Muzica este…

muzica evaristo baschenis triptic agliardi

S-a scris, se scrie și se va mai scrie despre muzică… Nu știu dacă este cel mai potrivit lucru să scrii sau să asculți, însă cred că se poate ca prin cuvânt să deschidem drumul către ascultare.

Dar, mai înainte de toate, cred că ar fi bine sa ne cunoaștem… Acum câțiva ani nici nu-mi trecea prin minte că eu voi ajunge să scriu, iar acum sunt încântat de faptul că mi se dă ocazia de a mă exprima public.

Personal nu consider că aș putea spune ceva în plus față de toți oamenii mari și de cultură siluan visan despre muzicaaleasă pe care-i citesc, de aceea aș dori sa-mi fie iertată orice stângăcie a exprimării. Sunt un preot tânăr și pe lângă căutarile și frământările duhovnicești prin care trec ca orice creștin, mă simt copleșit de frumusețea și încurcătura duhovnicească a muzicii – aici mă refer la muzica clasică – pentru că adesea am simțit că nu poți să vorbești despre Dumnezeu și să nu cânți, nu poți să cânți și să nu te gândești la Dumnezeu…

Nu există două „lumi” paralele, ci din contră una se regăsește în cealaltă cu o profunzime ce nu o poți descrie în cuvinte. Mai mult decât atât, nu poți să iubești pe Dumnezeu și să nu iubești muzica. De aceea, dacă și eu aveam foarte mari îndoieli în a scrie sau nu, acum simt că trebuie sa fac o încercare destul de timidă spre a împărtăși o bucurie pe care îmi doresc ca toți să o aibă!

Sunt pasionat de muzica clasică, nu numai pentru că are o profunzime și o trăire cu totul înălțătoare, dar și pentru că în clipele de „furtuni” sufletești singurul lucru care te ajută să-ți revii pe „linia de plutire” este o muzică curată. Cei ce au ascultat Sonata nr. 17 pentru pian, op. 31, no. 2 „Furtuna” a lui Beethoven mă vor înțelege… Când furtuna își înalță valurile mai mult decat „barca” sufletului, un singur gând te ajută: să simți că Domnul este cu tine!

john constable studiu de nori 1822

John Constable, Studiu de nori, 1822

Acum aproape doi ani am scris un articol pe un alt site, referitor la muzică și în timp ce încercam să aștern pe „hârtie” cuvintele, un gând îmi pătrundea în inimă făcându-mă să tresar de bucurie: sunetele muzicii sunt pașii Domnului pe acest pământ. Așa cum Adam, după ce a căzut în păcat, nu mai putea vedea pe Dumnezeu în Rai, ci doar L-a auzit, tot așa și noi acum Il auzim aici „văzând” frumusețea, „simțind” prezența și mângâindu-ne întristarea despărțirii prin sunetul pașilor Lui…

De ce atât e de mare legătura între suflet și muzica?… De ce atât accent pentru muzică clasică?

Ca să nu mai folosesc cuvintele mele, haideți să vedem ce spune DEX-ul limbii romane la cuvântul clasic(ă): „Arta care servește ca model de perfecțiune, caracterizată prin armonie, puritate, sobrietate; curent în arta și literatura europeană apărut în sec. XVI–XVII, caracterizat prin imitarea modelelor antice greco-latine, prin înțelesul pentru aspectul moral, prin urmărirea unui ideal, prin disciplinarea imaginației și a sensibilității, prin ordine, echilibru și claritate…”. Permiteți-mi să subliniez: armonie, puritate, sobrietate, aspect moral, disciplinarea imaginației și a sensibilității, ordine, echilibru și claritate… Oare nu sunt însușiri care ar trebui să ne caracterizeze pe fiecare dintre noi? Avem mai multă nevoie de armonie decât credem, de puritate în gândire și comportament, de sensibilitate în trăire, de un echilibru al gândirii clare și al faptei ordonate!…

ingeri muzicieni categrala saint bavon gand jan van eyck

Îngeri muzicieni, detaliu din Altarul mielului mistic de Jan van Eyck, Catedrala Saint Bavon, Gand

Și toate acestea printr-o muzică ce se adresează sufletului, pentru că a fost scrisă din suflet. Iar nota – acest sunet al lui do sau oricare alta notă – pătrunde acolo unde nici cuvântul, nici privirea nu pot ajunge… „Muzica este graiul sufletului. Ea stârnește în noi nu instincte, ci gândurile cele mai profunde…” (L. van Beethoven).

Închei cu un citat din Platon care-mi place foarte mult: „Muzica este o lege morală. Ea dă suflet Universului, aripi gândurilor, avânt închipuirii, farmec tinereții, viață și veselie tuturor lucrurilor. Ea este esența ordinii, înălțând sufletul către tot ce este bun, drept și frumos…”

Dacă ea înalță sufletul către tot ce este bun, drept și frumos, nu înseamnă că ne duce la Dumnezeu? De aceea nu pot să tac…

Arhim. Siluan Vișan

Ludwig van Beethoven, Sonata nr. 17 în re minor pentru pian, op. 31, nr.2, „Furtuna” – interpretează Daniel Barenboim