Ștefan Petică – 140

George-Marinescu-Valsan-pictat-cu-putin-inainte-de-moartea-poetului
Ștefan Petică, portret de George Marinescu Vâlsan, realizat cu puțin timp înainte de de moartea scriitorului

Marți, 21 februarie 2017, la ora 17.00, la Biblioteca Centrală Universitară din București (str. Boteanu nr. 1, Sala de Consiliu), Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității din Craiova, Institutul Cultural Român și Biblioteca Municipală ”Ștefan Petică” din Tecuci, va avea loc o masa rotundă, eveniment din seria celor dedicate scriitorului Ștefan Petică  (22 ianuarie 1877, Bucești, jud. Galați–17 octombrie 1904, Bucești) la împlinirea a 140 de ani de la naștere.

La manifestarea culturală vor participa scriitoarea Ana Blandiana, acad. Marco Lucchesi (Brazilia), prof. Mihai Zamfir, prof. C. D. Zeletin.

Vezi și: „Solii păcii” de Ștefan Petică la Teatrul Național Radiofonic de Costin Tuchilă

logo-liber-sa-spunVezi: Arhiva categoriei Literatură

„Vatra veche”

 

vatra veche nr 6_2015

revista revistelor culturale rubrica liber sa spun„Vatra. Foaie ilustrată pentru familie” a apărut în anul 1894 avându-i ca fondatori pe Ioan Slavici, I. L. Caragiale şi George Coşbuc. În anul 1971 reapare la Târgu Mureș, avându-l ca redactor-şef fondator pe Romulus Guga, iar din anul 2009, apare sub denumirea de „Vatra veche”, redactor-şef: Nicolae Băciuţ.

Vă prezentăm sumarul numărului 6/2015 al acestui lunar de cultură, serie veche nouă: Continuă lectura „„Vatra veche””

Serată literară pe muzica lui Ciprian Porumbescu și versurile lui Eminescu

tavino spania

Clubul German al Iubitorilor de Literatură

Marți, 10 martie 2015, începând cu ora 18.00, Restaurantul Tavino din Calpe (Spania), specializat în gastronomie de înaltă clasă și, în special, în vinuri de calitate excepțională, găzduiește Serata literară organizată de Clubul German al Iubitorilor de Literatură.

Restaurantul, aflat în proprietate elvețiană, dar cu management românesc, și-a făcut deja un obicei din a-și invita clienții, odată pe lună, la un adevărat festin cultural-gastronomic. Tema întâlnirii din martie este reflectarea în literatura română a tematicii strămutării din patrie, cuprinzând atât aspecte amuzante cât și reflecții mai profunde. Gabriela Căluțiu Sonnenberg va citi fragmente de proză scurtă sub semnătură proprie, traduse în germană, iar promotoarea de cultură Natascha Michnow va recita poezii semnate de poeți români, de asemenea traduse. Paleta lirică se întinde de la Mihai Eminescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana până la autori contemporani aflați încă pe drumul consacrării.

eminescu-adina-romanescu-desen-2012

Mihai Eminescu, desen de Adina Romanescu, 2012

Programul muzical care acompaniază prelegerile va cuprinde piese clasice consacrate, din repertoriul lui Enescu, Porumbescu sau Gheorghe Zamfir, alături de piese muzicale moderne, înregistrări în interpretarea formației „Phoenix” și a soliștilor Dida Drăgan, Anda Călugăreanu, Doru Stănculescu. Programul a fost alcătuit la cererea expresă a publicului vorbitor de limba germană, interesat de de melodicitatea limbii române și de valorile culturale perene. (Sursa: Occidentul Românesc).

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Diaspora

Magda Cârneci: „Deschiderea de tip poetic în fața lumii constituie dimensiunea profundă a tuturor artelor”

Magda Carneci

Lidia Našincová: Stimată doamnă Magda Cârneci, vă aflați la Praga la aniversarea a 90 de ani de la crearea PEN Clubului Ceh, în calitate de președinte al PEN România. Cum vă simţiţi aici?

