Centenar Ion Dumitrescu

ion dumitrescu

eveniment liber sa spunDuminică, 10 martie 2013, la ora 11.00, în Sala de Concerte „Euterpe” a Universității „Spiru Haret” din București (intrarea prin str. Doamnei nr. 15), va avea loc o nouă manifestare în cadrul „Amfiteatrului muzelor” – Ilinca Dumitrescu și invitații săi. Sub genericul „Maeștri. Clasici ai muzicii românești”, va avea loc o evocare a compozitorului Ion Dumitrescu, de la a cărui naștere se vor împlini în 20 mai a.c. 100 de ani.

Participă: prof.dr. Alexandru I. Bădulescu, muzicolog; scriitorul şi ambasadorul Ion Brad; muzicologul Petre Codreanu; prof. univ. dr. Lavinia Coman, pianistă şi muzicolog; prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, muzicolog; prof. univ. dr. Mihai Cosma, muzicolog; prof. dr. Gheorghe Deaconu; prof. univ. dr. Gabriela Munteanu; scriitoarea Pușa Roth; dr.,dhc Vasile Tomescu, muzicolog; scriitorul Costin Tuchilă; prof. univ. dr. Titus Vîjeu, scriitor.

Cvartetul de coarde alcătuit din Alexandru Dragomir (vioara I), Cătălina Cărciu (vioara a II-a), Emanuel Vots (violă), Mihai Grigore (violonel), clasa conf. univ. dr. Raluca Voicu-Arnăuțoiu (Universitatea Naţionala de Muzică Bucureşti), va interpreta fragmente din Cvartetul de coarde nr. 1 în Do major de Ion Dumitrescu.

mihai olteanu peisaj

Mihai Olteanu, Peisaj

Cu Ion Dumitrescu (20 mai 1013, Oteșani, Vâlcea–6 septembrie 1996, București) se încheie o epocă. Ilustrul reprezentant al celei de-a doua generaţii postenesciene a străbătut creator deceniile de mijloc şi din a doua parte a veacului, lăsând o operă muzicală mai mult decât elocventă, în care se regăsesc cu certitudine câteva capodopere. A scris muzică simfonică, de cameră (un Cvartet de coarde, pagină reprezentativă a genului, Sonata pentru pian, două piese, Ursul şi Căpriţa pentru acelaşi instrument etc.), muzică vocală, de scenă (între altele, pentru Hamlet, Regele Lear, Macbeth, Madame Sans-Gêne, Pălăria florentină, Mincinosul, Iphigenia la Delphi, Castiliana, Lucreţia Borgia, Vlaicu-Vodă, Avram Iancu, Madame un clasic modern ion dumitrescu editura academieiBovary, Mira, Astă-seară se joacă fără piesă, Maria Stuart, Apus de soare, Corsarul, Nevestele vesele din Windsor, Horaţiu, D’ale carnavalului, Din jale se întrupează Electra, Don Carlos, Mascarada, legate de activitatea dirijorală şi de compozitor la Teatrul Naţional din Bucureşti, 1941–1947), de film, aranjamente de folclor, muzică de balet. În privinţa muzicii de scenă a lui Ion Dumitrescu, de o mare bogăţie, după cum rezultă din cronicile vremii, însemnând o experienţă deosebită de orchestrator şi, în plus, un exerciţiu de viteză componistică, ea a avut un destin tragic: toate partiturile, care nu aveau cópii, au ars la bombardamentul din 24 august 1944, care a distrus clădirea teatrului, aflată lângă Palatul Telefoanelor.

Structural, Ion Dumitrescu este un simfonist: el construieşte pe spaţii ample, fără însă ca dramaturgia muzicală să fie ostentativă. Echilibrul desăvârşit, forma impecabilă, bogăţia tematică şi măiestria, egală în fragmentul monumental ca şi în cel liric ori umoristic, frazele „decupate” cu limpezime, principii armonice stabile, în ciuda unui colorit uneori surprinzător, aşa cum statornice şi expresive rămân şi cele de tratare a orchestrei – toate provin dintr-o concepţie clasicistă. Acestei estetici i se supune un fond viguros, de sorginte folclorică. Primele impresii sunt de vitalitate şi robusteţe, un suflu de prospeţime şi dezinvoltură impunându-se în fiecare lucrare. Nu a compus multă muzică simfonică, dar majoritatea opusurilor de gen, trei suite pentru orchestră, o simfonie, o simfoniettă, Preludiul simfonic, Suita „Muntele Retezat”, Concertul pentru orchestră de coarde, sunt partituri de referinţă.

