„Lumea văzută la 88 de ani”, expoziție de pictură Ecaterina Niță

expozitie-ecaterina-nita-bmb

eveniment liber sa spunÎn perioada 8–25 iulie 2014, la Biblioteca Metropolitană București, Sediul Central (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va putea fi vizitată expoziția de pictură a Ecaterinei Niță, Lumea văzută la 88 de ani. Vernisajul va avea loc marți, 8 iulie 2014, la ora 17.30. Prezintă: Alexandru Ghilduș. Program de vizitare: Luni–miercuri: orele 12.00–19.00; joi, vineri: 9.00–16.00: sâmbătă: 9.00–13.00. Intrarea liberă.

peisaj de ecaterina nita

Începând din 1971, Ecaterina Niță a fost prezentă în numeroase expoziții de grup în București și în alte orașe. A avut până acum șase expoziții personale (în 1973, 1975, 1978, 1987, 1988, 2006). A abordat diverse teme (religioase, istorice, portrete, peisaje compoziții, natură statică, flori), în tehnici diferite: ulei, cuțit, pictură pe sticlă, pânză, carton.

Grafica afișului: Andreea Gheorghiu.

pictura ecaterina nita

Expoziție de pictură Andreea Gheorghiu

andreea gheorghiu caderea in lumina

Miercuri, 11 decembrie 2013, la ora 17.00, la Biblioteca Metropolitană București, Sediul Central (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc vernisajul expoziției de pictură Căderea în lumină a artistei Andreea Gheorghiu. Prezintă: Costin Tuchilă.

Expoziția va fi deschisă pînă în 11 ianuarie 2014. Program de vizitare: Luni–miercuri: orele 12.00–19.00; joi, vineri: 9.00–16.00: sâmbătă: 9.00–13.00. Intrarea liberă.

„Iubirea care mișcă soarele și stelele!”

andreea gheorghiu sunetul culorilor

Andreea Gheorghiu, Sunetul culorilor

„L’amor che move il sole e l’altre stelle” (Dante Alighieri, Divina Commedia, Paradiso XXXIII, 145)

cronica plastica liber sa spunPentru că și-a numit noua expoziție personală Ars amandi, mulți ar fi tentați să așeze pânzele Andreei Gheorghiu sub semnul lui Ovidiu, cel exilat la Tomis din voința împăratului Augustus.

În ceea ce o privește pe Andreea Gheorghiu – pe care un Om și un Artist cu adevărat de excepție, domnul Mircea Albulescu, a numit-o „un om frumos care se îndeletnicește cu frumosul” – eu aș vedea-o, mai degrabă, exilată, dimpreună cu sevaletul și culorile sale de suflet, într-o Lume a Iubirii Absolute, o lume ocrotită de idealul dantesc al „Iubirii care mișcă soarele și alte stele”.

pas de douleur andreea gheorghiu nud

Andreea Gheorghiu, Pas de douleur

Pentru că, într-un contrast binefăcător cu o lume în care ura și dezbinarea, murdăria și neîncrederea, zgomotul și furia, dar, mai ales, vulgaritatea agresivă și suficientă sieși, par să ne fi subjugat și să ne hărțuiască fără contenire, Andreea Gheorghiu ne invită într-un cu totul alt spațiu cromatic și sufletesc.

Un spațiu în care seninul și armonia, echilibrul formelor și complementaritatea crâmpeielor de realitate se vor și reușesc să fie o replică dată unui real în care și față de care condiția umană se simte tot mai străină și mai înstrăinată. De ceilalți și de sine.

andreea gheorghiu primavera expozitie cercul militar national

Andreea Gheorghiu, Primavera

De aceea, poate, chiar și atunci când tușele mai închise de culoare apar în peisajele Andreei Gheorghiu, ele sunt încadrate, armonios și unitar, într-o densitate de tonuri și de nuanțe care le estompează orice urmă de tristețe sau de precaritate, de dizarmonie sau de stridență neavenită, contrară și străină mesajului sufletesc al tablourilor Andreei. Citește integral în Revista VIP, 7 martie 2013.