Magda Cârneci: Sunt fericită că am fost invitată la această aniversare, pentru mine e prima dată când ajung să văd Praga, care este un oraș splendid, minunat, mă simt înconjurată de magia acestui oraș. Aș vrea să mulțumesc în acest context Institutului Cultural Român și filialei sale din Praga, doamnei Veronica Miclea în special, pentru felul profesionist în care m-au ajutat să particip la acest eveniment. Am venit aici în primul rând pentru un schimb de experienţă, pentru că şi primul centru PEN din Romania a fost creat în anul 1922 şi am fi putut să aniversăm 90 de ani în anul 2012, dar nu am avut această idee. După ce am văzut cât de bine se desfăşoară această întâlnire internaţională de la Praga, voi prelua ideea şi doresc să organizez o întâlnire internaţională similară la sfârşitul acestui an, 2015, sau la începutul anului viitor, pentru a sărbători 25 de ani de la reînfiinţarea PEN-ului român post-comunist în anul 1990, graţie iniţiativei poetei Ana Blandiana, care l-a condus de altfel cu strălucire mulți ani. Continuă lectura „Magda Cârneci: „Deschiderea de tip poetic în fața lumii constituie dimensiunea profundă a tuturor artelor””

O lume văzută de la Ierusalim. Alte întâlniri la Cercul Cultural din Ierusalim 2007–2013

o lume afis

„În continuarea celor două volume publicate anterior, Întâlniri la Ierusalim (2001) și Noi întâlniri la Ierusalim (2007), cartea de față, dedicată memoriei istoricului Leon Volovici, oferă celor interesați posibilitatea de a fi martorii întâlnirilor organizate de Cercul Cultural din Ierusalim începând cu anul 2007. Dar nu numai atât. Ea își propune, totodată, să dea și o imagine de ansamblu a unei aventuri culturale care a debutat cu 20 de ani în urmă. Întâlniri, dezbateri, mese rotunde, evocări, confesiuni, mărturii – pe teme  de istorie și cultură – menite a pune în lumină o problematică specifică de civilizație culturală evreo-română. O lume de idei și de realități culturale cu care intelectualul israelian provenit din spațiul românesc se identifică sau, cu alte cuvinte, o lume văzută de la Ierusalim”. – Costel Safirman

Cuprins

Cuvânt înainte

1. Teme și reflecții
Miturile Europei Centrale și evreii

Capitolul românesc al Holocaustului: percepții în perioada comunistă și după 1989. Ceaușescu, Securitatea și „Europa Liberă”. Întâlnire cu Nestor Ratesh. Ceea ce ne unește. O discuție cu Moshe Idel și Sorin Antohi.
Istoria literară nu poate exista decât dacă istoria există. Întâlnire cu Ana Blandiana și Romulus Rusan.

2. Cartea românească la Ierusalim

Pentru Lucian Raicu critica era o formă de viață, așa cum era pentru noi poezia. Simion liftnicul și Proorocii Ierusalimului.
Suntem mai aproape de adevăr decât am fost în ultimii 50 de ani.

3. Scriitori de limbă română din Israel

Limba din care am plecat fără să plecăm.
De la Iași la Ierusalim și înapoi. O confesiune, o meditație.
Un roman al memoriei fracturate. O discuție în jurul romanului Ultimele iubiri de Virgil Duda. Eran Sela și Cruzimea detaliilor.
Un Șalom Alehem al scrisului de limbă română (Schechterezada).
Lumea lui Mirodan neconvenționalul

4. Cinematograful românesc: Noul val – A Fost sau n-a fost?

Revanșa târzie a lui Mircea Săucan. Cel mai complicat la cinema e să înveți să devii simplu. Întâlnire cu Cristian Mungiu și Vlad Ivanov.
Cinematograful românesc între „before“ și „after“ Cristi Puiu.
În timp se constată puterea și forța unui film.

