Hop-așa!

aplauze festival

Nu ne mai enervăm de mult (enervarea face riduri) la concertele la care minunații noștri semeni aplaudă conștiincioși între părțile unei lucrări simfonice, simfonie, suită sau concert cu instrument solist. Dacă am avea puteri supranaturale, i-am opri, dar cum nu avem, nu-i putem opri. Așadar, ne-am consolat. Muzicienii, și ei. Dar, sigur, mai încearcă uneori să oprească prin semne aplauzele dintre părți. Să nu vă faceți însă iluzii, în multe locuri selecte din lume se întâmplă la fel: se aplaudă cu simț de răspundere. Îmi amintesc de un concert la Roma, în urmă cu mulți ani, să tot fie vreo 17. Bilete scumpe, lume îmbrăcată luxos, șampanie ș.a.m.d. Mstislav Rostropovici cânta Concertul pentru violoncel de Dvořák. Ca să fiu sincer, văzând eu asemenea lux și asemenea ștaif, mă gândeam cu mintea mea de acasă cum că… Ei na! Între părțile concertului nu numai că s-a aplaudat, dar s-a aplaudat frenetic, au fost chiar și urale, care, involuntar, mi-au amintit, vai, de sintagma de demult: „Aplauze prelungite. Urale”. S-au auzit și zgomotele făcute cu pantofii în podea, de se cutremura biata sală… Rostropovici a privit lung, dar nu a scos nici o vorbă și nu a schițat nici un gest. Și el, și orchestra au așteptat. Când uralele au încetat, și-au văzut de treabă mai departe, ca și cum nimic nu se întâmplase.

La ediția abia încheiată a Festivalului Internațional „George Enescu” nu au lipsit distinsele aplauze între părți, dar cu obiectivitate trebuie să recunosc că au fost mai puține decât la edițiile precedente. Umilele mele așteptări au fost – n-o să credeți – parțial înșelate. Să explic: sus-numita categorie de public aplaudă cu mare entuziasm la sfârșitul părții a treia (Allegro molto vivace) a Simfoniei nr. 6, „Patetica” de Ceaikovski, fiind convinsă că acesta este finalul simfoniei, mai convinsă decât că soarele va răsări și a doua zi… (Bietul Ceaikovski nu și-a închipuit că scriind un final exploziv acestei părți a simfoniei, după vreo sută de ani… hop-așa! cu uralele…). Evident că vineri, 27 septembrie 2013, sus-numita s-a pornit, hop-așa! pe aplaudat, evident că ar fi urmat, hop-așa! urale, numai că dirijorul Andrew Litton, cunoscând situațiunea, a făcut rapid semn orchestrei să înceapă partea a patra, Adagio lamentoso. Și orchestra, Royal Philharmonic din Londra, s-a conformat, așa că elanul aplauzelor, ca să vedeți, s-a frânt. Să te întreci cu orchestra nu se face!

ROYAL PHILHARMONIC ORCHESTRA - Andrei Gîndac_9

Andrew Litton și Royal Philharmonic Orchestra. Foto: Andrei Gândac

Urma și cealaltă, la fel de umilă, așteptare a mea. Ea însă nu mi-a fost înșelată de publicul entuziast. Din nou o imprudență a bietului domn Ceaikovski, care își încheie simfonia cu o notă lungă la violoncele și contrabași într-o nuanță cât se poate de stinsă (pppp scrie în partitură). Unii încep să aplaude înainte ca aceste instrumente să tacă și efectul se risipește… Și, hop-așa! evident că și vineri, 27 septembrie au aplaudat. Aici dirijorul n-a mai avut soluție…

Mi-am amintit atunci de o întâmplare de la o ediție trecută a Festivalului, mai exact din seara zilei de 18 septembrie 1998, când s-a cântat aceeași simfonie ceaikovskiană. După concert, am plecat la redacție, fiindcă trebuia să scriu şi să înregistrez textul rubricii „Punctul pe cuvânt” pentru emisiunea Matinal (Radio România Actualități) de a doua zi – emisiune realizată în acea perioadă de Pușa Roth. Redau textul rubricii difuzate pe 19 septembrie 1998:

Aplaudați, domnilor, aplaudați!