Șerban Cionoff

Expoziția de pictură Ars Amandi poate fi vizitată la Centrul Militar Național din București, Sala Foaier (intrarea prin Bd. Regina Elisabeta), până duminică, 17 martie 2013, între orele 10.00–18.00 (inclusiv sâmbătă și duminică).

„Ars amandi”, expoziție de pictură Andreea Gheorghiu

andreea gheorghiu primavera expozitie cercul militar national

Andreea Gheorghiu, Primavera

eveniment liber sa spunÎn perioada 4–17 martie 2013, în Sala Foaier a Palatului Cercului Militar Național din București (intrarea prin Bd. Elisabeta) va fi deschisă expoziția de pictură a Andreei Gheorghiu, intitulată Ars amandi. Vernisajul va avea loc marți, 5 martie 2013, la ora 17.00. prezintă: Costin Tuchilă. Expoziția va putea fi vizitată zilnic, între orele 10.00–18.00.

Andreea Gheorghiu este membru al Uniunii Artiștilor Plastici și al Asociației Artiștilor Plastici București. Născută la 26 ianuarie 1966, în Sinaia, județul Prahova, a început studiul picturii încă din școala generală, sub îndrumarea profesoarei Liana Mihail.

A expus la: București – Oglinzile clipei, expoziție personală, Biblioteca Metropolitană; Dincolo de cuvinte (împreună cu plasticiana Cristina Tămaș), Galeria Elite Prof Art; Tablouri de vis, Palatul Parlamentului; Lumea florilor, Galeria Elite Prof Art; Toamna satului românesc – Salonul de toamnă al Asociației Artiștilor Plastici București, Culorile sărbătorilor, Pullman Hotels & World Trade Center, toate în 2012 • Pitești (2011) • Curtea de Argeș (2011) • Köln – Touch the Rainbow (2006) • Paris – Fierté brisée (1990) • Sinaia – Out of Yourself (1986) • Bușteni – Blue Moon Gallery (1984). Lucrările sale au fost apreciate în Germania, Franța, Turcia, Grecia, unele aflându-se în colecții particulare.

andreea gheorghiu

Andreea Gheorghiu

Un univers plastic original, în care exprimarea artistică este ferită cu grijă atât de alunecarea în experimentul facil, cât și de repetarea unor formule vizuale epuizate ne întâmpină în  tablourile Andreei Gheorghiu. Pictorița are deopotrivă forță, putere de sugestie, dar și rafinament, inclusiv în imaginile tratate exploziv din punct de vedere cromatic. Acordurile puternice, de multe ori îndrăznețe, apropiindu-se uneori de viziunea expresionistă, predomină în lucrările sale (acrilice, ulei, acuarelă): portrete, flori, peisaje, compoziții tematice etc. Teme și motive consacrate, cu o lungă istorie, sunt abordate dintr-un unghi personal, eliberat de influențe, liber și ușor abstractizat. Portretele expuse până acum, cu siguranță doar câteva dintr-o serie care se anunță bogată, au impresionat în mod special pe cei care au zăbovit asupra lucrărilor sale. Portrete care ar putea fi numite tematice, ele pornesc de la o idee, o stare sau o experiență cromatică: Lună albastră, Philippe, Pas de douleur, Sidef, în care o culoare minerală dovedește a avea nebănuite resurse de expresivitate în ordine afectivă, Noaptea Sânzienelor sau tabloul recent, intitulat Primavera.

sidef

Sidef

„Culoare intensă, duct sigur, rigoare în compunerea cadrului, dar deplin imaginară. Pictura Andreei Gheorghiu îţi dă sentimentul de siguranţă al valorii: este originală şi actuală în orice vreme. Fiindcă, aşa cum spune artista, a învăţat să picteze cu sufletul şi se conectează la puterea gândului frumos.

Decorative, prin îndrăzneala cromatică, şi profunde, prin armonia fiecărei compoziţii în parte, lucrările Andreei Gheorghiu răspund unor categorii variate de public.