5. Portrete

Față în față cu Maia Morgenstern. Pofta de a râde și de a plânge. Întâlnire cu Radu Mihăileanu. Barașeum – o oază unde se făcea teatru și unde se visa. Omagiu actriței Agnia Bogoslava la 90 de ani.

6. In memoriam

Exerciții de neuitare. Fără Leon (La o lună – 19 ianuarie 2012, La un an – 8 martie 2013).

7. Mărturii

Cum l-ați cunoscut pe Mihail Sebastian? Lena Constante și I. Comșa.
Lumea văzută dinspre Ierusalim are o cu totul altă anvergură. Alexandru Sever. Sesto Pals – poetul care nu publică. Lucia Metsch Sestopali.
Cu toate că scriu englezește, viața mea, din punct de vedere scriitoricesc, este românească. Lucian Boz.

8. Remember

Întâlniri la Ierusalim, 2001. Cuprins și ecouri de presă.
Noi întâlniri la Ierusalim, 2007. Cuprins și ecouri de presă.

Ilustrații:

Adriana Babeți • Cornel Ungureanu • Michael Finkenthal • Ioana Pârvulescu • Radu Ioanid • Alexandru Florian• Adrian Cioflâncă • Gina Pană • Yosef Govrin • Andrei Murariu • Lucian Zeev Herșcovici • Eliezer Palmor • Nestor Ratesh • Jean Steiger • Ditza Goshen • Madeea Axinciuc • Moshe Idel • Sorin Antohi • Iosef Eugen Campus • Zoltan Terner • Biti Caragiale • George Voicu • Ana Blandiana • Romulus Rusan • Moshe Granot • Shaul Carmel • Eran Sela • Virgil Duda • Ileana Mălăncioiu • Nicolae Țone • Florin Iaru • Elena Vlădăreanu • Denisa Comănescu • Florina Ilis • Traian T. Coșovei • Ioana Ieronim • Grete Tartler • Petru Cimpoeșu • Radu Aldulescu • Solomon Marcus • Filip Florian • Ion Știubea • Camelia Crăciun • Norman Manea • Gina Sebastian Alcalay • Riri Manor • Aura Christi • Nanu Peri • Andrei Strihan • Lia Konig • Shmaya Goshen • Malica Schechter • Nicu Nitai • Al. Mirodan • Răzvan Vasilescu • Dan Făinaru • Iulia Blaga • Yvonne Irimescu • Yael Goldstein • Cristina Corciovescu • Alex. Leo Șerban • Alexandru Mavrodineanu • Erwin Simsehnson • Alexandru Sîrbu •  Magda Mihăilescu • Laurențiu Damian • Dan Pița • Anamaria Marinca • Iosif Demian • Copel Moscu • Ilya Ehrenktantz • Cristian Mungiu • Vlad Ivanov • Eli Epstein • Maia Morgenstern • Radu Mihăileanu • Agnia Bogoslava • Rodica Grindea • Liana Saxone Horodi • Eduard Iosiper • Hania Volovici • Arie Laisch • Vlad Solomon • Shalom Reinhardt • Victoria Abramovici • Miriam Caloianu • Costel Safirman • Leon Volovici.

Volumul a apărut la Editura Institutului Cultural Român.

Lansare de carte

antologie de poezie editura vremea

Vineri, 24 octombrie 2014, ora 16.00, la Librăria „Mihail Sadoveanu” din București (Bd. Magheru, nr. 6-8), Editura Vremea are plăcerea să vă invite la lansarea volumului Să lăsăm să cadă cuvintele/Laissons tomber les mots, antologie de poezie/une anthologie de poésie: Ana Blandiana, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Ana Trestieni. Traducere de Ana Trestieni.

Invitați: Ion Bogdan Lefter, Ana Blandiana, Mirela Vasilescu, Ana Trestieni, Silvia Colfescu.

