţinut de valorificare a patrimoniului arhivistic al Radioului public, în mereu înnoite formule editoriale.

Vă invităm, miercuri, 18 septembrie a.c., ora 17, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu, să ne fiţi alături la aceste mari întâlniri cu muzica şi maeştrii săi din toate timpurile! Participă: Olga Grigorescu, Ilinca Dumitrescu, Laura Manolache, Cristina Comandaşu, Costin Tuchilă. Moderator: Tiberiu Comandaşu, redactor muzical, Editura Casa Radio. 

Detalii pe www.edituracasaradio.ro

Vezi și Scrisoare pentru melomani

Premiere discografice absolute din Arhivele Radio România

editura casa radio inregistrari istorice muzica clasica

editura casa radio festival enescu

eveniment liber sa spunŞi în acest an, Editura Casa Radio propune melomanilor restituiri discografice esenţiale din Arhivele Radio România: Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia 1961, în 10 discuri-cronică (CD-box) şi 6 albume în noua colecţie „Radiolegende” – maeştrii muzicii româneşti în înregistrări istorice.

discuri cronica festival enescu editia 1961Marile concerte ale celei de-a doua ediţii a Festivalului sunt reunite într-un CD-box cu 10 discuri, prilejuind (re)descoperirea unor interpreţi legendari, precum Aldo Ciccolini, Sviatoslav Richter sau Henryk Szeryng, aflaţi în vârful carierei lor internaţionale, sau a unor mari maeştri ai baghetei ca Lorin Maazel, Ghenadi Rojdestvenski, George Georgescu… Magia serilor de concerte din perioada 9–18 septembrie 1961 va putea fi azi împărtăşită de noile generaţii de ascultători, de toți melomanii, datorită înregistrărilor live realizate de Radio România, acelaşi constant partener al Festivalului.

Noua colecţie „Radiolegende” constituie omagiul pe care Radioul public, la aniversarea a 85 de ani de existenţă, îl aduce „părinţilor fondatori” ai programului şi formaţiilor sale muzicale, prin editarea albumelor: Theodor Rogalski, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, Constantin Silvestri. Acești mari creatori, cărora școala muzicală românească le datorează intrarea în modernitate, s-au investit cu generozitate, de-a lungul întregii lor cariere artistice, și într-o operă de construcţie instituţională, punând temeiurile radiolegende muzica romaneascaRadiodifuziunii naţionale care, iată, ne oferă astăzi, în premieră absolută discurile-portret de compozitor şi interpret ale maeştrilor.

Tot în „Radiolegende” şi-au găsit locul şi două mult aşteptate albume dedicate artei unor interpreţi neîndoios „legendari”: violoncelistul de renume mondial, Radu Aldulescu, care, de la debutul cu Orchestra Radio, ne-a lăsat, până la plecarea din ţară, un număr însemnat de valoroase înregistrări radiofonice (în mare parte rămase până acum inedite) şi inegalabila pianistă Maria Fotino, solistă şi sunetist la Radio România mai bine de două decenii.

Asemenea întâlniri peste vremuri devin posibile prin investigarea necontenită a inestimabilelor Arhive ale Radioului public, căruia i se datorează înregistrarea, conservarea şi acum repunerea în circulaţie a acestui tezaur unic într-o formulă editorială adecvată exigențelor contemporaneității.

festivalul enescu 1961 inregistrari cronica radiolegende maestrii muzicii romanesti

Noile apariții discografice sunt disponibile pe toată durata Festivalului la preţul de 55 lei/ 10CD-box şi între 16–23 lei albumele (simplu/dublu CD) din colecţia „Radiolegende” în toate locaţiile din Bucureşti, precum şi prin comenzi pe http://www.edituracasaradio.ro/ (până la epuizarea stocului).

liber sa spun radio 3 net parteneri media festival george enescu

Ilustrația săptămânală

ilustratia saptamanala revista interbelica tudor teodorescu braniste breaking news

din istoria presei romanesti rubrica liber sa spunSpunea bunul meu prieten, Costin Tuchilă, că nu noi (noi, ziariştii de azi) am inventat „roata” în materie de jurnalism, referindu-se evident la publicaţia „Ilustraţia săptămânală” care a apărut la Bucureşti, între 10 noiembrie 1923–29 martie 1924, la Editura „Cultura Naţională”, format 42 cm, 8 pagini (zi de apariție: sâmbăta; prețul: 6 lei). Redactor al revistei era Tudor Teodorescu-Branişte*). Este o publicaţie în care ştirea ilustrată primează, iar stilul concis şi fără comentarii subiective demonstrează că se poate face gazetărie de calitate atunci când subiectele sunt de interes general. Am putea compara o astfel de publicaţie cu un buletin de ştiri sau, ca să fim şi mai aproape de ziua de azi, adică în pas cu moda jurnalistică, cu un „breaking news”, evident, fără comentarii „interminabile”, de cele mai multe ori. Nu fac referire la cineva anume, dar dacă studiem cu atenţie presa românească, am putea relua formate interesante, idei de substanţă, modele care nu s-au perimat odată cu trecerea timpului. Or, „Ilustraţia săpămânală”, chiar dacă a apărut doar câteva luni, este un asemenea model. Titlurile apăreau în limbile română, franceză şi germană.