Chiar şi pentru un ochi inexperimentat, ele trădează o fire deschisă şi o sensibilitate acută, calități atașante, la care se adaugă sinceritatea demersului artistic.

Din expresia portretelor sau din felul în care surprinde natura, privitorul înţelege că Andreea Gheorghiu vrea să-l facă părtaș la pace şi la bucurie, să-i spună că podul imaginar dintre lumea exterioară și cea interioară există cu adevărat.” (Marina Roman, Lumină și culoare, cărămizi pentru o lume de pace şi bucurie, „Casa Lux”, nr. 10, octombrie 2012).

amurg violet andreea gheorghiu

Amurg violet

„«Un om frumos care se îndeletnicește cu frumosul», așa a recomandat-o actorul și omul de excepție Mircea Albulescu pe Andreea Gheorghiu la vernisajul expoziției sale, Oglinzile clipei, care a avut loc recent în atât de ospitalierul spațiu al Bibliotecii Metropolitane «Mihail Sadoveanu» din Capitală.

Și nu a fost singurul care s-a rostit, în cuvinte bine alese și simțite, despre picturile Andreei Gheorghiu, prezență distinctă și larg apreciată în lumea artelor plastice. Fiindcă despre Andreea și despre această «fereastră deschisă larg către lumea de afară» (după cum ea însăși își definește universul de culori de suflet transpuse pe pânză) s-au rostit, cu același prilej, rafinați cunoscători, oameni care își aleg cu mare atenție și își cumpănesc cu grijă spusele.

de cealalta parte a ploii andreea gheorghiu pictura contemporana

De cealaltă parte a ploii

Așa încât recomandarea lor nu este un simplu «cec în alb», cât mai ales o invitație adresată fiecăruia dintre noi de a privi cu ochii sufletului și de a descifra cu puterea minții scrutătoare mesajul de frumos și dorința de a se mărturisi a creatoarei de îngemănări coloristice și de imagini la care ne uităm îndelung anume spre a nu le mai uita multă vreme, care este pe cât de fragilă pe atât de stăpână pe puterile sale, Andreea Gheorghiu.” (Șerban Cionoff, Andreea Gheorghiu, „un om frumos care se îndeletnicește cu frumosul”, Revista VIP, 19 octombrie 2012).

Costin Tuchilă

 ars amandi andreea gheorghiu

Expoziţia itinerantă „Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu” a ajuns la Stockholm

andreea gheorghiu moata copilarie traditii romanesti mitologie

Andreea Gheorghiu, Moața

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român din Stockholm și-a deschis porţile în 2013 cu expoziţia itinerantă Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu. Expoziţia este parte a proiectului european omonim, organizat de Muzeul Țăranului Român și Institutul Cultural Român în cadrul programului „Cultura 2007-2013”, în colaborare cu Ministerul Culturii, Lebork Museum din Polonia și Asociația Artees din Franța.

În 2012, expoziţia a fost prezentată la Londra, Paris, Madrid și Roma, urmând ca, după Suedia, să îşi continue itinerariul în Polonia, la Varșovia și Lebork. Vernisajul a avut loc joi, 24 ianuarie 2013, la sediul Institutului Cultural Român de la Stockholm. Curatorii expoziției sunt Lila Passima şi Cosmin Manolache.

copilarie expozitie itineranta

Expoziţia dezvăluie câteva din ritualurile şi pragurile esenţiale care marchează şi delimitează vârstele omului mic, fie el de la oraş sau de la ţară (nașterea, botezul, ruperea turtei, masa ursitoarelor etc.). Totodată, surprinde raporturi care conturează relaţia dintre omul mic și omul mare, dar şi relaţia cu obiectele și lumea lor însuflețită, în care jucăriile pot deveni prieteni. Obiectele şi imaginile din expoziţie povestesc despre o limbă comună a copilăriei, marcând atât diferenţele, cât şi dialogul viu între mediul rural şi urban, în spaţiul Europei de Est. Expoziţia construieşte un discurs vizual care transgresează lumea sfârșitului de secol XIX, ajungând până în contemporaneitate. Prin obiectele comune, asimilate de mai multe spaţii geografice şi devenite iconuri – de la legănuşul de lemn, scăunelul şi costumul ţărănesc al anilor 1900, la maşinuţa de metal interbelică şi jucăriile de plastic ale copilăriei comuniste, la recuzita tehnologiei postmoderne – publicul este invitat să-şi recompună propria copilărie, descoperind în acelaşi timp diferite teritorii culturale.