„Zilele Culturii Române” la Berna, în Elveția

zilele culturii romane berna

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român de la Berlin organizează, în perioada 10–14 septembrie 2014, Zilele Culturii Române la Berna, în Elveția. Printr-o variată ofertă de genuri, programul evenimentului este destinat redescoperirii unor segmente aparţinând patrimoniului spiritual românesc, precum şi familiarizării acestuia cu diverse producţii culturale contemporane româneşti din variate domenii: muzică, design, literatură şi film. Prin anvergura sa, evenimentul reprezintă o premieră în colaborarea româno-elveţiană pe plan cultural. 

Berna

Berna

Timp de cinci zile, o serie de scene şi spații de prestigiu ale capitalei Elveţiei vor găzdui expoziţii, concerte, proiecţii de filme artistice şi documentare, lecturi literare şi reprezentaţii teatrale, în interpretarea unor nume sonore ale muzicii, literaturii, filmului şi teatrului românesc.

Printre protagoniştii Zilelor Culturii Române se numără scriitorii Ana Blandiana şi Marius Daniel Popescu, regizorii Stere Gulea, Anca Damian, Iulia Rugină, Vlad Petri şi Tom Wilson, celebrul cvartet Bălănescu şi trupa de muzică experimental-electronică Coughy.

Manifestarea este organizată de Institutul Cultural Român de la Berlin, având drept principal partener Ambasada României la Berna, dar şi instituţiile elveţiene Quinnie Cinemas, cinematograful Cinematte, Forumul Yehudi Menuhin, clubul Bärner Mitti, localul cultural ONO, precum şi Galeria Galateca din Bucureşti.

Program

Deschiderea Zilelor Culturii Române cu proiecţia filmului La limita de jos a cerului, în regia lui Igor Cobileanski: miercuri, 10 septembrie, ora 20.00, Cine Movie 1.

Serie de filme româneşti:

În fiecare zi de festival vor avea loc proiecţii de filme româneşti recente de lungmetraj, scurtmetraj şi documentare. Acestea vor fi proiectate în câteva dintre cele mai reprezentative cinematografe din oraș.

crulic anca damian

Crulic – Drumul spre dincolo

Crulic – Drumul spre dincolo, regia Anca Damian, joi, 11 septembrie, 20.30, Cine Movie 3

Love Building, regia Iulia Rugină, vineri, 12 septembrie, 18.30, ABC Kino

Sunt o babă comunistă, regia Stere Gulea, sâmbătă, 13 septembrie, 18.30, ABC Kino

Experimentul Bucureşti, regia Tom Wilson, duminică, 14 septembrie, 17.00, Cinematte Bern

Bucureşti, unde eşti?, regia Vlad Petri, duminică, 14 septembrie, 19.00, Cinematte Bern

Expoziţia Măiastra. Povestea nespusă a iei, vernisaj: joi, 11 septembrie, 19.00, Yehudi Menuhin Forum – Expoziția va putea fi vizitată până pe 13 septembrie (inclusiv), între orele 11.00 şi 18.00.

regina Maria in ie

Regina Maria

Măiastra – Povestea nespusă a iei aduce în centrul atenției ia ca simbol identitar, obiect de artă tradiţional şi vestmânt ritualic, ce însoțea femeia pe tot parcursul vieții. Expoziția va prezenta o selecție de ii de patrimoniu, sub forma unei instalații de artă, alături de faimoasele fotografii de arhivă ale Reginei Maria a României în vestmânt tradițional românesc, o serie de 200 fotografii din perioada interbelică și fragmente din texte antropologice și etnografice de referință, ce vor dezvălui semnificația semnelor cusute pe ii. Măiastra – Povestea nespusă a iei este un proiect al Galeriei Galateca, în parteneriat cu Institutul Cultural Roman și cu Muzeul Horniman din Londra. Expoziția va fi completată de mai multe obiecte de design contemporan, inspirate din cultura tradițională, și de o paradă a iilor pe străzile Bernei.