Bună dimineaţa! Îndrăznesc să cred că nu mă veţi judeca prea aspru dacă vă voi tulbura clipa de tihnă din preajma cafelei matinale. Dacă va fi aşa, îmi cer din capul locului iertare. Iertare pentru că vă voi povesti o întâmplare la care am asistat aseară, la Sala Palatului, cu ocazia concertului extraordinarei Orchestre Simfonice din Chicago, dirijată de Daniel Barenboim. Cuvântul pe care se cuvine să pun punctul îl las la alegerea dumneavoastră.

de ce aplaudam intre partile simfoniei

Conform unei reguli elementare, între părţile unei lucrări simfonice, fie ea simfonie, suită, concert pentru instrument solist şi orchestră, nu se aplaudă. Aceeaşi regulă funcţionează şi în cazul lucrărilor camerale. Este însă foarte adevărat că realitatea, trista realitate, ne contrazice din când în când. Vă asigur că nu se întâmplă numai la noi, ci şi în multe alte părţi ale lumii, considerate mai civilizate. Şi vă asigur că, până recent, publicul românesc greşea foarte rar, aplaudând între părţile simfoniei.

Dar iată faptele. Aseară, în antepenultima zi a ediţiei a XIV-a a Festivalului „George Enescu”, o bună parte a publicului a aplaudat frenetic după partea a treia a Simfoniei „Patetica” de Ceaikovski. Că respectivii nu şi-au închipuit că simfonia are patru părţi, că au fost înşelaţi de finalul acestei secţiuni tumultuoase a partiturii, că s-au luat unii după alţii, putem eventual înţelege. După simfonie, înaintea primului bis, maestrul Daniel Barenboim a rostit elegant, în limba română, următoarele cuvinte: „Public simfonia nr 6 patetica ceaikovski finaladorabil, dar nerăbdător…”

Dar a mai fost un amănunt, era să uit. Un amănunt aproape neverosimil. Imediat ce a răsunat ropotul de aplauze nepotrivite, în întreaga sală s-a aprins lumina. Şi ce lumină: toate lămpile din plafonul sălii şi, pe deasupra, proiectoarele! Şi aşa a rămas, să fim bine înţeleşi. Orchestra americană şi-a văzut înainte de treabă, cu partea a patra a simfoniei. Înainte ca ultimul ei sunet, în pianissimo, la violoncele și contrabaşi, să se stingă marcând finalul, cel mai nerăbdător spectator a strigat din toate puterile: „Bravissimo!”

Ce seară, doamnelor şi domnilor! Bună dimineaţa!

Costin Tuchilă

Penultima zi a Festivalului

27 septembrie 2013 penultima zi festival

Ansamblul „Violoncellissimo”, condus de Marin Cazacu va concerta la Ateneul Român, la ora 17.00. Solistă: soprana Simina Ivan. Program: G. Enescu – Andante religioso pentru două violoncele, T. Albinoni – Adagio, S. Mercadante – Parola prima din Oratoriul „Ultimele şapte cuvinte” pentru soprană şi orchestră de violoncele, C. Tăutu – Al Fine, H. Lobos – Bachianas Brasileiras nr. 5 pentru soprană şi violoncele, J. Schrammel – Marş, A. Dvořák – Doloroso, Constantin Dimitrescu – Dans ţărănesc, J. Offenbach – Barcarola, J. Offenbach – Can Can, A. Piazzolla – Oblivion, A.Viloldo – Tango „El Choclo”, A. Piazzolla – Libertango, Mozart / Mifune – Alla Turca Jazz.

editia 2013 festival enescu

Primul concert al Royal Philarmonic Orchestra din Londra va avea loc la ora 19.30, la Sala Palatului. La pupitrul dirijoral: Andrew Litton. Solistă: Alexandra Dăriescu. În program: J. Brahms – Uvertura Academica în do minor, op. 80; E. Grieg – Concertul pentru pian şi orchestră în la minor, op. 16; P. I. Ceaikovski – Simfonia nr. 6 în si minor, „Patetica”, op. 74. Concert prezentat de Rompetrol.

În seria „Concertele de la miezul nopții”, la ora 22.30, la Ateneul Român este programat concertul Accademiei Bizantine. Dirijor și solist (clavecin): Ottavio Dantone. Solistă: Viktoria Mullova (vioară). Program integral Bach: Concertul pentru vioară şi orchestră în la minor, BWV 1041, Concertul pentru vioară, clavecin şi orchestră (transcripţie BWV 1060), Concertul pentru vioară şi orchestră în Re Major (transcripţie BWV 1053), Concertul pentru vioară şi orchestră în Mi Major BWV 1042.

Radio România Cultural și Radio România Muzical vor transmite concertele de la orele 17.00, 19.30 și 22.30.