Expoziţia poate fi vizitată până la 15 februarie 2013.

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această comunicare reflectă numai punctul de vedere al autorului și Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informațiilor pe care le conține.

Concert caritabil de colinde

Andreea Gheorghiu, Liniștea nopții

Asociația Studențească AMiCUS Iași organizează un eveniment deosebit: Concertul caritabil de colinde „Speranța renăscută”. Concertul va avea loc duminică, 16 decembrie 2012, începând cu ora 19.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, Iași.

Vor concerta:

Corul AMiCUS Iași. Dirijori: Cristi Apostol, Marta Burduloi, Sara Stroici. Pianiști: Gabriel Lucaci, Otilia Șandru. Soliști: Diana Petcu, Marta Burduloi.

Grupul Vocal „Bel Canto”

Sara Stroici și Adrian Stroici – vioară și pian

Claudiu Agapie – solo

Alexandru Plăcintă – pian

Andra și Miriam Mustea – duet vocal

Va prezenta: Norel Iacob, Redactor-șef la revista „Semnele Timpului”.

Intrarea este liberă, iar accesul în sala de concert se va face începând cu ora 18.00.

Evenimentul va fi înregistrat și transmis ulterior pe postul de televiziune SperantaTV.

Prin intermediul acestui concert caritabil se va susține activitatea viitoare a Asociației AMiCUS Iași.

Pentru mai multe detalii puteți vizita site-ul  www.amicusiasi.ro.

Culorile sărbătorilor

Sâmbătă, 15 decembrie 2012, la ora 16.00, la Centrul de Conferințe al Pullman Hotels & World Trade Center din București (Piața Montréal nr. 10, sector 1) va avea loc vernisajul expoziției de pictură, grafică și sculptură Culorile sărbătorilor, organizată de Galeria Elite Porf Art București. Expoziția va putea fi vizitată până în 15 ianuarie 2013.

Expun:

Pictori: Adrian Podoleanu, Alina Manole, Ammar Al Nahhas, Andreea Gheorghiu, Bogdana Contras, Brândușa Stanciu, Cătălin Magdalinis, Constantin Tanislav, Constantin Ungureanu, Cornel Vana, Dorina Costras, Elena Bissinger, George Alexandrescu, Ioana Candea, Ioana Stoilă, Luminița Perșa, Magda Urse, Magdalena Nicolete, Maria Daniela Ortelecan, Maria Iosub, Miron Gheorghe, Petre Ghergu, Radu Pământ, Raul Călin Anton, Raul Popa.

Sculptori: Cătălin Geană, Cristian Crestincov, Liviu Adrian Sandu, Vasile Soponariu.

Andreea Gheorghiu, De cealaltă parte a ploii, acrilice pe pânză, 60 x 50 x 4 cm

Ammar Al Nahhas, Muzica Ninive, ulei pe pânză, 100 x 100 cm

Radu Pământ, Contopirea universurilor, tehnică mixtă, ulei pe pânză/lemn, 40 x 40 cm


Moș Nicolae s-a născut în Turcia

Pe urmele lui Moș Nicolae de la Patara

Sfântul Nicolae s-a născut în Patara prin anul 300 d.Hr., devenind mai târziu episcop al Myrei, unde a și murit. A fost un membru de seamă al bisericii și un delegat la Sinodul Ecumenic de la Niceea din 325 (actualul Iznik), cunoscut și pentru bunătatea sa imensă, și pentru miracolele pe care le făcea în timpul vieții.