Concert susținut de Cvartetul Bălănescu, joi, 11 septembrie, 20.00, Yehudi Menuhinberna elvetia Forum, Sala Mare

Cvartetul Bălănescu, fondat în 1987 de virtuozul violonist român Alexander Bălănescu, creează un univers sonor inedit, în care stilurile se întrepătrund, îmbinând elemente de muzică clasică, pop, jazz, cu tradițiile muzicale autohtone și elemente de muzică electronică. Acompaniat de cvartetul său, Alexander Bălănescu va prezenta în sala mare a Forumului Yehudi Menuhin piese din trei albume diferite: Luminitza Suite, inspirat de transformările sociale din România post-comunistă, Music for Il Partigiano Johnny, și albumul Maria T, ce redescoperă melodiile de neuitat ale Mariei Tănase, transmise printr-o fuziune irezistibilă de muzică contemporană şi folclor românesc.

Lectură şi discuţie cu Ana Blandiana şi Marius Daniel Popescu, vineri, 12 septembrie, 16.00, Kulturlokal ONO.

Ana Blandiana, una dintre cele mai importante poete din România, dizidentă şi luptătoare pentru drepturile omului, autoare a peste 20 de volume de poezii şi eseuri, traduse în 15 ţări, va citi din volumul Die Versteigerung der Ideen (Licitaţia ideilor), tradus de scriitorul Hans Bergel. Marius Daniel Popescu, apropiat al scriitorilor din „Grupul de la Braşov”, şi ajuns în Elveţia după 1990, a debutat în proză scriind direct în franceză, cu romanul Simfonia lupului, pentru care i s-a decernat premiul Robert Walser. Marius Daniel Popescu este laureat al primei ediţii a Premiului Federal Elveţian de Literatură, în anul 2012.

Spectacol de statui vivante susținut de Teatrul Masca în centrul istoric din Berna, sâmbătă, 13 septembrie, 16.00–18.00, Waisenhausplatz Bern

Publicul din Berna se va afla timp de două ore într-un muzeu în aer liber, în care exponatele prind viaţă şi interacţionează cu spectatorii. Piaţa din centrul istoric al Bernei, precum şi străzile din jurul acesteia, vor fi animate, prin tehnică, povești și costume, de şapte grupuri statuare, de diferite inspiraţii, aparţinând Teatrului Masca: Statuile, Cariatidele, Pardesiele, Romeo şi Julieta, Îngerul, Ţiganca, Richard al III-lea.

Concert de muzică electronică cu trupa Coughy, sâmbătă, 13, duminică, 14 septembrie, 22.00–04.00, Bärner Mitti/BM1 Club, Bern

Sound-ul trupei Coughy (Vlad Stoica si Ovidiu Bejan) asociază liber ritm şi drone, noise şi armonii, electronic şi analog, atmosferic şi psihedelic, pop şi experimental. Primul lor album omonim a fost produs în 2012 la casa de discuri Local Records, fiind considerat unul dintre cele mai interesante albume de muzică psihedelică realizate vreodată în România. Concertul va fi însoțit de proiecții video, realizate de artista Beatrice Sommer.

România, invitată de onoare la Târgul Internațional de Carte LIBER din Madrid

România este pentru prima oară țara invitată de onoare la Târgul Internațional de Carte LIBER, cea mai importantă manifestare de profil din Spania, desfăşurat în acest an la Madrid în perioada 5–7 octombrie. La IFEMA, important spațiu expozițional din Madrid, România va avea un stand național de mari dimensiuni, cu o arhitectură aparte, organizat de Institutul Cultural Român Madrid şi Centrul Naţional al Cărţii din cadrul Institutului Cultural Român.