În 2006 a apărut la Editura Academiei Române, volumul Un clasic modern – Ion Dumitrescu, ediție critică de Costin Tuchilă și Pușa Roth.

Costin Tuchilă

Clasici ai muzicii românești: Marțian Negrea

martian negrea

Ediția de duminică, 17 februarie 2013 a „Amfiteatrului muzelor”, Ilinca Dumitrescu și invitații săi este dedicată compozitorului Marțian Negrea, de la a cărui naștere s-au împlinit în 29 ianuarie 120 de ani. Manifestarea, sub generciul Clasici ai muzicii românești, este programată la ora 11.00, în Sala de Concerte „Euterpe” a Universității Spiru Haret” din București (intrarea prin str. Doamnei nr. 15).

Invitaţi speciali: prof. dr. Miruna Negrea, director artistic, Filarmonica de Stat „Paul Constantinescu”, Ploieşti, nepoata compozitorului; mezzosoprana Sorana Negrea, strănepoata compozitorului.

Participă: prof. univ. dr. Veturia Dimoftache, muzicolog, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti: prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, muzicolog, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti.

Momente muzicale: Adriana Dumitriu – soprană, Luiza Cîrlan – flaut, Alexandru Avramovici – clarinet. La pian: Lidia Butnariu, Laura Butnariu.

Recită actriţa Monica Mihăescu, conf. univ. dr., Universitatea Naţională de Muzică București.

Despre film și muzică

În cadrul „Amfiteatrului muzelor”, Ilinca Dumitrescu și invitații săi, duminică, 27 mai 2012, la ora 11.00, în Sala de Concerte Euterpe” a Universității „Spiru Haret” din București (intrarea prin str. Doamnei nr. 15), va avea loc o nouă manifestare, intitulată Despre film și muzică.

Invitați: prof. univ. dt. Cristina Nichituș, regizor, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din București, scriitorul Valeriu Râpeanu, prof. univ., Universitatea „Spiru Haret” București, scriitorul Titus Vîjeu, prof. univ. dr., Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”.

Moment muzical: pianista Aida Antohe-Chiciudeanu.

„Umbrelele din Cherbourg”, muzica: Michel Legrand. Regia: Jacques Demy

„Moarte la Veneția”, muzică de Gustav Mahler. Regia: Luchino Visconti

 

Întâlnire la Mărțișor

În cadrul „Amfiteatrului muzelor”, Ilinca Dumitrescu și invitații săi, duminică, 29 aprilie 2012, la ora 11.00, la Mărțișor (str. Mărţişor nr. 26, sector 4, Bucureşti ) va avea loc o nouă manifestare artistică, intitulată Întâlnire la Muzeul memorial „Tudor Arghezi”.

Amfitrion: Mitzura Arghezi. Participă: actriţa IULIA BOROŞ, lect. univ. dr., Universitatea „Spiru Haret”; actriţa Magda Cernat, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti; Sorina Goia, muzicolog, realizator Radio România; soprana Georgeta Stoleriu, prof. univ., Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti; scriitorul şi ambasadorul Ion Brad; dr. Vasile Macovei, fagotist; Ionuț Marcu, student, Facultatea de Arte – Secţia Teatru, Universitatea „Spiru Haret”; scriitorul Costin Tuchilă, realizator Radio România.

Cu această ocazie va fi prezentat volumul (carte + CD) Tudor Arghezi, Radio-Papagal. Publicistică radiofonică (1927–1967), apărut la Editura Casa Radio, în colecția „Biblioteca Radio”.


Portret componistic Iulia Cibișescu-Duran

În cadrul „Amfiteatrului muzelor”, Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi, duminică, 1 aprilie 2012, la ora 11.00, în Sala de Concerte „Euterpe” a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti (intrarea prin str. Doamnei nr. 15) este program Portretul componistic Iulia Cibișescu-Duran (Cluj-Napoca).