La Brașov, Ansamblul Schubert va prezenta un program alcătuit din piese de Frank Bridge (Fantezie pentru cvartet cu pian în fa diez minor, H. 94), G. Fauré (Cvartetul cu pian nr. 1 în do minor op. 15), G. Enescu (Cvartetul cu pian nr. 1 în Re Major op. 16).

andrew litton

Andrew Litton

Andrew Litton este directorul muzical al Orchestrei Filarmonice din Bergen (Norvegia), pe care o va conduce până la aniversarea de 250 de ani a acesteia (2015), directorul artistic al Orchestrei Sommerfest din Minnesota și dirijor eminent al Orchestrei Simfonice Britanice Bournemouth. În iunie 2012 a fost numit consilier artistic al Orchestrei Simfonice din Colorado, iar din august 2013 a devenit director artistic al acestei orchestre. A fost invitat să dirijeze orchestre și companii de operă de top din lumea întreagă. A adunat peste o sută de titluri în discografia sa, recompensată cu premii Grammy și Diapason d’Or.

Drept recompensă pentru munca sa, Regele Harald al Norvegiei l-a numit Cavaler al Ordinului de Merit al Regatului Norvegiei. Cu Litton la pupitrul dirijoral, Filarmonica din Bergen a debutat în cadrul Balurilor BBC, a concertat la Concertgebouw, Amsterdam, Musikverein din Viena, Philharmonie din Berlin și Carnegie Hall din New York – apogeul primului turneu american al orchestrei din ultimii 40 de ani. Litton și Filarmonica din Bergen au înregistrat pentru casele de discuri BIS și Hyperion, bucurându-se de aprecierea criticii pentru seria de înregistrări a operelor lui Mendelssohn și Stravinski.

Tot alături de orchestra din Bergen, Litton a participat la fondarea Den Nye Oper din Bergen, unde este și consultant artistic și unde a dirijat Tosca, Carmen, Olandezul Zburător și La Bohème. Sub bagheta lui Litton au concertat unele dintre cele mai apreciate companii de operă din lume, cum ar fi Metropolitan Opera, Opera Regală Covent Garden, Deutsche Oper din Berlin și Opera australiană. Pianist desăvârșit, Litton dirijează de multe ori de la  pian, interpretând muzică de cameră alături de colegii săi din orchestră.

Litton a fost prim dirijor al Orchestrei Simfonice Bournemouth (1988–1994), alături de care a organizat primul turneu american al orchestrei și a lansat 14 discuri, inclusiv Belshazzar’s Feast, câștigător al unui premiu Grammy. Director muzical al Orchestrei Simfonice din Dallas (1994-2006), a condus orchestra în cadrul a trei mari turnee europene, a apărut alături de muzicienii lui pe scena Carnegie Hall, a creat o emisiune televizată pentru copii inclusă în programa școlară, a produs 28 de discuri și a ajutat la strângerea de fonduri pentru fundația orchestrei, reușind să le crească de la 19 la 100 de milioane. Înregistrea concertelor pentru pian ale lui Rahmaninov alături de Orchestra din Dallas și Stephen Hough, a fost considerată cea mai bună de la propria înregistrare a compozitorului și i-a adus premiul Classical Brits, acordat de criticii de la BBC. Litton a primit și o nominalizare la premiile Grammy pentru înregistrarea operei Sweeney Todd de Sondheim, alături de Filarmonica din New York și Patti Lupone.

Absolvent al Școlii Fieldston din New York, cu licenţă şi masterat în pian și dirijat la Juilliard, Litton a fost cel mai tânăr câștigător al Competiției internaționale pentru dirijori organizată de BBC. A fost dirijor asistent la Teatro alla Scala şi la Orchestra Simfonică Națională, condusă de Rostropovich, susținut de fundația Exxon/Arts. Are un doctorat onorific al Universității din Bournemouth, medalia Sanford, acordată de Universitatea Yale și medalia Societății Elgar.

ottavio dantone

Ottavio Dantone

Dirijorul, clavecinistul și organistul Ottavio Dantone a absolvit conservatorul Giuseppe Verdi din Milano, începându-și de foarte tânăr cariera de solist concertist. De la început s-a devotat studierii aprofundate a muzicii vechi, stârnind interesul publicului și al criticilor deopotrivă.