Sfântul Nicolae

Legătura cu Moș Crăciun vine poate din două legende: potrivit primeia, el a dat trei pungi cu monede de aur unui comerciant care trecea prin vremuri grele, permițându-i astfel fiicei acestuia să se mărite; potrivit celei de-a doua, el a readus la viață trei băieți care fuseseră tăiați de un măcelar din partea locului. În prima dintre aceste povestiri se spune că își au originea și cele trei mingi de aur care se mai folosesc și azi ca semn al unui cămătar. În cele din urmă acest Sfânt a devenit patronul Greciei, al Rusiei (în secolul al X-lea, țarul Vladimir al Rusiei a călătorit la Constantinopole și, auzind povestirile minunate despre Sfântul Nicolae, a decis să-l facă patronul spiritual al Rusiei), al prizonierilor, marinarilor, călătorilor, fetelor nemăritate, comercianților și copiilor. Olandezii, care i-au schimbat numele în „Sinterklaas” (de unde și numele de Santa Claus – Moș Crăciun) au început să-l sărbătorească pe 6 decembrie, umplând pantofii copiilor cu cadouri. Acest obicei s-a legat repede de Crăciun, iar pantofii au devenit ciorapi. (Noi, românii, popor înțelept, ca și multe alte popoare creștine, sărbătorim nașterea Sf. Nicolae astăzi, cunoscând adevărata „călătorie” a Moșului Filantrop – Sf. Nicolae). Veselul om în roșu, cu barba albă, a fost invenția din secolul al XX-lea al firmei Coca-Cola – una din cele mai rezistente campanii publicitare a lor.

Patara (actualmente aflată pe teritoriul Turciei) a fost un puternic oraș lician. Azi este mai cunoscut pentru plaja sa spectaculoasă, albă, nisipoasă, de 18 km lungime, cea mai lungă și mai largă din Turcia, iar pământul dunelor este un vast șantier arheologic. Ca urmare, întreaga zonă din față a plajei este declarată parc național în apropierea satului Gelemis, la 9 km de orașul Kalkan. Legenda spune că aceasta ar fi fost locuința de iarnă a Zeului Soarelui, Apollo, și avea un oracol la fel de renumit precum cel din Delfi. A fost locul nașterii Sfântului Nicolae în secolul al IV-lea d. Hr.

Băile Portului Patara

Patara a fost un port prosper. Astăzi, ruinele sale sunt împrăștiate pe o suprafață uriașă, printre câmpuri și dune, multe dintre ele ascunse sub nisipurile mișcătoare aduse de vânt și care au invadat o mare parte a locului.

Vânt și nisip pe plaja din Patara

La intrarea oficială în vechiul oraș se află un triplu arc monumental (din secolul I î. Hr.), care s-a dublat ca parte a unui apeduct. Teatrul însă (din secolul al II-lea î.Hr) a rămas intact, dar a fost umplut cu nisip. După ce Patara a devenit patrimoniu UNESCO, au început lucrări de reconstrucție a sitului arheologic. Recent s-a reconstruit Teatrul. Cea mai importantă dintre clădiri este Hambarul lui Hadrian, o clădire vastă care a rămas întreagă, cu excepția acoperișului.

Arcul Triumfal al lui Mettius Modestus

Myra, în apropiere de Demre, a fost întemeiat în secolul al V-lea î. Hr. A devenit unul dintre cele mai importante orașe din Liga Liciană, iar mai târziu o episcopie creștină, vizitată printre alții și de Sf. Pavel. A fost distrusă de arabi în secolul al IX-lea, dar aceștia au lăsat intacte câteva dintre cele mai frumoase exemple de arhitectură funerară din țară. Se află aici două seturi impresionante de morminte din piatră, multe dintre ele cu sculpturi ce reflectă arhitectura autohtonă a perioadei respective.

Apeductul

În centrul orașului Noel Baba Kilesi (Biserica Sfântului Nicolae) se află o biserica bizantină, pictată (în locul în care Sf. Nicolae a fost Episcop) în secolul al IV-lea d. Hr. Biserica existentă a fost reconstruită în secolul al VI-lea, peste mormântul său reparat de împăratul Iustinian, extinsă de Constantin al IX-lea în anul 1043 și de către ruși în secolul al XIX-lea. Întreaga biserică este acum „înghițită” de un baldachin protector hidos.