Invitat special: dr. Eugen Cibișescu-Duran, violist și violonist.

Participă: actrița Lidia lazu și fagotistul dr. Vasile Macovei.


Medalion Robert Schumann

În cadrul „Amfiteatrului muzelor”, Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi, duminică, 11 martie 2012, la ora 11.00, în Sala de Concerte „Euterpe” a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti (intrarea prin str. Doamnei nr. 15) va avea loc Medalionul Robert Schumann.

Participă: soprana Georgeta Stoleriu, profesor universitar, Universitatea de Muzică din București, pianista Lavinia Tomulescu-Coman, muzicolog, prof univ. dr., Universitatea de Muzică din București, muzicologul Grigore Constantinescu, prof. univ. dr., Universitatea de Muzică din București.

Maeștri: Doru Popovici – 80

În cadrul „Amfiteatrului muzelor”, Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi, duminică, 12 februarie 2012, la ora 11.00, în Sala de Concerte „Euterpe” a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti (intrarea prin str. Doamnei nr. 15) va avea loc medalionul Maeştri – Compozitorul, muzicologul, scriitorul și profesorul Doru Popovici – 80.

Participă: muzicologul prof. dr. Alexandru I. Bădulescu, director de onoare, Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” Ploieşti; dr. Cristian Brâncuși, dirijor al Orchestrei de Cameră Radio, prof. univ. asociat, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti; muzicologul Grigore Constantinescu, prof. univ. dr., Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti; regizorul Geo Saizescu, prof. univ. dr., Universitatea „Hyperion”; muzicologul prof. dr. Adina Șușnea, Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin” Galaţi; scriitorul Costin Tuchilă, realizator Radio România. Momentul poetic va fi susținut de actriţa Lidia Lazu. Sopranele Georgeta Stoleriu, Mirela Zafiri, basul Pompeiu Hărășteanu, fagotistul Vasile Macovei și pianista Ilinca Dumitrescu vor interpreta lieduri și piese instrumentale de Doru Popovici.

Compozitor, muzicolog, scriitor, ziarist, Doru Popovici (n. 17 februarie 1932, la Reşiţa) este o personalitate de factură enciclopedică, unul dintre spiritele tot mai rare astăzi. Nu exagerez deloc afirmând că prin capacitatea sa de cuprindere a mai multor domenii şi mai ales prin felul în care le ilustrează, aminteşte de oamenii Renaşterii. Ca şi în cazul acestora, devine imposibil să spui care dintre domeniile abordate are prioritate, în care dintre ele valoarea atinge cote superlative. Contribuţia sa muzicologică este la fel de importantă ca opera muzicală; talentul de scriitor nu este mai prejos decât cel al muzicianului, spiritul critic se împleteşte, cum rar se întâmplă, cu o cuceritoare naturaleţe a exprimării ideilor şi atitudinilor, capacitatea analitică se exprimă în formulări memorabile. Nici o urmă de preţiozitate nu împiedică, în scrisul său dar şi în vorbire, claritatea enunţului. În plus, omul farmecă prin darul său de causeur.

Privind retrospectiv creaţia lui Doru Popovici, fără îndoială unul dintre marii compozitori contemporani, trebuie constatat de îndată un fapt cât se poate de semnificativ, raportabil la un context mai general în muzica secolului al XX-lea. Dacă în tinereţe compozitorul putea fi înscris în curentele estetice avangardiste, fiind un promotor al dodecafonismului autohton, treptat s-a orientat spre tradiţiile muzicii bizantine şi ale folclorului românesc, tratate într-un spirit care trimite mai degrabă la un orizont artistic de tip clasic. Din punctul de vedere al mijloacelor de expresie, nu este nici o contradicţie, dacă observăm că în prima fază Doru Popovici realiza de fapt o „sinteză serial-bizantină”, care nu era străină de influenţe expresioniste. Sursele tradiţionale de inspiraţie nu sunt – e un fapt cunoscut – incompatibile cu limbajul modernist. Dacă din punctul de vedere al experienţei creatoare parcurse, ar trebui să fac o comparaţie, l-aş asemăna pe Doru Popovici cu Paul Hindemith, compozitorul german care a străbătut drumul de la avangardism la neoclasicism. Şi mai mult decât atât, ca şi Hindemith, Doru Popovici s-a orientat cu predilecţie, în a doua parte a activităţii sale creatoare, spre muzica de cameră.

