Conferința internațională „Cabaret Voltaire și avangardele europene”

centenar-dada

eveniment liber sa spunÎn luna februarie a anului 1916, un grup de tineri artiști provenind din Germania, Franța și România puneau bazele, în strada Spiegelgasse, nr. 1 din Zürich, unui cabaret unde muzica și poezia, teatrul și dansul, arta primitivă și arta abstractă luau forma unor performances contestatare care anunțau însăși moartea artei. Hugo Ball, Emmy Hennings, Hans (Jean) Harp, Tristan Tzara și Marcel Iancu fondau astfel Cabaret Voltaire și în curând un nou cuvânt, dada, avea să se propage în grupurile artistice din New York, Berlin, Paris, Köln ori București suscitând interesul unor artiști precum Marcel Duchamp, Francis Picabia, Man Ray, Kurt Schwitters, Sophie Taeuber-Arp, André Breton sau Victor Brauner. Marcel Iancu, Arthur Segal și Tristan Tzara soseau din România, unde experimentaseră deja cu diverse mișcări de avangardă precum contructivismul, cubismul și futurismul. Continuă lectura „Conferința internațională „Cabaret Voltaire și avangardele europene””

TZARA.DADA.ETC.

thb-tzara-dada-etc

eveniment liber sa spunARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, organizează la sediul din Gabroveni expoziția TZARA.DADA.ETC., dedicată aniversării a 100 de ani de dadaism, realizată de curatorul Erwin Kessler, cu lucrări din colecția familiei Emilian Radu.  Vernisajul va avea loc astăzi, vineri, 5 februarie 2016, de la ora 18.00. Continuă lectura „TZARA.DADA.ETC.”

Arta suprarealistă şi ştiinţa modernă

rene magritte castel in pirinei

René Magritte, Castel în Pirinei

La Curtea Veche Publishing, în colecția „Ştiinţă, Spiritualitate, Societate”, a apărut recent volumul Ştiinţa modernă, muza neştiută a suprarealiştilor de Petrișor Militaru, cu o prefață de Basarab Nicolescu.

Analizând opera unor suprarealişti ca André Breton, Salvador Dalí, Max Ernst, René Magritte sau Gellu Naum, studiul lui Petrişor Militaru foloseşte instrumentele oferite de metodologia transdisciplinară, aşa cum este desăvârşită de fizicianul şi filosoful Basarab Nicolescu, pentru a arăta că arta suprarealistă şi ştiinţa modernă – deşi sunt percepute ca fiind două domenii ale cunoaşterii umane opuse şi, prin urmare, separate – pot intra în dialog, stimulând descoperirea unor noi perspective în ambele direcţii de cercetare.

stiinta_moderna_muza_nestiuta_a_suprarealistilor petrisor militaru

Petrișor Militaru (n. 1981) este doctor în studii transdisciplinare cu o lucrare despre raportul dintre imaginarul artistic şi imaginarul ştiinţific pe care îl situează în simultaneitatea dialogului de tip transdisciplinar. În intervalul 2002–2005 a obţinut nouă premii la diferite concursuri naţionale de poezie şi şase premii la colocviile naţionale studenţeşti de critică literară. A publicat prin concurs volumul de versuri Oaspetele impar (2005), care a primit „Premiul pentru Debut” al Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România şi a debutat în critica literară cu Prezenţe angelice în poezia română (2012). Este redactor la revistele Mozaicul şi EgoPHobia şi membru al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România (ALGCR). A publicat peste şaizeci de studii, eseuri şi cronici literare în reviste de cultură din ţară şi străinătate – citim în prezentarea realizată de editură.