La stand vor fi prezentate cele mai noi apariții editoriale din România, marile succese literare de public și de critică, albume de artă și turistice, dar și cărțile publicate în Spania în ultimii ani cu sprijinul ICR, prin programele de susținere a traducerilor. Cu peste 40 de titluri apărute, Spania este în prezent țara europeană cu cele mai multe traduceri din literatura română.

Institutul Cultural Român de la Madrid organizează în perioada 26 septembrie–9 octombrie o serie de evenimente care vor marca prezența României la Feria del libro LIBER. Seria va culmina cu un concert extraordinar susținut de Jordi Savall în sala Auditorio de la Caixa Forum (aflată pe artera principală a Madridului, vizavi de Muzeul Prado și dispunând de unul dintre cele mai performante sisteme de sonorizare din Spania). Programul include lucrări compuse de Dimitrie Cantemir, concertul fiind intitulat Dimitrie Cantemir, „Cartea muzicii” în dialog cu tradițiile otomane, românești, armenești și sefarde. Figura lui Dimitrie Cantemir ca una dintre figurile fondatoare ale culturii române va fi abordată și de istoricul Stefan Lemny, care va susține pe 3 octombrie, de la ora 19.00, la Biblioteca Națională a Spaniei, o conferință despre secolul al XVIII-lea românesc. Biblioteca Națională va găzdui, de asemenea, pe gardul exterior din Paseo de Recoletos, pe durata Târgului de Carte, o expoziție de bandă desenată românească. La sediul ICR Madrid vor fi expuse ilustrații de povești clasice și contemporane românești și va avea loc un atelier de desen, ambele evenimente fiind realizate împreună cu Clubul Ilustratorilor din România și artiști tineri români. Tot la sediul ICR Madrid va fi deschisă între 1 și 8 octombrie o librărie temporară cu cărți în limba română, dar și lucrări în limba spaniolă, de autori români sau despre cultura, istoria, literatura română.

Vor fi prezenţi la LIBER scriitorii Ana Blandiana, Dan Lungu și Filip Florian, ale căror cărți au fost recenzate și comentate elogios în Spania, dar şi trei scriitori încă netraduși, Adriana Babeți, Adrian Oțoiu și Cezar Paul-Bădescu. Cei șase scriitori vor fi prezenți la Circulo de Bellas Artes, unul dintre centrele culturale private cele mai importante din Europa, pe 6 și 7 octombrie. Discuțiile din cele două zile vor fi moderate de criticul literar Simona Sora. Pe 7 octombrie, la sfârșitul întâlnirii, va avea loc decernarea premiului pentru eseu în limba spaniolă dedicat Centenarului Cioran, premiu acordat de ICR. Câștigătorul premiului în valoare de 2000 EUR va fi desemnat de un juriu prezidat de profesoara Eugenia Popeangă de la Universitatea Complutense.

La Madrid va fi prezent și Eginald Schlatner, scriitor român de limbă germană, autorul cărților Cocoșul decapitat și Mănuși roșii, ambele publicate în Spania. La întâlniri va participa, de asemenea, regizorul Radu Gabrea, autorul peliculei bazate pe romanul Mănuși roșii. Evenimentele dedicate prezentării scriitorului și a filmului vor avea loc la Goethe Institut pe 28 și 29 septembrie. Pe 26 septembrie, la Casa Sefarad, se va vorbi despre scriitorii români de tradiție evreiască, despre Paul Celan, Mihail Sebastian, Max Blecher și va fi prezentat un documentar inedit despre Paul Celan. Prin aceste demersuri, ICR Madrid evidențiază diversitatea etnică și lingvistică a literaturii din România, stimulând o privire plurală asupra fenomenului literar est-european.

Promovarea literaturii române este una dintre principalele direcții strategice ale ICR Madrid în acest an, declarat de Institut „Anul literaturii române în Spania“. Prezența României ca țară invitată a Târgului de carte LIBER din Madrid va fi un prilej de lărgire a orizontului de receptare a culturii și a literaturii române în spațiul iberic.

Pușa Roth