A scris în toate genurile muzicale, de la muzica simfonică (simfonii, concerte instrumentale, poeme simfonice, lucrări pentru orchestră de coarde etc.) la muzica de teatru (operele Prometeu, pe un libret de Victor Eftimiu, 1958, Mariana Pineda, după García Lorca, 1966, Nunta, 1971, opere de cameră, ca mai recentele Întâlnire cu George Enescu, Giordano Bruno ş.a.), de la lied la cantată, de la piesa instrumentală la creaţia corală. Dar, indiferent de gen şi formă, Doru Popovici este un compozitor care construieşte pe spaţii ample. Chiar şi într-o piesă camerală de mici dimensiuni, discursul muzical sugerează aceasta „respiraţie” amplă.

Vastă, exprimată în forme diverse, de la eseul teoretic la studiul monografic, opera muzicologică a lui Doru Popovici este la rândul ei exemplară. Îi datorăm deopotrivă cărţi referitoare la mari perioade de creaţie (Muzica elisabethană, 1972; Arta trubadurilor, 1974; Muzica Renaşterii în Italia, 1979), la Începuturile muzicii culte româneşti (1967), la mari compozitori (Gesualdo da Venosa, Magicianul de la Bayreuth, Cântec întrerupt sau Viaţa lui Chopin şi multe altele), la fenomenul muzical românesc, tratat în sinteze critice sau în monografii.

În 1983 apărea la Editura Junimea O istorie polemică a muzicii, ediţie critică de Viorel Cosma pe marginea corespondenţei dintre Doru Popovici şi Dimitrie Cuclin, care lansa o modalitate inedită, pe care Viorel Cosma a denumit-o interviu epistolar, devenit în timp, prin cultivarea sa în alte lucrări similare semnate de Doru Popovici, o specie nouă, cu statut particular în muzicologia românească.

 Costin Tuchilă

Tezaurul arhivelor Radio România

Amfiteatrul muzelor – Ilinca Dumitrescu și invitații săi

Duminică 30 octombrie 2011, la ora 11.00, în Sala de concerte „Euterpe” a Universității „Spiru Haret” din București (intrarea prin str. Doamnei nr. 15), Ilinca Dumitrescu vă invită la o nouă manifestare din cadrul „Amfiteatrului muzelor”: Tezaurul arhivelor Radio România. Istorie, prezent, viitor.

Invitați speciali: Raphael Vieru, şef Serviciu Patrimoniu, Radio România; Tiberiu Comandașu, redactor muzical, Editura Casa Radio, Radio România; criticul și istoricul literar Valeriu Râpeanu, conf. univ. dr., Universitatea „Spiru Haret”; scriitorul Titus Vîjeu, prof. univ. dr., Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”.

Momentul muzical va fi interpretat de violonistul Ladislau Csendes, conf. univ. dr., Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti și pianista Dolores Chelariu-Csendes, conf. univ. dr., Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti.

Mihail Jora – 120

Amfiteatrul muzelor – Ilinca Dumitrescu și invitații săi

Duminică 3 aprilie 2011, la ora 11.00, în Sala de Concerte „Euterpe” a Universității „Spiru Haret” din București (intrarea prin str. Doamnei nr. 15), Ilinca Dumitrescu vă invită la o nouă manifestare din cadrul „Amfiteatrului muzelor”: Mihail Jora – 120.

Personalitatea muzicianului și profesorului Mihail Jora, de la nașterea căruia se vor împlini 120 de ani în 2 august 2011 va fi evocată de muzicologul dr. Alexandru I. Bădulescu, director onorific al Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” din Ploieşti, muzicologul Grigore Constantinescu, prof. univ. dr., Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, preşedinte al Uniunii Criticilor Muzicali din România „Mihail Jora”, muzicologul şi scriitorul Mircea Ştefănescu, coregraful Ioan Tugearu, prof.univ., Universitatea de Ştiinţă şi Artă „Gheorghe Cristea”, scriitorul Costin Tuchilă, realizator Radio România.

