1916, un an al contrastelor

1916 simpozion icr lisabona

În contextul aniversării în acest an a unui secol de la intrarea României în Primul Război Mondial, Institutul Cultural Român de la Lisabona organizează împreună cu Biblioteca Națională a Portugaliei simpozionul 1916, un an al contrastelor.

Evenimentul va avea loc pe data de 31 octombrie 2016 la ora 18.30 în Auditoriul Bibliotecii Naționale a Portugaliei din Campo Grande nr. 83 (Lisabona). Vor conferenția doamna Inês Cordeiro (directoarea generală a instituției și reputat cercetător) și istoricii Margarida Ramalho și Alina Smigun. Continuă lectura „1916, un an al contrastelor”

Adrian Silvan Ionescu, „Războiul cel Mare. Fotografia pe frontul românesc 1916–1919”

adrian silvan ionescu razboiul cel mare

eveniment liber sa spunLucrarea apărută la Editura Institutului Cultural Român este dedicată aniversării a 100 de ani de la declanșarea Primului Război Mondial (1914), război în care România, după doi ani de neutralitate, a intrat să lupte alături de Antantă.

Volumul este prefațat de un studiu despre Serviciul Fotografic al Armatei Române, aflat la dispoziția Marelui Cartier General din anul 1916, care includea fotografi și operatori celebri în epocă, a căror misiune era aceea de a însoți trupele pe front, realizând jurnalul iconografic al diverselor unități în timpul manevrelor.

Bogatul material iconografic a fost conservat, în perioada interbelică și postbelică, în fototeci ale unor muzee și biblioteci: Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Militar Național, Biblioteca Academiei Române, Arhivele Naționale, Biblioteca Națională, Arhivele Militare Pitești etc. Pentru o reconstituire adecvată, imaginile au fost grupate tematic pentru a reda cele mai importante evenimente derulate până la finalul războiului, în 1919: Familia regală pe front, Artileria, Aviația, Marina, Misiunea Militară franceză, Serviciul religios, Prizonieri germani și capturi de război, Ambulanța, Masa ostășească, Repausul, Perioada de ocupație etc. În aceste imagini se regăsesc figuri emblematice pentru istoria României: Regina Maria, Regele Ferdinand, Principele Carol, principesele Elisabeta Maria, Ileana, principele Nicolae, veniți pe front să-i încurajeze pe soldații români. Generali români și francezi – Eremia Grigorescu, Arthur Văitoianu, generalul Henri Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze  ș. a.,  alături de miile de combatanți anonimi care și-au jertfit viețile pentru salvarea României vor rămâne, prin aceste imagini, în memoria timpului.

Acești eroi ai imaginii expresive, ai cadrajului impecabil realizat sub focul vrăjmaș, ai subiectului palpitant și, uneori, chiar hazliu – operatorii de fotografie sau de film – nu au nume și nici chip, chiar mai puțin decât modelele lor, soldatul de rând, mitraliorul, tunarul, pontonierul, pilotul de avion, marinarul sau pușcașul din prima linie, rezemat de parapetul tranșeei și privind, vigilent, spre inamic: doar o tunică sau o manta neutră, aplecate asupra aparatului așezat pe trepied. Ei rămân anonimii care și-au periclitat viața, la fel ca simplii combatanți pe care i-au imortalizat, pentru a realiza o operă colectivă perenă, de mare valoare documentară și istorică. Fotograf și fotografiat și-au adus, în egală măsură, obolul la crearea României Mari.

Concepție grafică și grafică de Bogdan Iorga.

Cuprins

Precuvântare
I. Serviciul Fotografic al Armatei Române sau istoria în imagini a războiului nostru
II. Fotografia în timpul ocupației – cuceritori și prizonieri
III. Fotografi amatori pe front
IV. Parada Victoriei
1916–1919: Frontul, Posturile de comandă, Artileria, Transmisiunile, Aviația, Marina, Misiunea militară franceză, Ambulanța, Serviciul religios, Masa ostășească, Repausul, Familia regală pe front, Prizonieri germani și capturi de război, Ocupația, Fotografi amatori pe front, Parada Victoriei, 1919, Serviciul fotografic
Anexe
Bibliografie selectivă
Index