Prima ştire ilustrată de pe pagina întâi a primului număr, din 10 noiembrie 1923, are ca subiect deschiderea Parlamentului, iar în fotografie este M. S. Regele, citind mesajul de deschidere. În cea de-a doua fotografie (p. 2) este „Suita miltară a M.S. Regelui pe banca ministerială. În incintă: deputaţi şi senatori”.

deputati si senatori perioada interbelica rege suita militara

O altă ştire se referă la remanierea guvernului Brătianu, iar în fotografie sunt prezentaţi noii miniştri, care au ieşit din Palat, după depunerea jurământului. Tot la capitolul ştiri politice este anunţat Congresul Partidului Naţionalist Democrat, iar în fotografia de grup se află şi Nicolae Iorga.

vincent d indy la bucuresti 1923

Pagina 3 este dedicată culturii. Ilustraţia săptămânală informează cititorii despre sosirea la Bucureşti a marelui muzician Vincent d’Indy: „Maestrul Vincent d’Indy este directorul celebrei «Schola Cantorum» din Paris… Muzician celebru, compozitor pretutindeni apreciat, d. Vincent d’Indy este gloria Franţei musicale de astăzi”. În fotografie, alături de Vincent d’Indy apar, de la stânga la dreapta: „(rândul I): d-l Mihai Bârsan, d-na Vincent d’Indy, d-l George Georgescu, d-l Alfred Alessandrescu; (rândul II): d-l Bârsan, directorul orchestrei de la Iași, d-l Ștefan Popescu, compozitor, d-l Dan Simonescu.”

„Celebrul regisor Max Reinhardt, împlinind 60 de ani a fost obiectul unei strălucite sărbători” este ştirea care însoţeşte fotografia (Foto Atlantic).

max reinhardt

Max Reinhardt

Fotografia lui Alphonse de Chateaubriand, din aceeași pagină 3, este însoţită de următorul text: „Academia Franceză a acordat premiul pentru roman d-lui Alphonse de Cateaubriand pe temeiul ultimei sale cărţi: La Prière”. (Foto Atlantic). Primele două fotografii de pe pagina 5 se referă la propaganda bolşevică făcută prin afişe ilustrate lipite pe pereţii exteriori ai vagoanelor de tren (prima fotografie), iar în cea de-a doua, titrată Confiscarea bunurilor în Rusia, apar membrii comisiei care „cercetează odoarele confiscate”.

bolșevici abuzuri rusia interbelica

Pe pagina 8 este o fotografie deosebită pentru acele vremuri, o fotografie ce surprinde saltul uui actor de pe o stâncă pe alta, la o înălţime ameţitoare. Riscurile filmului, considera fotoreporterul revistei „Ilustraţia săptămânală”, dar noi am adăuga: riscurile meseriei!

riscurile filmului stire ilustrata

Răsfoind, virtual, această revistă, am remarcat faptul că imaginea, aici fotografia, poate suplini o explicaţie amănunţită. Frumuseţea acestei publicaţii este dată de ştiinţa celui care a conceput-o. Deşi este o apariţie meteorică din prima jumătate a secolului XX, din punctul nostru de vedere reprezintă un reper pentru o presă de calitate.

Pușa Roth

istoria presei romanesti revista ilustratia saptamanala nov 1923

Paginile 5, 6, 7 ale primului număr al  revistei „Ilustrația săptămânală”, sâmbătă, 10 noiembrie 1923. Sursa: Biblioteca Digitală a Bucureștilor.

*) Tudor Teodorescu-Braniște (12 mai 1899, Pitești–23 martie 1969, București), prozator, gazetar, memorialist, traducător. Colaborator şi redactor al multor publicaţii: „Rampa”, unde a debutat în 1915, „Curentul”, „Vremea”, „Adevărul” (prim-redactor), Cuvântul liber”, „Jurnalul”, „Jurnalul de dimineață” etc. Între 1922–1926 a fost secretar al Editurii „Cultura Națională”. Din 1929 a colaborat la Radio, cu rubrica „Revista săptămânii literare și artistice”. A publicat volumele de proză: Suflet de femeie (nuvele și schițe, 1920), Șovăiri (1921), Fundătura cimitirului nr. 13 (roman, 1932), Prințul (roman, 1944); Primăvara apele vin mari (roman, 1960); Pavilionul de vânătoare (roman postum, 1986); cronici literare, amintiri, portrete literare: Oameni și cărți (1922), Oameni de ieri… (1938), Oameni și paiațe (1967), Scara vieții (1976); Doctrina bâtei: naționalism, reacționarism, antisemitist (1936). A tradus din Benjamin Constant, André Maurois, Leopold Stern. Din 1948 până la începutul anilor ’60 i s-a luat dreptul de semnătură.