Experții susțin că sfântul filantrop din Myra este înmormântat în vechea abație încă din secolul al XII-lea, după ce a fost adus acolo din Licia, de pe teritoriul actual al Turciei. Moș Nicolae a fost înmormântat în Myra, zonă ce a devenit un veritabil loc de pelerinaj pentru creștini.

Apus de soare în golful Patarei

Rămășițele Sf. Nicolae nu se mai află acolo, se pare că prin anul 1087 au fost luate de Cavalerii Templieri și depuse în Bazilica lui San Nicola din Bari, Italia, după ce mai mulți marinari italieni jefuiseră mormântul sfânt.

Apoi, în anul 1169, o familie de nobili francezi, Frainet, a reușit să transporte rămășițele la Nisa, de unde au luat drumul Irlandei. Pentru a le pune în siguranță, Nicholas de Frainet, un membru al familiei franceze, a finanțat construirea abației Jerpoint din Kilkenny, loc în care trupul sfântului Nicolae ar fi rămas până în ziua de azi.

O parte din moaștele Sfântului Nicolae se găsesc în Biserica Sf. Gheorghe Nou din Capitală.

Patara – plaja

Despre Licia

Licienii, care se presupune că ar fi de origine cretană, s-au așezat și au apărat peninsula dintre actualul Fethyie și Antalya, de prin 1400 î. Hr. Aveau limba lor unică, ce se mai vede încă pe inscripții, rămase neînțelese pe deplin. Sunt cei mai cunoscuți pentru modelele mormintelor lor. Începând din secolul al VI-lea î. Hr., cel puțin 20 de orașe din această regiune sofisticată s-au unit într-o federație liberă, cunoscută ca Liga Liciană, fiecare oraș votând în funcție de bogăția și statutul său. Totuși, în 540 î. Hr., Cyrus al II-lea a cucerit vestul Anatoliei, iar Licia a ajuns sub dominație persană. Epoca elenă a început când Alexandru cel Mare a ajuns acolo prin 333 î. Hr. și orașele Liciei s-au predat unul câte unul de bunăvoie, unele chiar cu bucurie, pentru că puțin după aceea regiunea a revenit la viață, câștigând importanță politică și economică. Limba liciană a murit treptat, fiind înlocuită cu greaca. În 197 î. Hr. Licia a fost cucerită de Antioh al III-lea al Siriei. În 189 î. Hr. Licia a fost cucerită de romani și s-a alăturat imperiului. A fost însă o legătură nefericită și, după 20 de ani, Senatul a dat autonomie orașelor liciene. După bătălia de la Philipi din 42 î. Hr., controlul a fost preluat de Marc Antoniu, care a eliberat teritoriul, lăsând-o ca singura regiune din Asia Mică neaflată sub dominație romană. Un secol mai târziu, împăratul Vespasian (69–79 d. Hr.) readuce provincia reunită, formată din Licia și Pamfilia, sub dominație romană.

Teatrul (stânga); basorelief cu obiecte militare din epoca elenistică (dreapta)

Pentru următorii 200 de ani, Licia rămâne zona îndepartată, izolată de continent prin munții săi înalți (Munții Taurus). Abia în anii 1980 au ajuns golfurile sale spectaculoase să fie legate de restul țării prin drumuri moderne. Drumul catre Pamfilia (Antalya) de astăzi continuă cu Drumul Florii de Măr spre Finike (stravechea Phoenicus), urmând Coasta Olimpică, atingând străvechiul oraș Olympos, apoi Phaselis… fascinanta coastă liciană.