În 1985 și 1986 a fost premiat la două dintre cele mai importante concursuri dedicate clavecinului – Competițiile Internaționale de la Bruges și de la Paris, devenind primul italian căruia să-i fie acordată o asemenea recunoaștere la nivel mondial. Din 1996 este directorul muzical al Accademia Bizantina din Ravenna. După prezentarea operei Giulio Sabino de Giuseppe Sarti (premieră în epoca contemporană), activitatea sa dirijorală s-a intensificat, diversificându-și totodată și repertoriul de operă cu creații mai puțin cunoscute din clasicism și romantism.

Ottavio Dantone poate fi ascultat în multe înregistrări de radio și tv în Italia și în întreaga lume. Din 2003 înregistrează pentru Casa de discuri Decca.

viktoria mulova vioara

Viktoria Mullova

Viktoria Mullova a studiat la Școala Centrală Muzicală din Moscova și la Conservatorul din Moscova. Talentul său extraordinar a captat atenția internațională atunci când a câștigat Concursul „Sibelius” la Helsinki (1980)și Medalia de Aur la Concursul „Ceaikovski” (1982), evenimente urmate de în anul 1983, de plecarea sa dramatică și mult mediatizată spre Vest. De atunci, a apărut alături de cele mai mari orchestre ale lumii și de cei mai importanți dirijori, în festivaluri renumite în înteaga lume.

A colaborat cu formații instrumentale de epocă precum Orchestra of the Age of Enlightment, Il Giardino Armonico, Venice Baroque și Orchestre Revolutionnaire et Romantique. Are o colaborare strânsă cu clavecinistul Ottavio Dantone. „A o auzi pe Mullova cântând Bach este, pur și simplu, una dintre cele mai puternice senzații pe care le poți experimenta”, a scris Tim Ashley în The Guardian după un astfel de concert. Înregistrările sale cu sonatele solo și partitele de Bach au primit maximum de 5 stele din partea criticilor din întreaga lume, ceea ce a determinat un lung turneu internațional de recitaluri solo cu creații de Bach.

Discografia Viktoriei Mullova pentru Phillips Classics i-a adus multiple premii internaționale. Albumul realizat împreună cu Il Giardino Armonico sub bagheta lui Giovanni Antonini, cuprinzând concerte de Vivaldi, a primit Diapason D’Or în anul 2005. Sonatele de Beethoven op. 12 nr. 3 și Kreutzer au foat foarte apreciate de critici. Alte discuri includ Octetul de Schubert, înregistrat împreună cu Mullova Ensemble, Recital cu Katia Labèque, Sonatele de Bach împreună cu Ottavio Dantone și 6 Sonate și Partite solo de Bach.

Viktoria Mullova cântă pe un Stradivarius din 1723, „Jules Falk” şi pe o vioară Guadagnini.

Costin Tuchilă

 liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Alexandra Dăriescu, prima pianistă din România care a cântat la prestigioasa Royal Albert Hall (Londra), va concerta, în premieră, la Festivalul „Enescu”

festivalul-george-enescu-2013-La numai 27 de ani, Alexandra Dăriescu este prima pianistă din România care a a concertat pe scena Royal Albert Hall, alături de Orchestra Filarmonicii Regale din Londra. La evenimentul care a avut loc în această vară au fost prezenți și membri ai Casei Regale a României. Festivalul Internațional „George Enescu” o aduce pentru prima dată pe talentata pianistă pe o scenă românească, într-un concert extraordinar alături de Royal Philharominc Orchestra, sub bagheta dirijorului Andrew Litton, peste exact o lună, vineri 27 septembrie.

Programul zilei de 27 septembrie 2013

Festivalul Internațional „George Enescu” o aduce pe scena Sălii Palatului pe pianista Alexandra Dăriescu care va concerta alături de Royal Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului Andrew Litton pe 27 septembrie, de la ora 19.30. În program: J. Brahms – Uvertura Academica în do minor, op. 80, E. Grieg, Concertul în la mimor pentru pian şi orchestră, op. 16, P. I. Ceaikovski, Simfonia nr. 6 în si minor, „Patetica”, op. 74.

Conisderată de BBC Music Magazin „o stea în devenire”, Alexandra Dăriescu a debutat la prestigioasa Carnegie Hall din New York. De atunci, susține în mod constant concerte în Marea Britanie cu orchestre precum Royal Philharmonic Orchestra şi Royal Liverpool Philharmonic Orchestra, BBC Symphony Orchestra, BBC National Orchestra of Wales și colaborează cu unii dintre cei mai importanți dirijori ai momentului.