Momentele muzicale vor fi interpretate de sopranele Veronica Anușca şi Irina Baianț, studente ale Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, laureate cu premiul I ale Concursului „Mihail Jora” – 2011. La pian: Andreiana Roșca și Mihai Murariu.

Medalion Sabin Pautza la „Amfiteatrul muzelor”

În cadrul „Amfiteatrului muzelor”, Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi, duminică 23 ianuarie 2011, la ora 11,00, în Sala de Concerte „Euterpe” a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti (intrarea prin str. Doamnei nr. 15) va avea loc medalionul Maeştri – Compozitorul, dirijorul şi profesorul Sabin Pautza.

Invitaţii Ilincăi Dumitrescu sunt dirijorul de cor Veronica Bojescu, muzicologul Grigore Constantinescu – prof. univ. dr., Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, fagotistul Miltiade Nenoiu – prof. univ. dr., Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, compozitorul Virgil Popescu, compozitorul şi muzicologul Doru Popovici.

Momentele muzicale vor fi susţinute de flautistul Nicolae Maxim – prof. univ., Facultatea de Muzică, Universitatea „Transilvania”, Braşov şi de flautiştii Alexandra Pană, Alin Apetroie, Ciprian Patriche.

Născut la 8 februarie 1943, la Câlnic, judeţul Caraş-Severin, Sabin Pautza a urmat cursurile Liceului de matematică din Reşiţa, studiind în paralel muzica cu Karl Tirier şi Katerin Szoguy la Liceul de Muzică din Resiţa, care, din anul 2003, îi poartă numele. În anul 1965 absolvă Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, unde i-a avut ca profesori pe Marţian Negrea, Ion Dumitrescu, Tudor Ciortea, Ion Vicol, Octavian Lazăr Cosma, Victor Giuleanu, Dragoş Alexandrescu, Ioan Ghiga, Dumitru. D. Botez, Marin Constantin, Emilia Comişel, Ştefan Niculescu, Aurel Stroe, Dinu Ciocan, Nicolae Coman.

S-a specializat apoi în compozitie şi dirijat la Accademia Chigiana din Siena (Italia), cu Franco Donatoni, Franco Ferrara şi Bruno Maderna. Între anii 1965–1984 activează ca profesor de armonie, dirijat şi orchestraţie la Academia „George Enescu” din Iaşi. Aici înfiinţează în anul 1968 Camerata „Animosi” şi este numit, în 1975, succesorul dirijorului Ion Baciu la pupitrul Orchestrei Simfonice a Conservatorului. Cu aceste formaţii a sustinut numeroase concerte în ţară şi peste hotare.

În 1984, Sabin Pautza s-a stabilit în Statele Unite, unde a fost numit prin concurs Director Artistic şi Prim-Dirijor al cele mai vechi orchestre simfonice din New Jersey, Plainfield Symphony Orchestra. După o activitate de peste 20 de ani, Primăria oraşului Plainfield îi atribuie titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului şi Conductor Emeritus pe viaţă al aceleiaşi orchestre simfonice, decretând ziua de 7 Mai 2007, „Ziua Sabin Pautza în Plainfield”.

Dirijează frecvent în Statele Unite, Europa şi Australia şi este invitat deseori să predea cursuri de măiestrie la diferite universităţi americane şi europene, ca New York University sau Atlan Institute.

Sabin Pautza a fost distins cu numeroase premii naţionale şi internaţionale: Premiul „George Enescu” al Academiei Române, Premiul Uniunii Compozitorilor din România, Marele Premiu al Televiziunii Române, Premiul „Rudolph Nissim” al ASCAP, Premiul de Compoziţie la Concursul Internaţional din Salt Lake City, Utah şi mai recent, Marele Premiu „Dr. Martin Luther King, Jr.” pentru lucrarea Chimes.

Compoziţiile sale sunt publicate în totalitate de San Nicobian Edition din New York iar Casa de discuri „Swift Music Group” din New Jersey editează în prezent seria Opera Omnia a compozitorului, din care au apărut deja primele zece compact-discuri.