Andreea Gheorghiu

 

Dune de nisip pe plaja din Patara

Plaja din Patara

 

Pe plajă

 

Patara, vedere generală din situl arheologic

Situl arheologic

Patara, teatrul antic

Vedere generală: Bouleuterionul (prim-plan), în spate, Arcul de Triumf al lui Mettius Modestus, agora, teatrul mic

Fotografii de Andreea Gheorghiu

Tintoretto, Sf. Nicolae, c. 1554-1555, Kunsthistorisches Museum Viena

Portret Mirela Zafiri de Andreea Gheorghiu

Luni, 26 noiembrie 2012, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade”a Bibliotecii Metropolitane București a avut loc un eveniment mai mult decât emoționant: dezvelirea portretului Mirelei Zafiri, tablou realizat de pictorița Andreea Gheorghiu. Portretul a fost donat de Andreea Gheorghiu Bibliotecii Metropolitane București și va rămâne expus în Sala „Mircea Eliade”.

Momentul a coincis cu ziua de naștere a sopranei Mirela Zafiri (26 noiembrie 1969, Lugoj– 27 august 2012, București), prezentarea tabloului având loc în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret, inițiată și condusă de Mirela Zafiri începând din 2009. Această donație reprezintă un omagiu adus personalității artistice a Mirelei Zafiri, răpită de o boală necruțătoare, în plină putere creatoare, la mai puțin de 43 de ani. Mirela Zafiri a fost evocată cu acest prilej de dr. Florin Rotaru, directorul general al Bibliotecii Metropolitane București, de Costin Tuchilă și de autoarea portretului, Andreea Gheorghiu. Programul din ultima zi de luni a lui noiembrie 2012 a cuprins recitalul extraordinar de clarinet, Perpetuum-solo Aurelian Octav Popa.

Andreea Gheorghiu

În ziua în care destinul a vrut ca Mirela Zafiri să ne privească din alte zări, am trăit momente de mare emoție privind acest portret atât de frumos, care are întru totul expresia Mirelei Zafiri, lumina pe care o împrăștia chipul ei, delicatețea, finețea și frumusețea caracterului ei. Chipul exprimă acea mistuire lăuntrică, flacăra vie a trăirii artistice și a sincerității în artă. Armonia cromatică a tabloului pare a se zămisli sonor, nuanțele se contopesc, plutesc muzical, materialitatea lor e aceea a sunetului. Fondul vibrat, cu tușele luminoase din partea dreaptă, ca aripi de flacără care urcă spre cer, pun în relief și conferă astfel figurii un plus de dinamism interior, la rândul său plin de expresivitate plastică.

Costin Tuchilă

Medalion Mirela Zafiri la Radio România Internațional

Miercuri, 28 noiembrie 2012, la ora 21.00, la Radio România Internațional, emisiunea Rapsodiile mileniului III, realizată în direct de Olivia Cristina Sima, va fi dedicată sopranei Mirela Zafiri. Invitați: soprana Georgeta Stoleriu, criticul Costin Tuchilă, compozitorul Cătălin Tîrcolea, compozitoarea Alexandra Cherciu, pictorița Andreea Gheorghiu.

Cu trei luni în urmă, în 27 august 2012, lumea muzicală era cutremurată de vestea morții Mirelei Zafiri, una dintre cele mai valoroase soprane lirice, o personalitate artistică de anvergură. În 26 noiembrie a.c., Mirela Zafiri ar fi împlinit 43 de ani.

Mirela Zafiri în rolul Musettei din Boema de Puccini

„Muzicalitate, sensibilitate bine dezvăluită, aplomb şi farmec scenic, frazare bine controlată, inteligenţă evidentă”– o caracteriza pe Mirela Zafiri profesoara sa Georgeta Stoleriu. Registrul său amplu, ajungând cu lejeritate la notele supraaacute, dar şi cu disponibilităţi expresive în registrul grav, timbrul distinct şi talentul actoricesc au impus-o într-un repertoriu divers din punct de vedere stilistic. Mirela Zafiri a acoperit rapid, cu profesionalitate şi dăruire, o paletă largă de roluri şi genuri, de la operă la operetă, de la recitaluri de lied la concerte vocal-simfonice şi jazz simfonic. Toate acestea vor fi ilustrate în emisiunea de la Radio România Internațional cu fragmente semnificative din înregistrările Mirelei Zafiri.

Pentru a asculta postul, accesați  www.rri.ro, apoi click pe cifra / canalul 2.