CD-ul de debut al Alexandrei Dăriescu (Champs Hill Records, 2012) a fost cotat cu 4 stele în „BBC Music Magazine” şi a intrat și în top 10 al celor mai bune CD-uri ale anului la „Manchester Evening News”. Anul trecut, pianista a interpretat Concertul pentru pian „Mesmerism”, compus special pentru ea de Emily Howard. Interpretarea concertului, distins cu premiul British Composer 2012, a fost transmisă de BBC Radio 3. Alexandra Dăriescu a mai interpretat, în premieră la Londra, Concertului în stil clasic de Dinu Lipatti.

Alexandra Dăriescu

De-a lungul anilor, Alexandra Dăriescu a primit mai multe distincții prestigioase: a câștigat Premiul Verbier CUBS la Festivalul Academiei Verbier în Elveția (2008), Premiul Guildhall Wigmore și premiul Ambasadorului Român pentru contribuția extraordinară la promovarea imaginii României în Regatul Unit.

Alexandra Dăriescu s-a născut în România, a studiat la Iași, la Școala Pocklington și la Colegiul de Muzică Royal Northern din Marea Britanie. A absolvit în anul 2008 cu Medalia de Aur, cea mai mare distincție oferită de Colegiu.

Concertul susținut de Alexandra Dăriescu la București va avea loc cu casa închisă, însă sunt disponibile bilete pentru transmisiunea live în sala de cinema, la Grand Cinema Digiplex: http://www.grandcinemadigiplex.ro/ro/spectacole/evenimente-speciale/item/394-festivalul-si-concursul-international-george-enescu

editia 2013 festival enescu

În aceeași zi, de la ora 17.00, în cadrul seriei „Concerte și recitaluri camerale”, pe scena Ateneului Român, va susține un recital cunoscutul ansamblu Violoncelissimo, condus de Marin Cazacu. Unul dintre cei mai cunoscuți și mai activi violonceliști români ai momentului, Marin Cazacu a înființat în anul 1999 Festivalul Internațional „Enescu şi muzica lumii”, care se desfășoară în fiecare vară la Sinaia, în preajma aniversării zilei de naştere a lui George Enescu. Pentru organizarea acestui festival şi înfiinţarea primei orchestre naţionale de tineret (Orchestra Română de Tineret, sub bagheta lui Cristian Mandeal), Marin Cazacu a a fost decorat în anul 2004 cu Ordinul Meritul cultural în grad de Cavaler.

Recitalul va avea loc cu casa închisă.

marin cazacu

Marin Cazacu

De la ora 22.30, un concert extraordinar va avea loc pe scena Ateneului Român, în cadrul seriei „Concertele de la miezul nopții”. Apreciatul ansamblu cameral Accademia Bizantina va oferi publicului un regal Bach. Dirijor și solist la clavecin – Ottavio Dantone, solistă – violonista Viktoria Mullova. În program: Concertul pentru vioară şi orchestră în la minor, BWV 1041, Concertul pentru vioară, clavecin şi orchestră (transcripţie BWV 1060), Concertul pentru vioară şi orchestră în Re major (transcripţie BWV 1053), Concertul pentru vioară şi orchestră în Mi major, BWV 1042.

Viktoria Mullova

Absolventă a prestigiosului Conservator de la Moscova, Viktoria Mullova este recunoscută pe plan internațional nu doar pentru interpretările sale de muzică clasică, ci și pentru aranjamente curajoase, apropiate de jazz. Înregistrarea integralei concertelor de Vivaldi realizată de violonistă pentru Phillips împreună cu Il Giardino Armonico a fost dinstinsă cu celebrul Diapason D’Or în anul 2005.

Acest concert va avea loc cu casa închisă.

În țară va avea loc la Brașov concertul unuia dintre cele mai apreciate ansabluri de muzică de cameră britanice, The Schubert Ensemble, fani declarați ai muzicii lui George Enescu. Cvartetul a sărbătorit 30 de ani de existență, la Londra, printr-un recital care a inclus lucrări ale compozitorului român. În programul serii de la Brașov este inclusă, de asemenea, o lucrare de George Enescu: Cvartetul cu pian nr. 1 în Re major, op. 16, alături de Fantezia pentru cvartet cu pian în fa diez minor, H. 94 de Frank Bridge și Cvartetul cu pian nr. 1 în do minor, op. 15 de Gabriel Fauré.

 liber sa spun radio 3 net parteneri media festival george enescu